9,624 matches
-
și inconvenientele acestei opțiuni În raport cu alte modalități de creștere și dezvoltare alternative, precum creșterea internă sau realizarea de alianțe. 1.1.1. Creșterea internă Presupune dezvoltarea progresivă și continuă a Întreprinderii prin extinderea capacităților existente sau crearea de noi capacități productive sau comerciale. Creșterea internă este, poate, cel mai simplu mecanism de creștere a Întreprinderii. Majoritatea companiilor au utilizat prioritar această strategie la un moment dat, deci notorietatea acesteia este evidentă. Caracteristica principală a creșterii interne constă În reinvestirea profiturilor obținute
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
În cazul creșterii organice (chiar dacă adeseori termenul se folosește pentru a reflecta acea creștere a firmei care nu este legată de fuziuni sau achiziții) accentul se pune pe creșterea vânzărilor sau a profiturilor, mai degrabă decât pe acumularea de active productive și/sau comerciale (acesta din urmă fiind cazul creșterii interne). O multitudine de teorii asupra proceselor și resurselor strategice propun explicarea noțiunii de creștere a firmei. La nivelul firmei, Edith Penrose (2009, p. 32) - considerată deschizătoare de drumuri În analiza
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
o poziție dominantă pe piață (Coutinet și Sagot-Duvauroux, 2003, pp. 7-8). 1.1.2.2. Alianțele Între firme - forme alternative de creștere externă Creșterea prin fuziuni și achiziții reprezintă un mijloc de dezvoltare care permite Întreprinderii să controleze active deja productive pe piață și deținute inițial de alte Întreprinderi. Noțiunea de alianță sau parteneriat se referă la toate formele de combinații de afaceri, În afara fuziunilor și achizițiilor (DePamphilis, 2010, p. 23). Alianțele sau parteneriatele (oricare ar fi formele lor - strategice sau
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
achiziții) poate fi cel mai bine apreciată În lumina efectelor asupra creșterii interne sau a limitelor În realizarea acesteia” (Penrose, 2009, p. 5). Într-adevăr, În scopul creșterii și dezvoltării, o Întreprindere are, În general, de ales Între mărirea capitalului productiv, prin creștere internă, sau preluarea controlului asupra unor active aparținând altor Întreprinderi, prin recurgere la fuziuni și achiziții. Creșterea internă presupune extinderea Întreprinderii prin Împrumuturi de capital și reinvestirea profiturilor din anii precedenți În cadrul aceleiași Întreprinderi. Aceasta determină creșterea capacităților
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
prin creștere internă, sau preluarea controlului asupra unor active aparținând altor Întreprinderi, prin recurgere la fuziuni și achiziții. Creșterea internă presupune extinderea Întreprinderii prin Împrumuturi de capital și reinvestirea profiturilor din anii precedenți În cadrul aceleiași Întreprinderi. Aceasta determină creșterea capacităților productive, alocarea suplimentară de resurse umane și creșterea cifrei de afaceri (Campbell et al., 2002, p. 214). Creșterea internă poate reprezenta un mijloc de evaluare a calității utilizării resurselor interne ale firmei de echipa managerială. Când aceasta este pozitivă, ea poate
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
devenit din ce În ce mai mare. Tranzacțiile strategice devin astfel o modalitate prin care managerii Întreprinderilor realizează schimbări importante pe termen scurt (Frankel, 2007, p. 50). Creșterea prin fuziuni și achiziții reprezintă un mod de dezvoltare care permite Întreprinderii să controleze active deja productive pe piață și deținute inițial de alte firme. Prin intermediul acestor operațiuni achizitorul are posibilitatea de a-și mări În timp scurt capacitatea de producție. Întreprinderile care au potențial mare de creștere reprezintă adeseori țintele perfecte ale operațiunilor de creștere externă
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
1, investiția nu mai este rentabilă. footnote>, ai cărei promotori au fost Îndeosebi Jovanovic și Rousseau (2002a). Aceștia susțin că schimbările economice și tehnologice sporesc oportunitățile de creștere ale Întreprinderilor. Astfel de schimbări pot determina realocarea capitalului către firme mai productive și mai eficiente. Astfel, dispersia mare a ratei Q a lui Tobin reflectă existența unor oportunități pentru schimbări organizaționale. Teoria Q a investițiilor, ce explică intensificarea activității de fuziuni și achiziții, sugerează că, atunci când anumite șocuri economice exogene apar Într-
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
câteva exemple de mișcări de anticipare și de reacție din partea unor firme, mișcări pe care le-au suscitat acțiunile unor concurenți. 2.3. Concluzii O operațiune de fuziune sau achiziție determină Întreprinderile să fie mai inovatoare, mai performante și mai productive, astfel Încât să facă față dinamicii competitivității. Un mediu competitiv implică beneficii atât pentru Întreprinderi, cât mai ales pentru clienți, deoarece concurența favorizează scăderea prețurilor. Fuziunile și achizițiile au, În raport cu acest concept, un efect dual. Acestea se pot focaliza efectiv asupra
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
scop înregistrarea în contabilitate și prezentarea fidelă a operațiunilor economico-financiare, în conformitate cu realitatea economică, punând în evidență drepturile, obligațiile și riscurile asociate acestor operațiuni. Spre exemplu, potrivit principiului prevalenței economicului asupra juridicului, pot fi înregistrate în activul bilanțier al entității imobilizările productive luate cu chirie, locație de gestiune, leasing sau concesiune, după caz, pe bază de contract, pentru o perioadă de minimum trei ani. OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Directivele europene oferă și câteva exemple de situații
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
învățare: aplicare, analiză, sinteză și evaluare. Pentru această categorie de itemi este necesară o schemă de notare detaliată, punctajul corespunzător acordându-se sau nu în funcție de parcurgerea tuturor etapelor de elaborare a răspunsurilor. Avantajele acestor itemi sunt: - permit formarea unei gândiri productive; - activează atitudinea critică și autocritică; - oferă posibilitatea analizei erorilor. D) Itemii de tip rezolvare de probleme Aceștia solicită elevii pentru: - înțelegerea problemei, obținerea informațiilor necesare rezolvării; - formularea și testarea ipotezelor, descrierea metodelor de rezolvare; - elaborarea unui scurt raport despre rezultatele
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de a forța pacientul să retrăiască experiențele traumatice care reîntăresc tiparele originale de comportament maladaptativ. Un punct de vedere distant într-o regresie parțială utilizând cunoștințele adulte ale pacientului, perspectivele sale și înțelegerea matură oferă circumstanțele optime pentru o terapie productivă și rapidă. Pentru a folosi o abordare retrogradă, mergând înapoi pe segmente de timp, ceea ce este cea mai bună alternativă pentru cei ce sunt începători în hipnoanaliză evitând probabilitatea de abreacție care ar putea produce necazuri. Pentru a diminua riscul
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
viselor (Degun și Degun, 1988Ă; ventilarea sentimentelor negative reprimate (Levit, 1971Ă. Rossi și Cheek (1988Ă sugerează că o combinație de hipnoză ușoară cu utilizarea inconștientului, mișcări simbolice sau răspunsuri ideodinamice permite accesul rapid la informațiile semnificative și rezolvarea rapidă și productivă a disfuncțiilor sexuale în cadrul a trei ședințe de terapie cu durata de câte două ore” (p.346Ă. Îndepărtarea directă a simptomului Au fost realizate mai multe studii implicând îndepărtarea directă a simptomului, de exemplu: vizualizarea întâlnirilor sexuale cu sugerarea îmbunătățirii
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
ordinul II și III, rezultatele indică existența unor corelații semnificativ negative între toate formele anxietății și comportamentele de tip Adult (tabelul 7). Așadar, se confirmă că un nivel redus al anxietății se asociază cu inițierea de tranzacții dezirabile și pozitiv productive prin învestirea energetică a Adultului (ipoteza I2). • Exemple de itemi pentru identificarea stării de Adult: Nu prea cred în rețete și metode; prefer să experimentez orice pe propria mea piele. Nu mi-e teamă de momentele de tăcere în fața unui
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
doilea semestru, și deci toți studenții au trecut proba primei sesiuni de examene, iar convorbirile în microgrupuri au relevat câteva aspecte importante. Unii dintre ei au început să se pregătească înainte cu aproximativ o lună, dar cei mai mulți consideră că învățarea productivă este cea din sesiune, pentru că dacă înveți mai înainte uiți până vin examenele. O altă dificultate semnalată se referea la articularea între informația de la cursuri și cea de la seminarii. Unii nu au acordat atenție activității de la seminar și lucrări practice
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
sau atelier. La prima vedere se pare că răspunsul ar fi pozitiv. Pe de altă parte, ne putem întreba dacă nu cumva studenții care preferă lucrul individual devin participativi la seminarii, poate chiar mai mult decât ceilalți. Orele cele mai productive sunt acelea în care studenții lucrează în echipe, când aproape fiecare se antrenează în emiterea unor opinii, păreri, când dezbaterile sunt organizate, coerente, urmând o ordine logică potrivit unui plan de idei corelat cu finalitatea propusă. Sunt situații în care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Aceste cuvinte, aparținând unui lider de proiect de alimentare cu apă finanțat de Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS) într-un sat din Hunedoara, sugerează, la nivel intuitiv, de ce există o fascinație față de proiectele de dezvoltare comunitară: nu este doar „productiv”, ci și „frumos” ,atunci când comunitățile se preocupă, investesc și se investesc în propria dezvoltare. Însă, nu de puține ori, această fascinație este însoțită de iluzia participării întregii comunități la astfel de proiecte, uneori, „o iluzie bine fundamentată” și întreținută prin
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
greșeli specifice, asociate tipurilor de proiect. Astfel, comunitățile care au intenționat să depună un proiect de infrastructură au înfăptuit erori/s-au confruntat cu dificultăți de justificare a contribuției locale la realizarea proiectului. Mai mult, o parte semnificativă a grupurilor productive care au încercat să inițieze un proiect de activități generatoare de venituri nu au îndeplinit criteriile de sărăcie: cele din grilă (comune proiectelor AGV și MI) și/sau cele specifice proiectelor AGV. Nu în ultimul rând, multe organizații nonguvernamentale au
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
exprima mai mult decât faptul că ar fi „ceva în neregulă cu acești bani”/lipsa de familiaritate cu ideea de „credit nerambursabil”: neîncrederea în instituția care finanțează și poate chiar credința că nu se pot obține bani decât prin muncă „productivă”. Rolul facilitatorului a fost de a-i determina pe membrii comunităților locale să creadă în competiție, în alocarea onestă a granturilor (și, implicit, în finanțator), în posibilitatea de a obține bani și altfel decât prin munca „productivă” și/sau în
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
decât prin muncă „productivă”. Rolul facilitatorului a fost de a-i determina pe membrii comunităților locale să creadă în competiție, în alocarea onestă a granturilor (și, implicit, în finanțator), în posibilitatea de a obține bani și altfel decât prin munca „productivă” și/sau în a-și asuma riscul de a investi o sumă de bani într-un studiu de (pre)fezabilitate și a nu obține finanțare. „Metodologia” de facilitare a fost, în esență, aceeași de-a lungul timpului, având câteva faze
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și stabilește, de comun acord cu aceștia, zilele în care se va face evaluarea proiectului. Pentru o evaluare corectă a proiectului, acesta se întâlnește cu persoane care dețin informații-cheie pentru proiect (de exemplu, reprezentanți ai agentului de executare - ONG, grup productiv sau grup din comunități rurale sărace; beneficiari direcți și indirecți; reprezentanți ai autorităților locale; alte organizații partenere), având grijă să implice cât mai multe persoane din comunitate. În acest scop, evaluatorul pregătește și utilizează un ghid de interviu ce cuprinde
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în interiorul echipei de evaluatori FRDS. Creșterea complexității evaluării de teren a fost însă și consecința directă a acțiunii unor factori externi. Schimbările intervenite la nivel legislativ, adoptarea de noi standarde - atât în domeniul lucrărilor de construcții, cât și al activităților productive (în special în domeniul alimentar) și serviciilor sociale - au avut, de asemenea, drept consecință o creștere semnificativă a complexității aspectelor avute în vedere în evaluare (atât la birou, cât și în teren). Criterii și standarde, etape și actori implicați în
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ales, al supervizării ei, este util un scurt demers introductiv în istoria ideilor referitoare la locul și rolul supervizării în activitatea organizațională modernă. Supervizarea s-a consacrat în perioada modernă ca o activitate de supraveghere atentă și îndeaproape a fluxurilor productive (în special din industrie). În procesele industriale timpurii, supervizarea era un instrument de creștere a eficienței muncii. Supervizarea capătă importanță pe măsură ce teoreticienii și practicienii sunt de acord cu teza lui Adam Smith, conform căruia eficiența și productivitatea dictează diferențele dintre
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
o centrală care funcționa doar pentru o parte a spațiului (cel „managerial”), mai spre primăvară urmând să fie închis complet și spațiul propriu-zis al atelierului. A fost completat raportul final privind achizițiile. Mai rămânea doar ca, până la primăvară, membrii grupului productiv să termine de închis spațiul și atelierul să poată fi recepționat ca proiect de succes. Vizita 6. La festivitatea de închidere au participat și autoritățile comunei, s-a vorbit despre un alt proiect aprobat în comună de FRDS, iar membrii
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
participării comunitare, factorii de favorizare și de descurajare a inițiativelor comunitare. La Socetu era în curs de finalizare un proiect FRDS de construire a unei brutării, proiect din seria celor generatoare de venituri. Firesc, am stat de vorbă cu „grupul productiv din comunitatea rurală săracă”, am discutat cu autoritățile locale, prietenii și adversarii proiectului. Am urmărit atent toată controversa comunitară asociată proiectului în discuție. Pe ansamblu, brutăria avea o bună percepție de utilitate socială în comunitate. Am spus în repetate rânduri
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
scăzute a membrilor unei comunități de a contribui prin muncă, a fost dificil de atins plafonul de 10% din valoarea proiectului. (vezi și Pâslaru, 2003). Pentru grilele de sărăcie, vezi Sandu, 2005 sau infra. Criteriile specifice, referitoare la membrii grupului productiv - și care trebuiau îndeplinite cumulativ - au fost aceleași de-a lungul timpului: 1. nu posedă mijloacele de producție necesare dezvoltării unei activități economice (echipamente, mașini și utilaje proprii de producție); 2. nu au acces la credite bancare, la piețe de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]