3,998 matches
-
artistic. Poate dubletă (?). Lucrez acum la Monografia Dragoslav și am deja 60 pagini de coală (Contractul e pentru 150 pagini). Dacă Îmi puteți trimite o listă de lucrările mele, pe care le posedați 464 Prof. univ. dr., scriitor, germanist, traducător, publicist. Petrece 20 de ani din viață la Fălticeni. Prof. la „N. Gane”, director al școlii normale (n. 1888, Focșani - m. 1984, Buftea). 465 Rugăminte adresată profesorului, să cerceteze la München dacă se mai găsesc prin Pinacoteci, lucrări de-ale lui
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Fălticeni. 471 Doamna putea să aștepte mult și bine, totul depinzând de buna sau proasta dispoziție a unor localnici de a pune mâna pe condei. 472 Apatia pe care n-o Înțelegea profesorul, se datora și capriciilor lui Ticu Toporaș, publicist din Fălticeni, specializat În a tulbura oamenii, În a-i pune pe drumuri și apoi de-a abandona totul, trecând la altceva... nou, „formidabil” și irealizabil! 894 corespondența inedită (am peste 150 scrisori) cu tragediana Agathe Bârsescu. Ea mi-a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
puteau apărea două rânduri de publicații servind aceluiași scop. Ticu Toporaș era un simplu particular și nu putea emite pretenții. 477 și colaborarea cerută de la ziaristul fălticenean I. Bacalu, rezident În București, ar fi ajuns până la urmă În arhiva zelosului publicist... 478 Era firesc ca profesorul să nu mai Înțeleagă nimic. Fusese, pur și simplu, indus În eroare. 896 diverse? Biletul meu nu l-ai primit mata? Văd că-mi confirmi numai primirea volumului trimis. Iartă-mă, că te deranjez, dar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
meu bun prieten C.(onstantin) Sturzu, cu care am avut legături prietenești și culturale neîntrerupte. Dacă doamna Sturzu v-a dat spre copiere scrisori de la mine și de la Ovidiu Papadima, Înseamnă că aveți acum ceva material 670 Arhivist, cercetător științific, publicist, directorul Arhivelor Statului din Iași. Prieten apropiat al lui G. T. Kirileanu la Piatra și al multor cărturari. 671 De fapt În casa scriitorilor Vasile și Horia Lovinescu, de pe str. Sucevei. 1013 pentru viitoarea monografie. E bine, totuși să apelați
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
02.1975 Mult Stimate Domnule Dimitriu, Reîntors acasă, vă trimit fotografiile lui Ion Teodorescu Broșteni și a soției sale, Elena Teodorescu-Broșteni, doi Învățători care merită cu prisosință să capete un loc de cinste În Galeria fălticineană. 708 Vasile Uglea, profesor, publicist. Editor al monografiei Închinate școlii Normale „Vasile Lupu” din Iași. Remarcabil cunoscător al personalităților din această parte a Moldovei. Stabilit În Iași. 1035 Mai aveți pe Pavel Herescu. Despre Gh. N. Rădășanu am publicat un articol În rev. „Învățătorul” nr.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
bucur și de prețuirea distinsului germanist și om de vastă cultură, Dl. prof. V. Tempeanu. Fără Îndoială mi-ar fi făcut mare plăcere să particip la comemorarea „șezătorii”, dar nu mi-a spus nimeni nimic În legătură cu 709 Maria-Luiza Ungureanu, profesor, publicist din București. Germanist și preocupări de folcloristică. 1037 organizarea unei astfel de manifestații. Poate nu toată lumea cunoaște munca mea În legătură cu Artur Gorovei. Domnul Datcu o cunoaște Însă și știe că eu am impulsionat revalorificarea activității folcloristului și cărturarului fălticenean. E
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
FLOREA-RARIȘTE, Dumitru (21.V.1914, Ilișești, j. Suceava - 14.III.1989, Iași), poet și publicist. Fiu al unei familii de țărani, F.-R. a absolvit Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava, apoi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași, iar din 1938 a urmat și Școala Normală Superioară din același oraș. Până la război
FLOREA-RARISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
FLORESCU, Bonifaciu (14.V.1848, Budapesta - 18.XII.1899, București), publicist și traducător. Era fiul nelegitim al lui N. Bălcescu și al Alexandrinei (Luxița) Florescu, fiica marelui logofăt Iordache Florescu. Asupra legăturii fiicei lor, pe care o considerau o mezalianță, Floreștii ascund adevărul, în timp ce Bălceștii recunosc paternitatea copilului. Luxița Florescu și-
FLORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287029_a_288358]
-
și „Duminica” (alături de I.C. Săvescu); a condus „Țara literară”, a întemeiat „Revista albastră” și „Biblioteca omului de gust”. A colaborat la „Revista orientală”, „România literară”, „Nuvelistul”, „Revista literară”, „Vestea”, „Peleșul”, „Analele literare” ș.a. În 1894 a scos săptămânalul „Dacia viitoare”. Publicistul se arată preocupat de istoria și literatura popoarelor. Scrie despre Revoluția franceză, îl interesează Istoria în cântecele poporare, susține rubrici ca „Revista politică” și „Revista științelor”. Dă un Curs facultativ de istorie modernă critică (1875) și un Memento de istorie
FLORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287029_a_288358]
-
un conținut de magazin. Subiectele culturale și literare erau prezente în paginile revistei în proporții moderate, aproape convențional, fără mari îndrăzneli. În acest context, începând din 17 februarie 1973, în fruntea publicației a fost numit ca redactor-șef poetul și publicistul Adrian Păunescu, cu un renume de personaj incomod pentru „aripa” conservator-birocratică a oficialității comuniste, de „răzvrătit” (din interiorul sistemului, firește, și în interiorul limitelor admise) și de militant pentru restituirea unor adevăruri până atunci ocultate de propaganda regimului. Într-un editorial
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
, Ion (11.X.1887, Vlahoclisura, Grecia - 1946), poet, prozator, publicist și traducător. Este fiul unui comerciant aroman. A urmat liceul la Bitolia (Macedonia), apoi Facultatea de Filosofie și Litere din București. Debutează editorial cu un volum scris în dialectul aroman, Cântițe și-ndoauă isturii aleapte, apărut în 1912. Este corespondent al
FOTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287075_a_288404]
-
la unirea tuturor conaționalilor. Scrieri cu teza, „românele” sunt mai mult niște disertații istorico-patriotice cu caracter eseistic și moralizator. De aceeasi factura sunt nuvelele și povestirile O rătăcire în infinit și Povestea lui Rustem cel înțelept, apărute în „Propilee literare”. Publicistul, care se manifestă cu rezultate notabile ca șef de revista, este preocupat de tradiția literară, într-o suită de foiletoane pledând pentru conservarea unor valori sau pentru restituirea dreapta a altora (că în cazul lui Al. Macedonski). Nivelul comentariilor nu
FOTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287075_a_288404]
-
mitul marii treceri (3/1979), Valențe ale simbolismului cultural (2/1981). Livius Ciocârlie semnează articolul Considerații despre statutul simbolului în romanul francez modern (1-2/1979), se oprește asupra lecturii (8/1979) sau analizează critic valențele „spiritului creator” (6/1983). Alți publiciști prezenți aici sunt Viorel Boldurean, Partenie Murariu, Petru Ilieșu, Radu Matei Todoran (scrie despre poezia orașului), Emilia Ciobotaru (Sorescu - deocamdată!), Carmen Pădure (Boris Vian și umanismul creației, 7/1977), Gh. Secheșan, Vasile Crețu, Nicolae Ciobanu (Slavici și eposul realist-critic, 1-2
FORUM STUDENŢESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287071_a_288400]
-
FILIMON, Nicolae (6.IX.1819, București - 19.III.1865, București), prozator și publicist. Fiu al Mariei și al lui Mihai Filimon, protopop la Biserica Enei din București, F. învață la început la școala din chiliile bisericii, apoi sub oblăduirea marelui logofăt Scarlat Bărcănescu și a clucerului Eftimie Răsuceanu. Va fi făcut studii de
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
redacție, Traian Coșcodan. Editată de Ministerul Învățământului, revista are un colegiu redacțional foarte numeros, format din cadre universitare și academicieni. Din 1991 se adaugă subtitlul „Revista universitarilor din România”. Redactor-șef devine Aurel Joltea, secretar de redacție principal, Ion Deaconescu, publicist comentator este Mariana Filimon, iar șef de secție, Constantin Grosu. Cea mai mare parte a publicației e axată pe chestiuni referitoare la specificul muncii universitare (cursuri, seminarii, cercetare științifică, optimizarea și eficientizarea programelor de învățământ etc.), rubricile „Tribuna gândirii științifice
FORUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
Băsești, iar Gh. Șora pe a dascălului transilvănean Nicolae Horga-Popovici. Valeriu Rus urmărește poziția lui P.P. Negulescu față de orientarea psihologică în filosofia culturii. În 1972, la rubrica „Tribuna universitară”, se poate urmări o dezbatere pe tema impasului literaturii comparate. Un publicist extrem de prolific este Alexandru Boboc, care produce un număr considerabil de articole cu tematică filosofică. Dintre numele vehiculate pot fi amintite Wittgenstein, Hegel, Benedetto Croce, Pascal, Heidegger, Kant, Schopenhauer, Leibniz, Eminescu. Corneliu Albu oferă un material inedit referitor la I.
FORUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
FRIDUȘ, Al. I. (pseudonim al lui Alfred Iacobitz; 20. X. 1926, Iași), poet prozator și publicist. Este fiul Eugeniei (n. Botez) și al lui Johannes Iacobitz. Urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași, absolvind-o în 1955. Își începe activitatea publicistică încă din studenție, ca redactor responsabil la almanahul „Iașul nou
FRIDUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287090_a_288419]
-
importante sunt contribuția publicației la răspândirea cunoștințelor științifice și la combaterea, în spirit iluminist, a concepțiilor învechite, precum și aportul ei la clarificarea chestiunilor de limbă, literatură și ortografie, la respingerea unor afirmații eronate și tendențioase, emise de diferiți istorici și publiciști străini în legătură cu originea limbii și a poporului român sau în legătură cu istoria noastră națională. R.Z.
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
, I.[on] C. (1836, Pitești - 22.I.1904, București), autor de versuri, prozator, publicist și culegător de folclor. Este fiul Raliței și al lui Constantin Fundescu, proprietar din Câmpulung și, probabil, polcovnic de plai. Învață în orașul natal și la Colegiul „Sf. Sava” din București, însușindu-și apoi singur limbile germană și italiană, pe
FUNDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]
-
ca și actul scrisului, e, în viziunea lui F., unul justițiar, iar ca o ilustrare a acestei concepții se poate invoca demersul său de a edita volumul Destinul unui condamnat la moarte. Pamfil Șeicaru (2001), o carte-document despre „cel dintâi publicist și istoric, și scriitor politic condamnat la moarte pentru că și-a apărat patria cât a trăit, cu arma de foc și cu arma de cerneală.” SCRIERI: Globul din stânga, București, 1968; Se caută un balaur, București, 1970; Privegheați lângă privighetori, București
FRUNZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287103_a_288432]
-
FRUNTELATĂ, Nicolae Dan (10.X.1946, Bălăcița, j. Mehedinți), poet și publicist. Provine dintr-o familie de învățători. După ce urmează școala primară în comuna natală, este, între 1960 și 1964, elev al Liceului „Traian” din Drobeta-Turnu Severin. Din 1964 urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, pe care le va
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
FRUNZĂ, Eugen (21.VIII.1917, Mährisch Schönberg, Austria, azi Sumperk, Cehia), poet, publicist și traducător. Este fiul Susanei (n. Rosenkranz) și al lui Alexandru Frunză, învățător din Bucovina, plecat în Austria în timpul primului război mondial. Urmează liceul la Cernăuți, absolvindu-l în 1936, și tot aici cursurile Facultății de Drept, fără a-și
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
, Scarlat (12.II.1899 - 1964), publicist, dramaturg și traducător. Părinții, anticari și editori de literatură populară, îi oferă voluntarului și ambițiosului copil condiții care îi permit însușirea unor cunoștințe cu mult peste nivelul obișnuit al școlii primare și liceului. Coleg, la Facultatea de Filosofie din București
FRODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287093_a_288422]
-
Stăncescu, Bonifaciu Florescu, Iuliu I. Roșca, Th. M. Stoenescu și chiar M. Eminescu. La „Cantemir Vodă” i-a fost elev Ion N. Theodorescu (Tudor Arghezi), căruia i-ar fi împrumutat cărți din bogata sa bibliotecă. G. a fost unul dintre publiciștii mărunți ai epocii. În „Binele public” îi apăreau, în 1879, un studiu istoric, Familia Văcărescu, și cugetări moralizatoare - într-un limbaj cam învechit - asupra teatrului („oglindă pentru apucăturile firii”) și a menirii lui de „școală a societății” (Teatrul și menirea
GARBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287167_a_288496]
-
, Mihai (31.XII.1946, Telega, j. Prahova - 11.II.2004, București), critic și istoric literar, editor, publicist. Este fiul Mariei (n. Ciută) și al lui Nicolae Dascălu, tâmplar. După absolvirea Facultății de Limba și Literatura română a Universității din București (1972), lucrează ca redactor la Editura Minerva, unde între 1979 și 1989 a coordonat seria „Introducere în
DASCAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286692_a_288021]