70,602 matches
-
suflam și în iaurt, cei 15 ani de experiență în gestionarea unor bugete (12 ani ca primar și 3 ani ca ambasador) mi-au folosit în mod consistent. Funcționarii în care nu aveam încredere au fost înlăturați din posturile care presupuneau puteri decizionale. Supraveghind totul cu strictețe și limitând la zero puterea de decizie a vicepreședinților, mi-am încărcat activitatea cu un volum enorm de efort. Gestionarea unui buget care se apropia de un miliard de lei presupunea o muncă sisifică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
din posturile care presupuneau puteri decizionale. Supraveghind totul cu strictețe și limitând la zero puterea de decizie a vicepreședinților, mi-am încărcat activitatea cu un volum enorm de efort. Gestionarea unui buget care se apropia de un miliard de lei presupunea o muncă sisifică. Cum mi-am propus să controlez la sânge legalitatea tuturor plăților, sarcinile mele de serviciu mă ocupau și mă suprasolicitau exagerat de mult. Relațiile externe presupun multe deplasări în interes de serviciu. În timpul absenței de la Consiliul Județean
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
Gestionarea unui buget care se apropia de un miliard de lei presupunea o muncă sisifică. Cum mi-am propus să controlez la sânge legalitatea tuturor plăților, sarcinile mele de serviciu mă ocupau și mă suprasolicitau exagerat de mult. Relațiile externe presupun multe deplasări în interes de serviciu. În timpul absenței de la Consiliul Județean era necesară o delegare a atribuțiilor către vicepreședinți. Scandalurile izbucnite între partide și între cei care trebuiau să mă suplinească în lipsă au dus la pierderea încrederii mele în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
era neschimbată, ca înainte... ca întotdeauna. N-am mai spus nimic, deși aveam convingerea că nu mi se păruse, dinozaurul misterios chiar fusese acolo, pentru câteva clipe și Ghidușa îl văzuse și ea. Deși mi-ar fi fost ușor să presupun că ni se păruse astfel la amândoi, datorită efectelor întunericului sau oboselii, era mai mult decât atât. Și poate Iasomia m-ar fi crezut dacă i-aș fi spus... Nu m-am mai gândit însă la asta, pentru că îmi era
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
se stârnea în nori de praf sub tălpile noastre, ridicându-se peste lanurile de grâu. Am trecut pe lângă un cal care păștea liniștit la marginea drumului. Dacă e un cal aici, înseamnă că trebuie să fie și o fântână, am presupus, pentru că un cal n-ar fi stat în arșița amiezii fără să aibă apă prin apropiere. Și așa a fost. După cotitura cărării, dincolo de lanul de grâu, era o fântână cu capac de lemn. Ne-am umplut sticlele și ne-
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
două grupe. În prima grupă sunt incluse speciile sălbatice care au afinitate reproductivă atât între ele cât și cu actualele rase de ovine. Din această categorie fac parte speciile de Muflon, Arkar, Argal și Ovis montana. Datorită acestui fapt, se presupune că aceste forme sălbatice sunt de fapt și strămoșii actualelor rase de ovine. Grupa a doua include speciile sălbatice lipsite de afinități de reproducție, atât între ele cât și cu formele domestice. Toate aceste specii sălbatice sunt în general de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Caspică. În ceea ce privește timpul în care s-a format, precum și perioada și modul în care aceasta a pătruns pe teritoriul țării noastre, în literatura de specialitate nu există date certe care să ateste cu precizie aceste etape. Cu toate acestea, se presupune că oile cu lâna semifină au fost aduse pe meleagurile țării noastre de către negustorii din Milet care făceau comerț între centrele comerciale din Asia Mică și porturile de la Marea Neagră. De asemenea, despre originea oilor țigaie s-au emis diverse ipoteze
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
nivele, menționate mai sus, în sistemul devălmășiei. Relația dintre reguli diferă substanțial în funcție de gradul de cunoaștere și de percepția pe care participanții o au despre aceste reguli. Regulile de la nivelul operațional sunt cel mai des aplicate. Regulile de alegere colectivă presupun participarea în adunarea obștească a tuturor membrilor și permit exercitarea controlului asupra nivelului operațional. Regulile constituționale sunt deseori încălcate la nivel operațional din simplul motiv că ele contravin regulilor pe care actorii le internalizează și după care acționează. Regulile stabilite
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
comune în funcție de nivelul contribuției la cheltuielile comune. Aplicarea acestui principiu a atras după sine inegalizarea drepturilor de folosință asupra bunurilor, ceea ce a dus la apariția conflictelor între sate. Ulterior, aceste conflicte se rezolvau prin revenirea la principiul devălmășiei egalitare, care presupune accesul egal al satelor la exploatarea munților în funcție de nevoile ficăruia. Discuția referitoare la modalitățile de acoperire a cheltuielilor în regiunea Vrancea dă o imagine edificatoare asupra relației existente între regulile operaționale, cele de alegere colectivă și cele constituționale. Nivelul constituțional
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
că pădurea era percepută ca o resursă foarte mare în raport cu nevoile pe care le aveau consumatorii. Pădurea era folosită conform principiului devălmășiei absolute de către toți țăranii, după puteri și nevoi. Folosirea pădurii pentru activitățile agricole și de creștere a animalelor presupunea efectuarea unor defrișări. Deși tehnicile folosite pentru defrișare erau rudimentare, totuși pădurea nu a fost distrusă până în momentul defrișărilor realizate de societățile forestiere în scop comercial. Acțiunile întreprinse în procesul de exploatare a pădurilor sunt reglementate la nivelul operațional și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a bunurilor pe care le dețineau, iar în urma tranzacțiilor de vânzare cumpărare sumele obținute variau în funcție de cunoșterea deținută (Stahl, 1998, vol. II, p. 191). Un sistem complex de reguli de acces s-a dezvoltat și în ceea ce privește utilizarea izlazului. Păscutul porcului presupune o taxă pe care fiecare dintre beneficiari trebuie să o plătească. Cei care încercau să aducă porcii pe teren fără să achite suma primeau o amendă egală cu taxa ce trebuia plătită inițial (Stahl și Serafim, 1939). Pedeapsa era însă
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
vite (Stahl, 1998, vol. II, p. 166). Izlazul colectiv era folosit de toți membrii comunității pentru a obține hrana animalelor. Caracterul colectiv al izlazului este dat de faptul că activitatea de creștere a animalelor este o activitate colectivă. Creșterea oilor presupune efortul mai multor indivizi care să dețină cunoștințe tehnice și profesionale necesare procesului de trans humanță. Creșterea oilor presupune cunoștințe tehnice și profesionale avansate, ceea ce face ca turma comună să fie dată în grija unor ciobani. Mentalitatea devălmașă și egalitară
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
animalelor. Caracterul colectiv al izlazului este dat de faptul că activitatea de creștere a animalelor este o activitate colectivă. Creșterea oilor presupune efortul mai multor indivizi care să dețină cunoștințe tehnice și profesionale necesare procesului de trans humanță. Creșterea oilor presupune cunoștințe tehnice și profesionale avansate, ceea ce face ca turma comună să fie dată în grija unor ciobani. Mentalitatea devălmașă și egalitară își face simțită prezența și în stabilirea regulii de distribuire a produselor lactate obținute de la turma comună. Procedeul de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
dezvoltat un sistem de reguli stricte de utilizare a izlazului. Ca și în cazul celorlalte tipuri de reguli, nu a existat o abordare unică la nivelul întregii zone, ci fiecare obște și-a dezvoltat propriile reguli. Regulile de exploatare identificate presupun fie limitări ale drepturilor de exploatare (un anumit număr de animale), fie exploatarea resursei cu acordul prealabil al comunității, fie impunerea unor taxe (pe numărul de pomi tăiați sau pe numărul de vite), fie impunerea unor interdicții (păscutul porcilor, caprelor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
care aduc doar un drept de uzufruct, și nu unul de proprietate. După terminarea ciclului agricol, terenurile trebuie să fie supuse procesului de izlăjire și să reintre în circuitul uzului comun ca pășuni colective. Munca în agricultură era dificilă și presupunea un efort colectiv al mai multor indivizi care exploatau terenurile. Defrișările și desțelenirile erau făcute după principiile caracteristice regimului devălmășiei absolute. Astfel, fiecare avea dreptul să taie pădure în funcție de nevoile sale gospodărești. După defrișare, terenul era lucrat de membrii unei
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
schimbarea destinației terenurilor pentru o perioadă de timp, după care reintrau în circuitul agricol. Tehnicile de exploatare a pământurilor se bazau pe o serie de reguli stabilite la nivelul operațional și la cel al alegerii colective. Tehnica moinei sălbatice silvo-pastorale presupune culturi alternative de cereale și fân. Tehnica este în moină datorită faptului că terenul nu putea fi exploatat permanent, ci trebuia părăsit un număr de ani. Nu exista o regulă precisă care să stabilească perioada de alternare dintre iarbă și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
scoase din regimul devălmășiei și trecute în regimul țarinei. În cadrul țarinei, terenurile erau lotizate și împărțite în mod egal tuturor celor îndreptățiți. Pentru a putea proteja țarina de eventualele pătrunderi ale vitelor, aceasta era înconjurată cu un gard. Ridicarea gardului presupunea o acțiune colectivă la care erau obligați să participe toți membrii comunității. Pentru cei care nu cooperau exista o măsură coercitivă - regulă de pedepsire - biciuirea cu nuiaua (Stahl, 1998). Modul de exploatare a țarinii era așadar bine definit și controlat
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și tehnicile de exploatare enunțate nu au influențat decisiv prezervarea și utilizarea rațională a resurselor, ci au reprezentat mai degrabă o modalitate de exploatare a resurselor ce caracterizează modul de producție specific regimului devălmășiei absolute. Organizarea socială a devălmășiei absolute presupune existența unei proprietăți colective, a obștii, asupra terenurilor pe care le distribuie egalitar celor îndreptățiți. Ca și în celelalte cazuri, principala regulă de acces la folosirea terenurilor era apartenența la comunitate. La nivelul comunității, obștea exercită controlul asupra acțiu nilor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de împroprietărire a nebăștinașilor. Nebăștinașii participă la cheltuielile comunității, ceea ce face ca ei să ceară proporționalizarea drepturilor cu cota-parte de contribuție la cheltuieli. Contribuția la cheltuieli echivalează cu o răscumpărare a stăpânirii de la obște. Procesul de răscumpărare a stăpânirii locurești presupune o organizare foarte exactă. La nivelul obștii se înființează o comisie care măsoară stăpânirile locurești și calculează suma datorată de fiecare obștean în parte. După ce achită suma cerută, plătito rul primește o chitanță. Această chitanță reprezintă recunoșterea de către obște a
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
obște. Aceasta exercita controlul asupra modului în care vechilul se achita de sarcinile ce-i erau trasate. Odată ce atribuțiile obștii se centrează din ce în ce mai puternic pe obligațiile impuse de către stat, funcționarii sătești devin funcționari de stat. Calitatea de funcționar de stat presupune permanentizarea mandatelor și recunoașterea oficială a funcțiilor. Recunoașterea oficială a reprezentanților sătești a fost făcută prin Regulamentele Organice (Stahl, 1998, vol. II, p. 43). În ceea ce privește activitățile de monitorizare și impunere a respectării regulilor, putem observa o diferențiere a acestora în funcție de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a acelorași terenuri. În obște, deveneau tot mai accentuate relațiile de exploatare, iar distribuțiile egalitare ale pământului începeau a se face din ce în ce mai rar, până au dispărut cu totul, în favoarea proprietății private (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Pare plauzibil să presupunem că egalitatea atribuită de Stahl satelor arhaice este restrânsă la egalitatea economică privită dintr-o perspectivă modernă . Adică, nu existau diferențe de proprietate semnificative, luând o măsură economică modernă; totuși, trebuie să fi existat diferențe în posesiuni ca, spre exemplu
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de două elemente. Primul este abundența resurselor naturale. Singura raritate naturală remarcabilă se poate să fi fost pământul bun în sens de spațiu de locuire sau habitat, și nu în sens de teren, agricol ori de alt fel. Este de presupus că primele ocupate și apărate au fost zonele de câmpie și deal aflate pe marginea apelor, dar colonizări (voluntare) de noi sate au avut loc în România până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Și în cazul Vrancei
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
interpretare, individualismul este fructul civilizației: stilul de viață făcut posibil de bogăția generată de diviziunea muncii și sistemele din ce în ce mai avansate de liber schimb. Henri Stahl a sesizat în mod corect că este vorba despre rămășițele unei organizări arhaice, dar a presupus în mod eronat că aceasta era comuna primitivă. Spre deosebire de ultima parte a ipotezei sale, explicația pe care o propun mai sus nu presupune că indivizii erau egali și lipsiți de dorințe individualiste, ci doar că nivelul scăzut al productivității îi
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Henri Stahl a sesizat în mod corect că este vorba despre rămășițele unei organizări arhaice, dar a presupus în mod eronat că aceasta era comuna primitivă. Spre deosebire de ultima parte a ipotezei sale, explicația pe care o propun mai sus nu presupune că indivizii erau egali și lipsiți de dorințe individualiste, ci doar că nivelul scăzut al productivității îi obliga să trăiască tribal și colec tivist, neputând găsi protecție și stabilitate decât în număr. Ei nu aveau însă preferințe egalitariste, iar preferințele
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
la legăturile unice, precise și contractuale a constat în schimbări care, invariabil, rănesc bunăstarea țăranilor. Perspectiva este una economică, nu pentru că utilizează metodele economiștilor moderni, ci pentru că adresează aspecte importante privind piețele și alte instituții economice. Este morală nu pentru că presupune că țăranii și elitele erau mai morali și mai puțin calculați în aranjamentele precapitaliste, ci pentru că presupune că, sub instituțiile precedente, calculul care guverna comportamentul conducea la rezultate mai morale în raport cu bunăstarea țăranilor decât sub aranjamentele sociale și instituționale ale
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]