95,170 matches
-
gri, Iar norii grei stau tot mereu să cadă, Chipuri umane prind a se-nnegri, Orașul are-n gri a lui arcadă... Octombrie-și cade ploaia... gri în stradă ! Aer îngreunat de-atâta gri. Topirea plumbului apasă greu pe noi, Privirea noastră-ncepe-a adumbri De-atâta gri de plumb, griul de ploi... Octombrie-și cade ploaia... rece sloi . În zare, vârf de munte e în gri . Coroană de oțel duce pe a sa frunte. Roca mângâie brazii-ncepând a aburi, Dantela
OCTOMBRIE-ŞI CADE PLOAIA... de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382305_a_383634]
-
clipi la Palatul de Gheață. - E mai bine să fiți doi, o asigură și Moș Crăciun. Într-o oră trebuie să plecăm. Petrică, vreau să îmi promiți că vei avea mare grijă de ea! Bine? - Bine, șefule, îngână spiridușul, aruncând priviri înfuriate prințesei. Ieșiră din căsuță unul după altul, urmăriți de la fereastră de cei doi moși. Pe cât era de micuță și de drăguță prințesa, pe atât de tare îl înfuria pe spiriduș. Nu îl lăsă să conducă sania, împingându-l pe
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
haznă și cu împlinire copiii le devin în timp menirea sporindu-le în casă fericirea la tâmple ghioceii se adună iar anii se sporesc într-o cunună din ce în ce mai rar își amintesc de joc și timpul lor se-oprește-acum parcă pe loc privirea doar și zâmbetul își regăsesc și-i fac să-și amintească ritmul tineresc zor și zor ... iată vine-n dată ... hai la joc, busuioc, în mijloc ... când pornește, năvălește, răscolește ... ... și iubește! *** Ciclul "Dragobete" Volumul "Ucenic în dragoste" ovidiu oana-pârâu
ANTI-CIULEANDRA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382319_a_383648]
-
cu burta în jos și continuă să plângă. O perioadă de timp plânse întruna, după care își impuse să înceteze. Se ridică în picioare, după care se așeză în șezut. Privi măsuța joasă și mocheta bleumarin, după care își aruncă privirea pe fotoliul care însoțea colțarul. Apoi ceasul oval de pe perete și cu ajutorul luminii din hol, ce rămăsese aprinsă de când plecase doamna Mariana după pâine, văzu că era ora zece. Își îndrepătă privirea spre biblioteca plină de cărți, care ocupa peretele
RĂPIREA (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382294_a_383623]
-
joasă și mocheta bleumarin, după care își aruncă privirea pe fotoliul care însoțea colțarul. Apoi ceasul oval de pe perete și cu ajutorul luminii din hol, ce rămăsese aprinsă de când plecase doamna Mariana după pâine, văzu că era ora zece. Își îndrepătă privirea spre biblioteca plină de cărți, care ocupa peretele din stânga al sufrageriei, după care o coborî spre sertarele de jos, unde erau caiete și cărți de-ale lui Mircea, de pe vremea când era la școală și pe care Mari se încăpățânase
RĂPIREA (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382294_a_383623]
-
era groasă și răsunătoare, iar când râdea, i se vedea dantura albă, de care era mândru. - Salut, Tică! Ce faci? Dar ce-i cu tine? Ce-ai pățit? Ce-i cu fața asta, omule? îl întrebă, scrutându-l atent cu privirea sa de polițist. - Chiar se vede că arăt rău? Hai, intră! Ce să am? Nu am mare lucru, decât că nu știu pe unde-i Mariana mea. Plecă după pâine, și pâine se făcu. - Cuuum? Ce tot spui tu acolo
RĂPIREA (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382294_a_383623]
-
tiranie. Armata se retrage. Ofițerul care comandă trupa dinspre 13 Decembrie aleargă să afle. Se întoarce. Soldații își părăsesc posturile, din poziție de tragere. Se suie în camioane. Se alătură tovarășilor lor. Se alătură poporului. Au din nou, acum, adevărat, priviri de copii. Care au la rîndul lor părinți. Și vor avea urmași. Într-o țară pentru totdeauna liberă, a oamenilor liberi. MIHAl BĂRBULESCU Trăiască libertatea Pentru sîngele celor ce-au câzut pentru noi, Pentru lacrima strînsă sub pleoape de ani
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
conceperea unui răspuns la scriitura domnului profesor octogenar T.B.Ș. - răspuns ce se doreșe a fi politicos -, dar și de preocupările existențiale cotidiene, mergând pe stradă, m-am oprit la un semafor. Cât timp am așteptat să apară „verdele” dorit, privirea mi s-a oprit asupra unui anunț lipit de geamul unui automobil staționat lângă semafor. A fost un moment de destindere. De ce? Românul este inventiv. Iată ce scria, printre altele, pe afișul improvizat: „... confecționez haine din pielea clientului sau a
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
a fost ucis Ceaușescu”, din postura de redactor șef a revistei “Agero” ce apare la Stutgardt, ne irită readucându-ne aminte de “marile realizări ale epocii de aur”. Ion Măldărescu: Păi, stimate domnule profesor, încep să am dubii serioase cu privire atât la cunoștințele dumneavoastră, cât și la limpezimea gândirii. De ce? Pentru că ați comis erori care vă discreditează: - redactor șef al revistei Agero este domnul Lucian Hetco; - doamna M.D.P. a publicat editorialul „De ce a fost ucis Ceaușescu” în revista ART-EMIS, nu
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
nu m-aș mai fi putut uita în oglindă fără să o sparg! Acum, când privesc în urmă, când îmi trece prin față imaginea României de-atunci și când privesc ruinele înșirate de-a lungul șoselelor, ce întristează și îndurerează privirea, când văd pământurile nemuncite și pădurile distruse, când bogățiile și pământul Țării sunt date pe nimic străinilor, pentru comisioane grase, întreb ce a adus românilor capitalismul și „darul divin” al domnului Petcu? Fabrici închise, milioane de oameni „disponibilizați”, agricultura adusă
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
violențelor, patru dintre ele fiind împușcate, asociațiile victimelor mineriadelor susțin că numărul lor s-ar ridică la peste 100 de persoane. După 25 de ani, bilanțul real al evenimentelor din vara lui 1990 rămâne neclar, însă există speranțe pentru o privire mai amănunțită supra evenimentelor în condițiile în care Parchetul General a redeschis în luna februarie dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990. Procurorul general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție a infirmat rezoluțiile de neîncepere a urmăririi penale în
La 25 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, Parchetul General redeschide dosarul [Corola-blog/BlogPost/93161_a_94453]
-
Fecioara Maria este strălucirea Tainei negrăite hărăzite de Dumnezeu înainte de Creația Sa, pentru a ne înfia harului atotiubirii sale dumnezeiești. Fecioara Maria este Luceafărul divin care a îngemănat în priviri strălucirea zorilor ce ne îmbrățișează cu mireasma luminii lor diafane răsăritul sufletelor noastre. Fecioara Maria este Crăiasa Creației care brodează cu brațele sale azurul serafic al binecuvântării poeților ce ne împărtășesc cu harul sublim al frumuseții lor creatoare. Poeții aleși
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
dacoromânilor-Fecioara Maria. Răsai asupra mea... „Răsai asupra mea, lumină lină,/ Ca-n visul meu ceresc d-odinioară;/ O, Maică Sfântă Pururea Fecioară,/ În noaptea gândurilor mele vină./ Speranța mea tu n-o lăsa să moară/ Din inima-mi-adânc noian de vină;/ Privirea ta de milă caldă, plină,/ Îndurătoare-asupra mea coboară./ Străin de toți, pierdut în suferința/ Adâncă a nimicniciei mele,/ Eu nu mai cred nimic și n-am tărie./ Dă-mi tinerețea mea, redă-mi credința / Și reapari din ceriul tău de
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
Turistul care vizitează Viena va ajunge, desigur, și în Ringstrasse. Aici, privirea îi va fi atrasă de o placă comemorativă, marcând un eveniment tragic, petrecut la sfârșitul secolului trecut. În urmă cu aproape 135 de ani, Viena a fost martora unei catastrofe fără precedent: incendiul care a distrus luxosul și elegantul Teatru
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
artistică a autorului, talentul poetic al lui Eminescu: ” Strălucitul teatru este un câmp de întristare, o casă de morți, unde pe coridoare și pe scări zac femei și bărbați asfixiați, oameni zdrobiți și călcați”; Era icoana morții ce se prezenta privirei îngrozite”; ” O compătimire profundă se manifestă când fu pusă între morți o fată frumoasă nici de șaisprezece ani. Copila avea ciorapi albaștri de mătase și pantofi eleganți; hainele erau înnegrite și pe jumătate arse, dar fața [îi] era încă frumoasă
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
cadavrele încleștate. Se spera că unii vor mai fi în viață și s-au pus a-i duce de aci. Speranța că e vorba numai de răniți și leșinați nu se împlini din nenorocire. Era icoana morții ce se prezenta privirei îngrozite, în forma ei cea mai oribilă. Condeiul nu e în stare a descrie, și mulți bărbați cari au mai văzut focuri teribile au îngălbenit la vederea acestor nenorociți, cari câteva minute mai ‘nainte erau încă veseli și au intrat
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
Aci un ofițer recunoscu pe tatăl său și cazu leșinat. Dincolo unul [î]și căuta soția; mințile lui erau pierdute, căci, recunoscându-și soția, nu zise nimic, nu plânse, nu strigă: era apatic; dar răsuflarea sa cea grea, mișcarea pieptului, privirea pierdută, mâna tremurând și piciorul șovăitor spuneau destul despre ce se petrecea în sufletul său. Altul își căta fratele și-l găsi, dar el tot nu vrea să crează, el mai avea o scânteie de speranță că poate se înșală
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
sub semnul marelui Vag. Ultimul poem din Bunavestire, ŤCunoașterea prin limiteť (devenit ŤNava ancorată pe colinăť) este al treilea din orientarea pe care i-o datorez, fie și în parte, anului 1967. De câțiva ani, locuiam pe Magistrala Nord-Sud; o privire din înaltul căii Șerban Vodă asupra crematoriului uman (pe care îl contemplasem de nenumărate ori și mai înainte) mi-a dăruit un poem din cele importante într-o carieră literară: Fumegă în linia privirii negrul, blestemat vapor, și-n preajma
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
ani, locuiam pe Magistrala Nord-Sud; o privire din înaltul căii Șerban Vodă asupra crematoriului uman (pe care îl contemplasem de nenumărate ori și mai înainte) mi-a dăruit un poem din cele importante într-o carieră literară: Fumegă în linia privirii negrul, blestemat vapor, și-n preajma lui se înfioară chiparoșii cu mâhnire. Ca o pasăre greoaie, fumul poposește și se reazemă de coșuri. Mohorâtă navă învie pe colină; printre arbori o teroare trece și de milă frunzele se rup și
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
la serviciu. Toate giumbușlucurile pe care le fac nu pot să nu vă aducă zâmbetul pe buze chiar și în momentele mai grele. Și dacă nu aveți o pisică acasă sau un alt prieten necuvântător, vă invităm să aruncați o privire pe imaginile de mai sus!
Imaginile care vă vor face ziua mai frumoasă-FOTO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/82196_a_83521]
-
la serviciu. Toate giumbușlucurile pe care le fac nu pot să nu vă aducă zâmbetul pe buze chiar și în momentele mai grele. Și dacă nu aveți o pisică acasă sau un alt prieten necuvântător, vă invităm să aruncați o privire pe imaginile de mai sus!
Imaginile care vă vor face ziua mai frumoasă-FOTO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/82197_a_83522]
-
volum publicat în acest interval, trecea printr-o perioadă de indezirabil, fiind exclus în 1954 din PMR și reprimit abia în 1963. Oarecum neașteptată este uitarea lui Miron Radu Paraschivescu (enumerat totuși în configurația generală a canonului, dar nereluat la privirea în detaliu a poeziei), tributar epocii cu multă poezie conjuncturală, dar necreditabil pentru comportamentul său prea îndrăzneț la conducerea "Almanahului literar" de la Cluj, unde se aflase prin 1949-1952, după care s-a retras. Pentru că anterior, într-o zonă ideologică specială
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
gîndire, pionierul (în cazul nostru, Gall), a fost considerat un șarlatan, deși descoperirile sale nu erau decît o consecință a faptului că a privit la aceleași lucruri vechi, însă cu alți ochi. În ceea ce mă privește, cred că întotdeauna o privire aruncată trecutului (de multe ori disprețuit doar pentru că e vechi) ne ajută să înțelegem mai bine prezentul și să prefigurăm, eventual, viitorul.
Limbajul, între frenologie și neuroștiință by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8249_a_9574]
-
lor un secret dureros, imposibil de cufundat în profunzimile disimulării... Paloarea lor este ca o revelație a bătăliilor interioare... Aceste femei cu inima sau spiritul suferinde, au în ochi plumbul febricitării ori nitescența anormală și bizară a răului lor, în privire, intensitatea suprarealismului." André Breton - definiție a suprarealismului: "Automatism psihic pur prin care îți propui să exprimi, fie verbal, fie prin scris, fie oricum, funcționarea reală a gândirii... în afara oricărei preocupări estetice sau morale... (Din Manifestul suprarealismului)
Note cu femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8287_a_9612]
-
Oglinda unde își spală,/ Mulți chipurile/ Rămânând tot murdară,/ Pentru un timp./ E fereastra deschisă,/ Prin care respiră sufletul meu./ Ochiul din umbră/ Apune odată cu soarele". Transcriu începutul scrisorii dvs. de mulțumire către cititoarea răbdurie care sunt: "Cu capul sus, privirea înainte, și un constant echilibru țin din tot sufletul să vă mulțumesc respectuos pentru răbdarea pe care a-ți (sic!) avut-o anul trecut, citindu-mi textele și apoi așezân-du-le din punct de vedere critic și literar pe scara valorilor
Actualitatea by George Marin () [Corola-journal/Journalistic/8251_a_9576]