18,757 matches
-
20 alineatul (1), litera m) se modifică și va avea următorul cuprins: m) dispune excluderea de la repartizare a completurilor, respectiv înlocuirea din complet a judecătorilor care, în calitate de judecători de drepturi și libertăți, au îndeplinit acte sau măsuri procesuale în cursul urmăririi penale, în cazurile prevăzute la art. 102 alin. (7), precum și în alte tipuri de cauze, după soluționarea incidentelor procedurale, dacă este cazul; ... ... 2. La articolul 20 alineatul (1), după litera m) se introduce o nouă literă
HOTĂRÂRE nr. 1.923 din 14 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291356]
-
materie penală, cu excepția celor de competența judecătorului de drepturi și libertăți și a celor din faza de executare a hotărârilor penale, persoana desemnată cu repartizarea aleatorie verifică în sistemul ECRIS dosarele în care s-au îndeplinit acte sau măsuri procesuale de către judecătorul de drepturi și libertăți. Aceasta înaintează de îndată dosarul format, încheierile emise de judecătorul de drepturi și libertăți, precum și un proces-verbal în care menționează rezultatul verificării președintelui secției penale ori, după caz, președintelui instanței, dacă nu
HOTĂRÂRE nr. 1.923 din 14 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291356]
-
ori, după caz, președintele instanței dispune, în scris, ca dosarul format ca urmare a sesizării instanței prevăzute la alin. (6) să nu fie repartizat acelor judecători care, în calitate de judecători de drepturi și libertăți, au îndeplinit acte sau măsuri procesuale în cursul urmăririi penale. În cazul în care incompatibilitatea vizează doar unul/unii dintre judecătorii din completul colegial, acesta/aceștia va/vor fi înlocuit/înlocuiți de președintele secției penale ori, după caz, de președintele instanței cu judecătorul/judecătorii înscris/înscriși în lista de permanență din ziua
HOTĂRÂRE nr. 1.923 din 14 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291356]
-
alin. (6), dacă președintele secției penale sau, după caz, președintele instanței constată că toți judecătorii secției, în cazul instanțelor organizate pe secții, respectiv toți judecătorii instanței, în cazul instanțelor care nu sunt organizate pe secții, au îndeplinit acte sau măsuri procesuale în calitate de judecători de drepturi și libertăți în cursul urmăririi penale, dispune, în scris, trimiterea cauzei la instanța ierarhic superioară pentru desemnarea altei instanțe care să judece cauza. (9) Dispozițiile alin. (6)-(8) nu se aplică dacă judecătorul de
HOTĂRÂRE nr. 1.923 din 14 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291356]
-
împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenței sau inexistenței vinovăției. (3) Cercetarea disciplinară prealabilă este o procedură administrativă, nepublică și necontradictorie, care se desfășoară cu respectarea garanțiilor procesuale și procedurale prevăzute de lege, precum și a dispozițiilor legale referitoare la informațiile clasificate și la protecția datelor cu caracter personal. Ascultarea judecătorului sau a procurorului cercetat și verificarea apărărilor acestuia sunt obligatorii. Articolul 21 (1) În baza rezoluției de
REGULAMENT din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276663]
-
percepute de avocați, nu are semnificația negării accesului la instanțele judecătorești, ci aceea a finalizării procedurii interne în care poate fi contestat un act administrativ al unui organ profesional. Or, în procedura jurisdicțională, reclamantul beneficiază de întregul ansamblu de garanții procesuale menite să asigure exercitarea dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil, desfășurat în fața instanței de contencios administrativ, care, pe baza probatoriului administrat, va hotărî asupra legalității și temeiniciei cererilor formulate. ... 26. De altfel, potrivit susținerilor orale
DECIZIA nr. 518 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277098]
-
simultan și definitivă, și nedefinitivă. ... 6. Tribunalul București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este parțial întemeiată. În acest sens, apreciază că dispozițiile art. 346 alin. (6) din Codul de procedură penală întrunesc cerințele de previzibilitate ale legii procesual penale, întrucât stabilesc cu claritate caracterul definitiv al încheierii de cameră preliminară. Reține că, prin stabilirea cu celeritate a competenței, aceste prevederi garantează, iar nu împiedică soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. Consideră că normele procesual penale menționate nu încalcă
DECIZIA nr. 496 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295088]
-
de previzibilitate ale legii procesual penale, întrucât stabilesc cu claritate caracterul definitiv al încheierii de cameră preliminară. Reține că, prin stabilirea cu celeritate a competenței, aceste prevederi garantează, iar nu împiedică soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. Consideră că normele procesual penale menționate nu încalcă nici dreptul la un proces echitabil, nu contravin nici valorilor arătate expres în art. 1 alin. (5) din Constituție și, cu atât mai puțin, dispozițiilor din art. 11 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală. Cu
DECIZIA nr. 496 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295088]
-
privind declinarea de competență nu diferă de cea din reglementarea anterioară, astfel cum era prevăzută în art. 42 din Codul de procedură penală din 1968. Astfel, art. 42 alin. 3 din Codul de procedură penală din 1968 prevedea, similar normelor procesual penale în vigoare, faptul că, în cazul declinării pentru necompetență teritorială, actele îndeplinite ori măsurile dispuse se mențin. De asemenea, Curtea observă că, dacă instanța admite excepția de necompetență, își declină competența prin sentință definitivă, art. 50 alin. (4) din
DECIZIA nr. 496 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295088]
-
mod obligatoriu [art. 50 alin. (3) din Codul de procedură penală], întrucât, în această din urmă ipoteză, actele și măsurile dispuse sunt îndeplinite cu respectarea competenței materiale și personale. ... 18. În continuare, Curtea observă că, în practica judiciară aferentă legii procesual penale anterioare (Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția penală, pentru minori și de familie, Decizia nr. 55/R din 23 ianuarie 2014), s-a decis că, odată admisă o excepție de necompetență, instanța nu mai poate dispune restituirea cauzei la procuror
DECIZIA nr. 496 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295088]
-
al cărei cuantum este prevăzut în anexele la Ordinul nr. 959/I din 12 aprilie 2023 al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 13. Prin Sentința civilă nr. 171/LM din 1 martie 2024, Tribunalul Bihor a admis excepția lipsei calității procesuale a pârâtei Înalta Curte de Casație și Justiție și a respins, în consecință, cererea de chemare în judecată formulată împotriva acestei pârâte; a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtul Tribunalul (...) pentru pretențiile aferente perioadei anterioare datei
DECIZIA nr. 18 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294932]
-
se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective; a respins ca neîntemeiate restul pretențiilor. ... 14. În motivarea acestei sentințe, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, s-a reținut că Înalta Curte de Casație și Justiție are calitatea de ordonator principal de credite și nu există un raport de muncă direct și nemijlocit între reclamante și pârât, astfel încât, având în vedere și considerentele Deciziei
DECIZIA nr. 18 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294932]
-
încât, având în vedere și considerentele Deciziei nr. 13/2016 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, a admis excepția invocată și a respins cererea ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală. ... 15. Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de pârâtul Tribunalul (...), reținând că termenul de prescripție incident în cauză este cel prevăzut de art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii și că pentru fiecare diferență salarială lunară
DECIZIA nr. 18 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294932]
-
efectivă de minimum 18 ani în funcție. ... 17. Împotriva acestei sentințe au declarat apel atât reclamantele A și B, cât și pârâtul Tribunalul (...) . ... 18. Prin apelul formulat, reclamantele au solicitat schimbarea în parte a sentinței apelate, respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Înalta Curte de Casație și Justiție, respingerea excepției prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâtul Tribunalul (...) pentru drepturile bănești aferente întregii perioade, iar, în subsidiar, respingerea excepției în ce privește drepturile bănești pentru perioada ulterioară datei
DECIZIA nr. 18 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294932]
-
element component al indemnizației brute lunare, la cea dintâi adăugându-se și sporurile, în procent total de 30% din indemnizația de încadrare. ... 20. Prin apelul declarat, pârâtul Tribunalul (...) a solicitat schimbarea în parte a hotărârii atacate, respingerea excepției lipsei calității procesuale a pârâtei Înalta Curte de Casație și Justiție, admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune și pentru perioada 15.03.2020-15.05.2020, cu consecința respingerii pretențiilor reclamantelor pentru perioada anterioară datei de 15 mai 2020 ca fiind prescrise, iar pe fond pentru perioada
DECIZIA nr. 18 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294932]
-
a dispozițiilor art. 65 alin. (7) și (8) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Cristian Carata într-o cauză având ca obiect contestația formulată împotriva deciziei de pensionare, aflată în etapa procesuală a apelului. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile art. 65 alin. (7) și (8) din Legea nr. 263/2010 retroactivează, sunt discriminatorii și încalcă dreptul la pensie și dreptul de proprietate privată. ... 7. Astfel, arată că
DECIZIA nr. 734 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283146]
-
3) și ale art. 346 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Gigi Vadik Zavera în procedura de cameră preliminară. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că normele procesual penale criticate sunt neconstituționale în măsura în care în sfera aspectelor și problematicii ce fac obiectul de analiză al camerei preliminare nu intră și verificarea necompetenței materiale funcționale a organului de urmărire penală în situația în care, la urmărirea penală
DECIZIA nr. 655 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283133]
-
apanajul exclusiv al procurorului, acesta stabilind prin rechizitoriu persoanele și faptele supuse judecății, conform art. 371 din Codul de procedură penală, pe de o parte, iar, pe de altă parte, că aceste critici privind încadrarea greșită a faptelor excedează cadrului procesual al camerei preliminare, aspectele învederate putând fi analizate în cadrul analizei temeiniciei faptelor imputate. Numai în cursul judecății se poate analiza concordanța deplină dintre fapta concretă săvârșită de inculpat și norma penală specială, care incriminează acea faptă, precum și în
DECIZIA nr. 655 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283133]
-
a probelor în faza de urmărire penală. Scopul acestei proceduri este acela de a identifica și remedia eventualele neregularități survenite sub aspectele enumerate, așa încât faza de judecată să se desfășoare cu celeritate și cu respectarea tuturor drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților. ... 13. Neregularitățile constatate în procedura de cameră preliminară determină sancțiuni juridice diferite, în funcție de elementele asupra cărora poartă și de consecințele pe care le-ar avea acestea în perspectiva continuării judecății. Astfel, dacă apreciază că instanța sesizată
DECIZIA nr. 655 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283133]
-
legale sau printr-o omisiune/inacțiune a organelor de urmărire penală, aceste aspecte vor fi analizate de judecătorul de cameră preliminară. Or, Curtea a constatat că dispozițiile art. 346 alin. (3) din Codul de procedură penală reglementează, în mod corespunzător, mijloacele procesuale de asigurare a limitelor actului de sesizare a instanței și a limitelor judecății. Per a contrario, constatarea aspectelor de neregularitate care nu atrag imposibilitatea stabilirii obiectului sau a limitelor judecății și care nu au în vedere ipotezele prevăzute la art.
DECIZIA nr. 655 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283133]
-
privire la hotărârile împotriva cărora se poate declara calea de atac, la termenul de declarare, la cazurile care pot justifica exercitarea contestației în anulare, la titularii căii de atac și la cuprinsul cererii, în scopul asigurării unei rigori și discipline procesuale și al evitării introducerii, în mod abuziv, a unor contestații în anulare care nu se încadrează în motivele prevăzute de lege. ... 9. În continuare, invocă Decizia nr. 623 din 8 octombrie 2015, Decizia nr. 501 din 30 iunie 2016 și
DECIZIA nr. 427 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295709]
-
susține apărările, fără ca vreuna dintre ele să fie defavorizată în raport cu cealaltă. La rândul său, art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale obligă statele membre la asigurarea prin legislația națională a unor garanții procesuale, precum egalitatea armelor, contradictorialitatea, motivarea hotărârilor pronunțate, publicitatea procesului, soluționarea acestuia întrun termen rezonabil, prezumția de nevinovăție și asigurarea dreptului la apărare. ... 11. Înalta Curte de Casație și Justiție reține că instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor
DECIZIA nr. 427 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295709]
-
respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că contestația în anulare este o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, în scopul anulării unei hotărâri definitive, pronunțate cu încălcarea normelor procesual penale, având în vedere hotărâri definitive care evocă fondul. Prin fondul cauzei trebuie înțeles obiectul acțiunii penale, respectiv acela de a trage la răspundere penală persoanele care au săvârșit infracțiuni prin constatarea, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există
DECIZIA nr. 427 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295709]
-
aceasta este o cale de atac de retractare, prin luarea în considerare a faptului că instanța care a pronunțat o hotărâre cu încălcarea legii va proceda la anularea hotărârii în vederea înlăturării erorilor de procedură, în legătură cu exercitarea drepturilor procesuale ale părților sau persoanei vătămate ori a celor referitoare la instanța de judecată. Prin reglementarea strictă a erorilor de procedură care pot justifica exercitarea contestației în anulare se urmăresc atât respectarea autorității de lucru judecat a hotărârii definitive, cât și
DECIZIA nr. 427 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295709]
-
din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 19 februarie 2018. ... 19. Curtea a reținut că contestația în anulare poate fi formulată împotriva hotărârilor penale definitive numai în cazurile strict reglementate de normele procesual penale ale art. 426 și în termenul prevăzut de art. 428 din Codul de procedură penală, la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere, respectiv la instanța la care a rămas definitivă ultima hotărâre. Contestația în anulare
DECIZIA nr. 427 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295709]