5,549 matches
-
fiecărui popor după limba lui. Au scris în numele împăratului Ahașveroș, și au pecetluit scrisorile cu inelul împăratului. 13. Scrisorile au fost trimise prin alergători în toate ținuturile împăratului, ca să nimicească, să omoare, să piardă pe toți Iudeii, tineri și bătrîni, prunci și femei, și anume într-o singură zi, în ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, adică luna Adar, și să li se prade averile. 14. Aceste scrisori cuprindeau porunca împăratului care trebuia vestită în fiecare ținut, și îndemnau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
prin alergători, călări pe cai și catîri născuți din iepe. 11. Prin aceste scrisori, împăratul dădea voie Iudeilor, în oricare cetate ar fi fost, să se adune și să-și apere viața, să nimicească, să omoare și să piardă, împreună cu pruncii și femeile lor, pe toți aceia din fiecare popor și din fiecare ținut care ar lua armele să-i lovească, și să le prădeze averile. 12. Aceasta să se facă într-o singură zi, în toate ținuturile împăratului Ahașveroș, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
binecuvîntare, daruri de mîncare și jertfe de băutură pentru Domnul, Dumnezeul vostru? 15. Sunați cu trîmbița în Sion! Vestiți un post, chemați o adunare de sărbătoare!" 16. Strîngeți poporul, țineți o adunare sfîntă! Aduceți pe bătrîni, strîngeți copiii, și chiar pruncii de la țîță! Să iasă mirele din cămara lui, și mireasa din odaia ei! 17. Preoții, slujitorii Domnului, să plîngă între tindă și altar, și să zică: "Doamne, îndură-Te de poporul Tău! Nu da de ocară moștenirea Ta, n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85102_a_85889]
-
și le-aș ucide toate ... Din trupul tău mi-aș încropi altar, Iar sufletul l-aș face clopotar Să fim acolo-n ceas de rugăciune, Un jar aprins și-o spuză de tăciune. Și cuibărit la pieptul tău cuminte Ca pruncul ți-aș căta, gura fierbinte Dormind vegheați de îngeri și zăpezi, în visul meu, să vii să înoptezi ... Te caut ... De-ai ști cât îmi este de dor De tine și cântecul tău, îți caut chipul pe apă și nor
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
poveste tristă, să fiu cu sare ... pâine ... Veghetori Culori din curcubeie, penel și zeiisori îmi sunt în nopți și vise, tăcuții veghetori. I-am desenat cu dorul de tandru și naiv într-o magie albă ascunsă-n rogvaiv... Acolo doarme pruncul la piept, fără coșmar în lumea fără vină, în care sunt un dar Și-un zâmbet de lumină, în nuanțe violet, Nectar și miere, floare de câmp într-un buchet în care-mi cânt iubirea de Om și lume nouă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
ca zid de apărare marea, ca ziduri marea? 9. Etiopia și Egiptenii fără număr erau tăria ei, Put și Libienii erau ajutoarele ei; 10. și totuși a trebuit să plece și ea în surghiun, s-a dus în robie; și pruncii ei au fost zdrobiți în toate colțurile ulițelor; au aruncat sorțul asupra fruntașilor ei, și toți mai marii ei au fost aruncați în lanțuri. 11. Și tu te vei îmbăta, te vei ascunde, și tu vei căuta un loc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85120_a_85907]
-
gîndul Domnului ca să-I poată da învățătură?" Noi, însă, avem gîndul lui Hristos. $3 1. Cît despre mine, fraților, nu v-am putut vorbi ca unor oameni duhovnicești, ci a trebuit să vă vorbesc ca unor oameni lumești, ca unor prunci în Hristos. 2. V-am hrănit cu lapte, nu cu bucate tari, căci nu le puteați suferi; și nici acum chiar nu le puteți suferi, 3. pentru că tot lumești sunteți. În adevăr, cînd între voi sunt zavistii, certuri și dezbinări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
în același timp. În loc să mă salute pe mine dimineața, el îmi salută pântecul: — Bună dimineața, Tânăra Voastră Majestate. Solemn, face o plecăciune adâncă: Ce pot să vă aduc la micul dejun? Mă apuc să studiez manuscrise budiste. Mă rog ca pruncul meu să fie mulțumit și fericit înăuntrul meu. Mă rog ca dezvoltarea să nu-i fie tulburată de coșmarurile mele. Chiar dacă voi face o fată, tot am să mă simt fericită și binecuvântată. Diminețile stau în camera scăldată de soare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
-mă să mă eliberez. Ca sclavă a Domniei Voastre, îmi cunosc crima. Deși nu merit, vă implor milă. Am început să-i spun copilului pe care-l port că sunteți adevărata lui mamă. Sunteți destinul lui. Motivul pentru care acest prunc va veni prin intermediul meu e ca să ajungă la Domnia Voastră. Aveți milă de acest copil, împărăteasă Nuharoo, căci vă va aparține! Mă lovesc cu fruntea de pământ. Gândul de a-mi pierde copilul mi se pare mai rău decât pierderea propriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
fiul nostru nou-născut? Toată lumea o felicită pe Nuharoo. În momentul în care ea îmi ia copilul din brațe și îl arată mândră celorlalte, simt cum teama mă împresoară. Mă tot gândesc: Acum, că au ratat ocazia de a-mi omorî pruncul în pântec, îl vor omorî oare în leagăn? Îi vor otrăvi mintea, răsfățându-l? De un lucru sunt însă sigură: nu vor renunța niciodată la ideea de a se răzbuna pe mine. Împăratul Hsien Feng îmi conferă un nou titlu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
îmbăiat în același mod. — Însă stămoșii noștri erau altfel de oameni, o contrazic eu. Trăiau pe spinarea calului și umblau pe jumătate dezbrăcați. Îi reamintesc lui Nuharoo că tatăl lui Tung Chih e un om cu sănătatea șubredă și că pruncul nua avut o greutate normală la naștere. Nuharoo e redusă la tăcere, dar nu se predă. Tung Chih începe să strănute. Incapabilă să mă mai stăpânesc, mă duc la cadă și le împing la o parte pe servitoare. Îl iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ce-ai muncit? Dacă stăteai la o margine de sat, și nu în centrul satului, nici atunci nu trebuia să faci ceea ce ai făcut. Dar te-a prostit proasta aia pe care ai adus-o în casa mamei, cu doi prunci. Eu și ceilalți frați nu prea am avut loc pe acasă, dar ai ei au avut să-i crești și acuma văd că ați avut un prunc împreună și noi v-am lăsat în pace să-l creșteți, dar, tată
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
prostit proasta aia pe care ai adus-o în casa mamei, cu doi prunci. Eu și ceilalți frați nu prea am avut loc pe acasă, dar ai ei au avut să-i crești și acuma văd că ați avut un prunc împreună și noi v-am lăsat în pace să-l creșteți, dar, tată, dacă aș fi fost acasă când am aflat ce-ați făcut, vă legam pe toți unul de altul și vă duceam în spate sau cu caii colectivului
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
dus la Nastasia și v-ați certat cu Irina? Ați profitat că nu a fost ea acasă cu unchiul Micula să puie mâna pe voi să vă sucească gîtul? Ascultă, tată, eu pot să-ți spun ca cel mai mare prunc al tău că puteai s-o lași pe proasta aia să plece la fetele ei și puteai sta cu Nastasia să mănânci numa o zamă, dar erai la tine în sat și mureai acolo unde te-ai născut și ai
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
expediaseră undeva la țară, la aer și la lapte. De aceea mă înconjoară și acum cruziciunea brazdelor în înserare și izul de verdeață putredă al gîrlelor. Mi aduc aminte că, într-o dimineață, am văzut o femeie care își scălda pruncul în rîu: avea șaisprezece ani iar copilul era din flori. Pe sub arini șușuia apa, unduind niște albituri; o piatră le oprea de-un capăt și în aer gîzele se pitroceau printre raze. Goală, femeia își juca pruncul care sughița de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
care își scălda pruncul în rîu: avea șaisprezece ani iar copilul era din flori. Pe sub arini șușuia apa, unduind niște albituri; o piatră le oprea de-un capăt și în aer gîzele se pitroceau printre raze. Goală, femeia își juca pruncul care sughița de rîs; păreau surprinși de soare în ascunziș; trupul ei îngenunchiat în iarbă lucea ca marmora iar linia pură a tricepșilor umflați urca spre pîntecul subțire și sînii viguroși de pădureancă. Gîngurind, copilul se lipise de ei cu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
unii cu rufe urinate, alții cu capetele tunse în scări dînd la iveală coptura unor bube dulci, plozii ședeau lipiți ca mormolocii într-o baltă, respirînd propria putoare. Cînd prima oară îl suplinisem pe Costică, prost inspirat, le-am dat pruncilor o dictare. O clipă gălăgia încetă. Auzeam doar foșnet de caiete. Urmă apoi ceva uluitor, o foșgăială de gîndaci care invadau sala. Striviți în băncile neîncăpătoare, copiii se împrăștiau pretutindeni, părînd să aibă în privința asta exercițiu. Năpădiră la catedră, astupînd
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
din ei își mișca mîinile și picioarele strîmbe, căutînd să și le bage în gură. Mirosea a urină și fecale vechi. Îmbrîncindu-se și călcîndu-se pe picioare, muții de afară se strecurară printre noi, repezindu-se pe laiță. Se înghesuiră lîngă pruncul gol, sclifosindu-se, rîzînd și uitîndu-se cu o curiozitate lacomă. Pe fețele rotunde și pe ochii căscați cădea încîlcită o claie de păr negru în care foarfeca sau pieptănul nu intraseră niciodată; nici pomeneală de săpun. Prăseau în aceste clăi
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
perdea subțire prin care, metalică, răzbea lumina, satul. Virate în picaj, catralioane de muște se prăbușeau de pretutindeni. În rochii subțiri de pînză sub care, gol, li se ghicea trupul, neveste desculțe ședeau în portiță, cu țînci albineți în brațe. Pruncii aveau ochi urduroși. Invariabil, la aceste femei observam o expresie duminicală care le îmbia la pălăvrăgeală. Ținîndu-și urechile pe spate, un cățel tipărea mărunt șoseaua, grăbind pieziș pe axul ei. Din cînd în cînd coada cu vîrful ca un șumuiog
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
semn să rămînem pe loc. În dreptul ferestrei, am auzit glasul neputincios al moșului răcnind: - Nu da, omule! Stăi, nu da!... Departe, în șesul Siretului, două case răzlețe se ițeau printre vișini desfrunziți. La una din ele o femeie alăpta un prunc. De după fustă i se ițea altul. Speriată, nevasta ne zîmbi sfioasă. Bădia Nică o întrebă: - Ai făcut cererea, Mariță? - Nu-i acasă omul. Să vie el, răspunse ea. - Da’ ce, fa, crezi că o țară întreagă stă în loc pentru voi
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
coace și ea, luna, Caldă lui întotdeauna și pe câmp cu cer în față Câmpul pletele‐ și răsfață. În adâncul lui tresare Altă vatră de izvoare Ți‐ a făcut destinul semnul Untul negru, untdelemnul. OLTENEASCĂ Sâmbătă, pe la Nagaica, Îți răsfață pruncul maica, Pe când pruncul suge țâță Lângă mâță. Oțul mamii, cel frumos, Te dași din copaie jos . Oț în sus și oț în jos, I‐ a ieșit în creștet moț. Oț voinic și iscusit Fără bâtă și cuțit. Foaie verde leuștean
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
luna, Caldă lui întotdeauna și pe câmp cu cer în față Câmpul pletele‐ și răsfață. În adâncul lui tresare Altă vatră de izvoare Ți‐ a făcut destinul semnul Untul negru, untdelemnul. OLTENEASCĂ Sâmbătă, pe la Nagaica, Îți răsfață pruncul maica, Pe când pruncul suge țâță Lângă mâță. Oțul mamii, cel frumos, Te dași din copaie jos . Oț în sus și oț în jos, I‐ a ieșit în creștet moț. Oț voinic și iscusit Fără bâtă și cuțit. Foaie verde leuștean, M‐a făcut
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
mai ades luceafărul de dimineață. Împărătesele nu‐și plângeau soții și feciorii când se petreceau într‐o veșnică veșnicie, dar plângeau cu ură și răzbunare când le‐ ncălca și fura cineva din glie. Zâmbetul îl dăruiau cu multă înțelepciune, pentru prunci erau într‐una zâmbitoare și de se nimerea să râdă și ele câteodată se îmbrăcau toți pomii din livezi în floare. Mamele noastre sunt și astăzi împărătese. Eusebiu Camilar (n. 7 octombrie 1910, în comuna Udești, județul Suceava, ‐ † 27 august
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
SADOVENIANĂ ORIZONTAL: 1) Munteanca din satul Măgura, de pe Tarcău, soția lui Nechifor Lipan, mama lui Gheorghiță și a Minodorei (Baltagul) - Mama vitregă a Lizucăi, rea, capricioasă, cu ifose, grecoaică din neamul Papazoglu (Dumbr ava minunată). 2) Mama răsfățatei Luiseta (Iluzia) - Pruncul jupânesei Aglaia (Frații Jderi). 3) Țăranul Ile din satul șipote , a cărui mamă a fost jefuită de pământ și de vacă de către perceptorul Macovei. Reîntors din armată fiul o va răzbuna (Paștele blajinilor). 4) Ioana Samson - Mama Vasilicăi și soacra
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Eftimiu (n.1889 - d.1972) „Eu sunt patriarhul bisericii ortodoxe, iar Victor Eftimiu este patriarhul poeziei românești.” Prea fericitul Patriarh al României. Iustinian (Bârladul odinioară și astăzi, p.819) MAMA Cât e de drag cuvântul sacru «mamă» ! Un gângurit când pruncul vrea s‐o cheme, E lângă noi, în clipele supreme, Din leagăn pân‐la cea din urmă vamă. Din veșnicii, ca focul unei steme Își flutură a dragostei maramă ... Păstrează‐ i chipu‐ n aurită ramă 131 și de nimic, nicicând
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]