19,544 matches
-
viață. Μ Marele erou al războiului troian, Ulise, a fost atât de original plămădit, Încât toată psihologia lui a fost concentrată În șiretenia cuvintelor (șiretenie pregătită să dea, În orice moment, noi costumații faptelor și gândurilor sale). Μ Ne frapează preferința asceticilor creștini pentru trăirea durerii, din suportarea căreia Își fac nu numai un merit, dar chiar și o plăcere. Cum este posibil să simți o plăcere a durerii? Explicația este dată de convingerea lor În adevărul următorului raționament: renunțarea la
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
liberă, mai bogată În trăiri, mai Înaltă În valori. Μ Nu numai schizofrenul are o gândire fragmentată, dar chiar și omul normal o poate avea uneori (de exemplu, atunci când nu este În stare să pună ordine În scopurile sau În preferințele sale de peste zi). Μ Biologic, omul este o ființă mediocră comparativ cu animalul, dar este net superioară În plan psihologic: generalitatea În gândire; responsabilitatea conduitei În colectivitate; transfigurarea În artă; aspirația spre autodepășire; sentimentul libertății și al demnității personale; conștiința
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nesigur (bisexual: numărul 3 pe scala Kinsey) să încline către homosexualitate. Dar acest lucru contrazice tot ce au spus autorii. Adică: dacă un bisexual este bisexual, el va rămâne oricum astfel; dacă, să zicem, ar trebui să arate o anumită preferință față de homosexualitate, acest lucru nu ar fi ceva rău. În plus, libertinajul nu exclude vocația pedagogică. Socrate era libertin: de la Lysis la Phaidros, iubirile sale pentru băieți au fost nenumărate. Ba chiar, cine iubește băieții nu poate decât să-i
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o influență preponderentă atunci când creierul stâng este dominant, cel care planifică, organizează, structurează, controlează. Limbicul drept este sursa activității emoționale și afective și are o acțiune preponderentă atunci când individul se află în relație cu alții. După N. Herrmann (1982), în funcție de preferințele cerebrale, oamenii au procese mentale diferite, care influențează alegerea muncii lor. Diferențele între persoane cu preferințe cerebrale diferite pot fi folosite în alcătuirea unor grupuri cu oameni care să se completeze reciproc și care să nu fie într-o opoziție
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
este sursa activității emoționale și afective și are o acțiune preponderentă atunci când individul se află în relație cu alții. După N. Herrmann (1982), în funcție de preferințele cerebrale, oamenii au procese mentale diferite, care influențează alegerea muncii lor. Diferențele între persoane cu preferințe cerebrale diferite pot fi folosite în alcătuirea unor grupuri cu oameni care să se completeze reciproc și care să nu fie într-o opoziție distructivă. De asemenea, în cazul aceleiași persoane, este important ca strategiile, preferințele fiecărei emisfere să fie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Diferențele între persoane cu preferințe cerebrale diferite pot fi folosite în alcătuirea unor grupuri cu oameni care să se completeze reciproc și care să nu fie într-o opoziție distructivă. De asemenea, în cazul aceleiași persoane, este important ca strategiile, preferințele fiecărei emisfere să fie folosite alternativ sau în interacțiune pentru a utiliza creierul în totalitate. De exemplu, o persoană cu dominantă „creier stâng” va fi mult mai în largul ei într-o muncă tehnică, în care i se cer calități
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
total „ilogic” unui creier stâng. În schimb, acesta va prefera o abordare metodică, etapă cu etapă. S-a dovedit experimental că într-o situație identică fiecare are un mod al său de a-și interconecta diferitele sisteme cerebrale - fiecare are preferințele lui. Fiecare persoană utilizează întreg sistemul cerebral, dar cu intensități variabile - un sector fiind preferat, altul mai puțin utilizat. Aceasta este noțiunea de preferință cerebrală. Autorul împarte preferințele în trei categorii, în funcție de intensitate: categoria 1 - preferință puternică: persoana utilizează spontan
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
identică fiecare are un mod al său de a-și interconecta diferitele sisteme cerebrale - fiecare are preferințele lui. Fiecare persoană utilizează întreg sistemul cerebral, dar cu intensități variabile - un sector fiind preferat, altul mai puțin utilizat. Aceasta este noțiunea de preferință cerebrală. Autorul împarte preferințele în trei categorii, în funcție de intensitate: categoria 1 - preferință puternică: persoana utilizează spontan unul sau mai multe dintre sectoarele cerebrale în execuția sarcinilor, căutarea soluțiilor, abordarea unei probleme, găsirea răspunsului la o întrebare și manifestă comportamente corespunzătoare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mod al său de a-și interconecta diferitele sisteme cerebrale - fiecare are preferințele lui. Fiecare persoană utilizează întreg sistemul cerebral, dar cu intensități variabile - un sector fiind preferat, altul mai puțin utilizat. Aceasta este noțiunea de preferință cerebrală. Autorul împarte preferințele în trei categorii, în funcție de intensitate: categoria 1 - preferință puternică: persoana utilizează spontan unul sau mai multe dintre sectoarele cerebrale în execuția sarcinilor, căutarea soluțiilor, abordarea unei probleme, găsirea răspunsului la o întrebare și manifestă comportamente corespunzătoare; categoria 2 - preferință medie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sisteme cerebrale - fiecare are preferințele lui. Fiecare persoană utilizează întreg sistemul cerebral, dar cu intensități variabile - un sector fiind preferat, altul mai puțin utilizat. Aceasta este noțiunea de preferință cerebrală. Autorul împarte preferințele în trei categorii, în funcție de intensitate: categoria 1 - preferință puternică: persoana utilizează spontan unul sau mai multe dintre sectoarele cerebrale în execuția sarcinilor, căutarea soluțiilor, abordarea unei probleme, găsirea răspunsului la o întrebare și manifestă comportamente corespunzătoare; categoria 2 - preferință medie: este o modalitate funcțională prezentă și deci posibilă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
împarte preferințele în trei categorii, în funcție de intensitate: categoria 1 - preferință puternică: persoana utilizează spontan unul sau mai multe dintre sectoarele cerebrale în execuția sarcinilor, căutarea soluțiilor, abordarea unei probleme, găsirea răspunsului la o întrebare și manifestă comportamente corespunzătoare; categoria 2 - preferință medie: este o modalitate funcțională prezentă și deci posibilă de care persoana se folosește dacă situația i-o cere; categoria 3 - nu este o preferință, ci un fel de respingere. Este o modalitate funcțională care nu face parte din strategiile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
soluțiilor, abordarea unei probleme, găsirea răspunsului la o întrebare și manifestă comportamente corespunzătoare; categoria 2 - preferință medie: este o modalitate funcțională prezentă și deci posibilă de care persoana se folosește dacă situația i-o cere; categoria 3 - nu este o preferință, ci un fel de respingere. Este o modalitate funcțională care nu face parte din strategiile persoanei. Este posibil ca preferințele cerebrale ale unei persoane să fie rezumate printr-o serie de patru cifre care indică categoria preferințelor cerebrale. De exemplu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
funcțională prezentă și deci posibilă de care persoana se folosește dacă situația i-o cere; categoria 3 - nu este o preferință, ci un fel de respingere. Este o modalitate funcțională care nu face parte din strategiile persoanei. Este posibil ca preferințele cerebrale ale unei persoane să fie rezumate printr-o serie de patru cifre care indică categoria preferințelor cerebrale. De exemplu, persoana Y are indicatorul 1-1-2-2, ceea ce înseamnă că la ea predominante sunt cortexul stâng și limbicul stâng, având preferințe medii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nu este o preferință, ci un fel de respingere. Este o modalitate funcțională care nu face parte din strategiile persoanei. Este posibil ca preferințele cerebrale ale unei persoane să fie rezumate printr-o serie de patru cifre care indică categoria preferințelor cerebrale. De exemplu, persoana Y are indicatorul 1-1-2-2, ceea ce înseamnă că la ea predominante sunt cortexul stâng și limbicul stâng, având preferințe medii pentru cortexul drept și limbicul drept. Preferințele cerebrale pot evolua după circumstanțele vieții, în funcție de tipul de ocupație
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ca preferințele cerebrale ale unei persoane să fie rezumate printr-o serie de patru cifre care indică categoria preferințelor cerebrale. De exemplu, persoana Y are indicatorul 1-1-2-2, ceea ce înseamnă că la ea predominante sunt cortexul stâng și limbicul stâng, având preferințe medii pentru cortexul drept și limbicul drept. Preferințele cerebrale pot evolua după circumstanțele vieții, în funcție de tipul de ocupație, de instruire sau de educație primită. La persoanele înalt creative, indiferent de profesie, sunt disponibile toate cele patru sectoare cerebrale, acestea fiind
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
rezumate printr-o serie de patru cifre care indică categoria preferințelor cerebrale. De exemplu, persoana Y are indicatorul 1-1-2-2, ceea ce înseamnă că la ea predominante sunt cortexul stâng și limbicul stâng, având preferințe medii pentru cortexul drept și limbicul drept. Preferințele cerebrale pot evolua după circumstanțele vieții, în funcție de tipul de ocupație, de instruire sau de educație primită. La persoanele înalt creative, indiferent de profesie, sunt disponibile toate cele patru sectoare cerebrale, acestea fiind activate în funcție de momentele specifice rezolvării de probleme. În
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
este aceasta? Există o corelație între un anumit stil de leadership și dominanța cerebrală? Dar între tipul psihologic și dominanța cerebrală? Toate aceste întrebări au constituit premise pentru prezenta cercetare, provocându-ne curiozitatea epistemică și pragmatică. Cercetările au evidențiat că preferințele cerebrale se pot modifica în urma unui antrenament adecvat. În aceste condiții, în cazul unei corelații, se poate modifica stilul de leadership sau tipul psihologic prin modificarea preferințelor cerebrale? Rămîne o întrebare deschisă și incitantă, la care cercetările ce vor fi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pentru prezenta cercetare, provocându-ne curiozitatea epistemică și pragmatică. Cercetările au evidențiat că preferințele cerebrale se pot modifica în urma unui antrenament adecvat. În aceste condiții, în cazul unei corelații, se poate modifica stilul de leadership sau tipul psihologic prin modificarea preferințelor cerebrale? Rămîne o întrebare deschisă și incitantă, la care cercetările ce vor fi întreprinse urmează să dea un răspuns. Un tip superior de conducere care a început să fie tot mai mult abordat, teoretizat și explicat este leadership-ul carismatic. S.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sistemului limbic). Se poate vorbi, în aceste condiții, de o corelație între tipul de lider și dezvoltarea celor patru sectoare cerebrale? De asemenea, cercetările efectuate (N. Herrmann, apud M. Roco, 2001) au pus în evidență stiluri diferite de comunicare în funcție de preferințele cerebrale. Cunoașterea preferințelor cerebrale ale celorlalți precum și adaptarea la ele permit ameliorarea relațiilor interpersonale și a comunicării interumane. În situația unor preferințe cerebrale diferite, greutățile provin din cauza faptului că unele persoane urmează o abordare logică, în timp ce altele preferă abordarea intuitivă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
poate vorbi, în aceste condiții, de o corelație între tipul de lider și dezvoltarea celor patru sectoare cerebrale? De asemenea, cercetările efectuate (N. Herrmann, apud M. Roco, 2001) au pus în evidență stiluri diferite de comunicare în funcție de preferințele cerebrale. Cunoașterea preferințelor cerebrale ale celorlalți precum și adaptarea la ele permit ameliorarea relațiilor interpersonale și a comunicării interumane. În situația unor preferințe cerebrale diferite, greutățile provin din cauza faptului că unele persoane urmează o abordare logică, în timp ce altele preferă abordarea intuitivă. Similar existenței diferitelor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
asemenea, cercetările efectuate (N. Herrmann, apud M. Roco, 2001) au pus în evidență stiluri diferite de comunicare în funcție de preferințele cerebrale. Cunoașterea preferințelor cerebrale ale celorlalți precum și adaptarea la ele permit ameliorarea relațiilor interpersonale și a comunicării interumane. În situația unor preferințe cerebrale diferite, greutățile provin din cauza faptului că unele persoane urmează o abordare logică, în timp ce altele preferă abordarea intuitivă. Similar existenței diferitelor forme de leadership, putem vorbi despre mai multe forme de management. Ceea ce ne interesează nu este descrierea diferitelor forme
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
este un instrument dezvoltat pentru a măsura componentele personalității pe baza teoriei tipurilor psihologice, propusă inițial de Jung (1921/1971), deseori folosit în studiile organizaționale. Chestionarul MBTI (I.B. Myers; M.H. McCaulley, 1985) conține patru scale bipolare separate care reflectă această preferință individuală pentru exercitarea percepției sau judecății. Scala sensing-intuition (S-N) reflectă modalitatea pe baza căreia individul judecă ceea ce a fost perceput - prin logică sau prin centrarea pe valori personale sau sociale. Scala extraversion-introversion (E-I) reflectă orientarea energiei spre exterior
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a fost perceput - prin logică sau prin centrarea pe valori personale sau sociale. Scala extraversion-introversion (E-I) reflectă orientarea energiei spre exterior sau spre interior, feeling-thinking (F-T) diagnostichează predominanța afectivă sau rațională a persoanei, iar scala judging-perceiving (J-P) reflectă preferința individuală pentru folosirea proceselor raționale sau perceptive în contactul cu mediul extern. b) Stilul de conducere. Pentru determinarea stilului de leadership s-a utilizat un test situațional construit de M. Zlate, pe baza căruia se stabilește, pornind de la teoria lui
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
activității subordonaților; motivarea salariaților în vederea obținerii unor performanțe ridicate; explicarea rațiunii unei decizii; motivarea grupului în vederea revenirii performanțelor la nivelul anterior; selecție în vederea promovării; efectele deciziilor asupra grupului. c) Dominanța cerebrală. Pentru determinarea dominanței cerebrale s-a utilizat chestionarul de preferințe acționale, adaptat de M. Roco (2001, pp. 94-97) după D. Chalvin și N. Herrmann. Chestionarul cuprinde 72 de întrebări, existând cinci variante de răspuns: foarte puțin, puțin, moderat, mult, foarte mult. Cele patru sectoare cerebrale puse în evidență sunt: sectorul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în cadrul fiecărui nivel ierarhic, atunci putem vorbi și de o omogenitate a stilurilor de conducere. Este de așteptat ca, în organizațiile militare cu grad de coeziune și eficiență ridicate, stilul de conducere predominant să fie cel cooperativ sau participativ. Repartiția preferințelor cerebrale pe cele trei niveluri ierarhice Legendă: CoS = cortex stâng Raț = raționalitate CoD = cortex drept Em = emoționalitate LiS = limbic stâng MSO = mod stâng de operare LiD = limbic drept MDO = mod drept de operare La datele din tabel se mai adaugă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]