3,904 matches
-
moștenire partidelor “preistorice” din care au făcut parte, care se identifică cu nepoții, săracii de ei, tocmai ei să rămână fără un ban de cheltuială în folosul patriei! Și mai spuneți că înjurăturile au apărut așa, dintr-o înclinație spre prăpastie a românilor! Acești avortoni ai libertății de a ne minți și jefui, aveau prin anii ΄90 și după, niște ifose purtate pe la singurul ecran de atunci, de-ai fi crezut că lumea se învârte după cum vor ei, biete rotițe ale
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
constituind lumea a III-a, statele subdezvoltate din Asia, Africa, America Centrală și de Sud. Între timp, din prima categorie s-a desprins grupul celor mai dezvoltate state ale lumii, inițial 7, la care a fost admisă și Rusia. Dar cum prăpastia dintre țările bogate și cele sărace se adâncește permanent, în loc să se reducă decalajul, nu-i exclus să fi apărut între săraci anumite diferențieri. Lăsăm la o parte dezinteresul celor bogați față de săraci, lăsându-i să devină și mai săraci, deși
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a Ministerului de Interne, astfel ca deținuții să nu poată apela la forul dreptății, ci doar la cel al autorității nedrepte. Înainte de venirea lui se încheiase cercetarea juridică făcută în penitenciar de legionari în legătură cu acuzațiile din lucrarea blasfemiatoare Pe marginea prăpastiei editată de Mihai Antonescu în numele guvernului. Zoze Grigorescu, avocat, unul din supraviețuitorii tragediilor prin care a trecut neamul, depune o mărturie care dezminte acuzațiile privitoare la crimele legionare în timpul „rebeliunii”, la abatorul din București: „În martie 1941 au fost condamnați
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
la dreptul comun. Am constatat cu această ocazie că nimeni nu a fost condamnat pentru că ar fi spânzurat evrei la Abatorul București sau pentru că ar fi dat foc soldaților, așa cum am fost acuzați în cartea lui Mișu Antonescu Pe marginea prăpastiei. s.s. Zoze Grigorescu” * După programul dimineții am fost duși în biroul-grefă improvizat la fiecare etaj pentru ușurarea operațiilor de încarcerare. Mulți gardieni nu știau să citească, erau maghiari sau maghiarizați, unii rămași în acest serviciu din timpul stăpânirii austroungare; în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și să ispășim prin suferință greșelile sufletului, am fi fost alături de satana în veșnicie. Muntele suferinței ne iese în cale nu ca un mușuroi pe maidan, pe care să-l trecem întărind nițel genunchii și gleznele. E un munte cu prăpăstii amenințătoare, cu suișuri abrupte, cu colți de stâncă ce-ți rup hainele, îți scrijelesc carnea care-ți sângerează, cu tunete și trăznete care te înspăimântă, cu prăvăliri de pietre și prăbușiri de copaci în cale, dar cu lumini de curcubeu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
plecat și m-a lăsat singur. Mă aflam în fața unei tragedii morale și spirituale. Mintea mi se întuneca și o mânie necontrolată mă împingea să-l iau de piept pe acest rătăcit de înșelăciunea drăcească și să-l arunc în prăpastia de la picioarele mele. În ce rătăcire adâncă aruncă diavolul sufletul omenesc: crezând că aduce jertfă lui Dumnezeu îl face să-și ucidă proprii copii. Te cutremuri. Trupul îmi tremura și simțeam că tremură și sufletul în mine. În ființa neamului
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
al dragostei de Adevăr. Credința că exist tocmai cu acest scop m-a ajutat să nu abdic, să nu cad. Când, ispitit sau înșelat în cuget, alunecam sau pierdeam echilibrul spiritual, credința în misiunea mea mă făcea să văd adâncul prăpastiei care mă aștepta, de unde nu este ieșire. Mulțumesc lui Dumnezeu că „de certat m-a certat, dar morții nu m-a dat” (Psalm). A două zi, Delu trebuia să se întoarcă în colonie. După amiaza am urcat cu el câteva
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de înlăturare a legionarilor, Antonescu și antonescienii i-au zis rebeliune legionară. Împotriva cui făcuseră legionarii rebeliune? Împotriva propriului lor regim politic? Să fim serioși, domnilor. Arestați, condamnați la ani grei de închisoare, acuzați printr-o lucrare măsluită, Pe marginea prăpastiei, că au ucis la abator sau în alte puncte ale Bucureștiului evrei și militari, au fost stigmatizați ca cei din urmă răufăcători. Liberalii, care l-au sprijinit pe Carol în acțiunile criminale, țărăniștii, care au oploșit în aripa lor stângă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nu se otrăvească el însuși. Pe peronul gării, între alții pe care nu-i văzusem de 15-20 de ani era și doctorul Ilie Nicolescu. El inițiase procesul celor aflați în Aiud în 1941, în legătură cu acuzațiile din lucrarea antonesciană Pe marginea prăpastiei. L-am recunoscut ușor, mai greu dânsul pe mine; când ne-am cunoscut (în 1942) eram adolescent, iar dânsul bărbat împlinit. Acum era același bărbat frumos, luminos, deși obosit de anii și încercările prin care trecuse. Am înnodat câteva amintiri
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Îți mulțumesc, tată. Închipuie-ți ce durere ai fi provocat în sufletul meu. Mai mare decât aceea a suferinței îndurate în anii de temniță, știindu-te prăbușit sufletește și încercând, în disperarea dumitate, să mă târăști și pe mine în prăpastia tăgăduirii lui Dumnezeu! Tata era emoționat, iar eu nu-mi puteam stăpâni lacrimile, de bucurie că putuse să depășească dragostea lumească pentru cea dumnezeiască: „De va iubi cineva pe tatăl său, pe mama sa, pe fiul său, mai mult decât
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de Crăciun. Ei trebuie să le spună copiilor lor că noi, cei mai în vîrstă, am făurit România Mare și că nu ne-am găsit țara și am făcut-o mare prin dezordine și jaf"114. Este ceea ce numim noi "prăpastia dintre generații"! Indiferent de drepturi și de nedreptăți, există o anumită atitudine condescendentă și mulțumită de sine a generației mai vîrstnice care îi exacerba și mai mult pe "Noii naționaliști". Dar nu trebuie să-l judecăm pe Iorga sau pe
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lucru, considerîndu-l morbid. Părea poate așa din postura avantajoasă a salonului madamei Lupescu. Dar salonul ei și România aceea care îl înconjura se aflau la o distanță astronomică de cea a țăranului român. Legiunea reprezenta un protest aproape evanghelic împotriva prăpastiei care se căsca între cele două Românii. Principalul program al Legiunii era crearea omului nou care să umple golul dintre ambiția lui Codreanu și realitatea românească. În termeni contemporani am numi acest program o revoluție culturală. Pe termen lung, țelul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
un contrast izbitor, Bucureștiul a fost reconstruit. S-au deschis noi bulevarde și au fost înălțate clădiri cu multe etaje, aproape un fel de pui de zgîrîienori. Bucureștiul s-a transformat într-o capitală tipică pentru Lumea a Treia, o prăpastie despărțindu-l, ca de obicei, de mizeria mediului rural. Adevărata putere era deținută de rege și de a "doua camarilă", identificată de obicei cu inima acesteia, Ernest Urdăreanu. Aceasta urma să fie camarila industrializată, care includea noi membri, ca industriașul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Cristea, care a fost executat, împreună cu alți intelectuali legionari, în timpul represaliilor care au urmat după asasinarea lui Călinescu). Cadrul unei discuții lămuritoare între Iorga și Noua școală de istorie era deci creat. Care erau implicațiile acestei confruntări? În primul rînd prăpastia apărută între generații. Gheorghe Brătianu afirma că el și cei din generația lui fuseseră plămădiți de către Primul Război Mondial (și nu de secolul al XIX-lea). Prin urmare, "nici măcar perspectiva noastră istorică nu poate fi aceeași"161. Iată ce scria
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
istorice române" din martie 1931 i-a dat replica lui Iorga, cerînd "o respectare strictă a adevărului" și scoțînd în evidență că nu pot exista contradicții între patriotism și adevăr 165. Pe lîngă diversele moduri de abordare a istoriei și prăpastia dintre generații, se pare că mai erau implicați și alți factori: cine trebuia să fie numit și în ce post; conflicte privind subvențiile și paralele pentru cercetare, plus o chestiune de prestigiu; și, în sfîrșit, dobîndirea statutului de istoric. Între
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Șeicaru, op. cit., pp. 68-69 40 Primele trei volume ale Memoriilor lui Iorga, care tratează perioada războiului și cea imediat ulterioară, sînt pline de referiri la zvonuri. Mareșalul Antonescu și-a exprimat opinia despre "moara de zvonuri" în cartea Pe marginea prăpastiei, București, 1941, pp. 190-193, spunînd că din 1 000 de asemenea zvonuri, 999 sînt false...". Iar Sir Reginald Hoare, ambasadorul britanic, spunea: "Dacă la fiecare jumătate de oră s-ar lansa un zvon, unul dintre acestea are toate șansele să
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Puiu Dumitrescu era un om înșelător. El avea să fie inima primei camarile după întoarcerea lui Carol 1 Memorii, vol. VII, p. 12 2 Ca și De Gaulle, Iorga ura ideologiile. "Ideologiile sînt aberații", scria el. Ele duc drept spre prăpastie!" "Neamul românesc", 19 decembrie 1939 3 În ianuarie 1932, într-un interviu acordat ziarului parizian "Liberté", Argetoianu compara tinerețea Regelui Carol "cu tinerețea lui Frederic cel Mare". Memorii, vol. VII, p. 299 4 Nimic nu poate fi mai ilusrativ în privința
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
să-și pună pe hîrtie amintirile. Acesta este un extras din memoriile sale (nepublicate deocamdată, dar cunoscute). Informația aceasta a fost obținută pentru autor de Andrei Pippidi-Iorga 48 Barbu, op. cit., p. 37 49 Stoian, op. cit., p. 5, și Pe marginea prăpastiei, vol. 2, p. 143 50 Theodorescu, op. cit., pp. 369-374 51 "Magyarország", 30 noiembrie 1940 52 "Magyar Szémle", vol. XL, nr. 1, Budapesta, ianuarie 1941. Pentru această școală de gîndire maghiară, oricine nu crede în intangibilitatea "Ținuturilor Sfîntului Ștefan" este un
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
la matematică, luase premii speciale la istorie. Scria poezii care erau publicate în revista școlară. Strălucea; și, cu toate că nu era un lăudăros, în fața lui James mă simțeam din ce în ce mai mult, și eram nevoit să mă simt, un bădăran provincial. Percepeam cum prăpastia dintre noi se adâncea, și această prăpastie, cu cât o examinam în chip mai inteligent, mă umplea de disperare. În mod categoric, vărul meu era destinat succesului, iar eu ratării. Mă întreb cât înțelegea tatăl meu din toată această frământare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Scria poezii care erau publicate în revista școlară. Strălucea; și, cu toate că nu era un lăudăros, în fața lui James mă simțeam din ce în ce mai mult, și eram nevoit să mă simt, un bădăran provincial. Percepeam cum prăpastia dintre noi se adâncea, și această prăpastie, cu cât o examinam în chip mai inteligent, mă umplea de disperare. În mod categoric, vărul meu era destinat succesului, iar eu ratării. Mă întreb cât înțelegea tatăl meu din toată această frământare? Recitind paragrafele de mai sus, am din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ea și totuși, iarăși din superstiție, în mod deliberat, mă gândeam la ea într-un fel abstract, reverențios. Îngăduiam amintirilor din trecut să apară și să dispară după bunul lor plac. Dar când era vorba de odiosul prezent și de prăpastia acelor ani de suferințe, imaginația mea devenea capricioasă [i discretă. Refuzam să mă las obsedat de nefericirea ei. Refuzam să-mi irosesc energia în ura față de acel om. Curând, toate astea aveau să devină lipsite de importanță. Așa încât îmi întorceam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nehotărât și articolul hotărât). Morfemul Ø marchează nedeterminarea (sau determinarea Ø), atât la singular cât și la plural, la nominativul și acuzativul substantivelor: „La-nceput pe când ființă nu era, nici neființă,/ Pe când totul era lipsă de viață și voință (...) Fu prăpastie? genune? Fu noian întins de apă? ” (M. Eminescu, I, p. 132), „S-a stins viața falnicei Veneții,/N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri;/ Pe scări de marmură, prin vechi portaluri,/ Pătrunde luna înălbind păreții.” (M. Eminescu, I, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predicatului este realizabil numai în și prin sintagmă: a fi pe punctul de a ninge, plânge etc, nu doar a fi pepunctul... Și-au redus la maximum capacitatea flexionară: se folosesc la prezent indicativ: „Stânca stă să se prăvale / În prăpastia măreață” (M. Eminescu) și, mai rar, la imperfect: „Când soarele... sta să cumpănească...” (C. Hogaș) sau la perfectul potențial-optativului: „Ea clipi din ochi, des, parcă ar fi stat să-i dea lacrămile.” (D. Zamfirescu) Precedate de adverbul parcă, cele două
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
planului semantic al verbului predicativ care își asumă predicația, aceste verbe realizează predicatul compus: • ca predicat sintetic (verbal): „Am fost totdeauna surprins că nu cunosc limba arabă. Trebuie s-o fi uitat.” (M.Eminescu) „Stânca stă să se prăvale / În prăpastia măreață.” (M. Eminescu) În patru ani avea să-l ticăloșească și pe celălalt copil. • ca predicat analitic (nominal): „Obraznicul ăsta trebuie să fie ticălosul de frate-meu.” (I.L. Caragiale) Peste un an avea să ajungă cel dintâi. II. Dezvoltarea construcțiilor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
S-a făcut frig deodată, spuse el...” (M. Eliade), „Mi s-a făcut teamă și m-am chircit la locul meu.” (O. Paler) „În șirul vieții noastre-ntreg, se face seară.” (T. Arghezi) „O, trebuie să fie trist departe-n prăpăstii.” (G. Bacovia) 2. Nucleul predicațional bimembru este constituit din amândoi termenii relației de interdependență. Realizarea concretă a celor două funcții principale, subiectul și predicatul, determină dezvoltarea a trei subtipuri structurale de nucleu predicațional bimembru: • nucleu predicațional cu structură implicită • nucleu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]