3,728 matches
-
un tot mai apăsător spațiu al singurătății. Sinele evacuează lumea. O pune între paranteze. Nu mai există decât sculptorul, modelul său ideal și materia primă a viitoarei statui. Avem de a face cu o titanomahie, care se consumă într-un pustiu. Instanța cu desăvârșire absentă e Celălalt! Ne putem reprezenta cu oarecare ușurință un „nevoitor“ stoic străduindu-se de unul singur, cu ochii ațintiți spre o perfecțiune care se poate dispensa de patosul comunitar, de zumzetul vital al „aproapelui“, de freamătul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
iar copacul viu. Dar acum, avem poate o dovadă a tendinței entropice, degradante, a evoluției lumii, când perenității și identității i se cere sacrificiul În favoarea efemerului și cosmopolitismului. Ar fi trist ca, tocmai de asta, vorbele mele să sune În pustiu. „Radiosfera“, 11 februarie 1997, ora 9,53 7. În loc de mărțișor Astăzi am oferit câțiva ghiocei, contrar convingerilor mele obișnuite, dar conform ideii de sacrificiu, Îndeplinit de un regn, altuia superior. Am primit În schimb - iar economia de piață! - un mărțișor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
preot în biserică. A dus o viață îndreptată spre credință. A dăruit tot ce avea, iar după moartea părinților a vândut moștenirea ce-i revenea și banii i-a împărțit săracilor, dedicându-se vieții monahale. A petrecut un timp în pustiu, în post și rugăciuni. A plecat în Țara sfântă. La vârsta de 25 de ani, un înger îi apare în vis și îi spune să se întoarcă la locurile natale și să se pregătească pentru călătoria în Împărăția veșnică. Așa
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
-mi muri, te rog! Căci tot ce-n lume/ Eu am iubit murit-au prea curând 74. Dar ruga nu i-a fost primită: Și în convoi d-ilusii ce luminau ca stele,/ A fost la groapă dusă speranța vieții mele75. Pustiul se-așaza iarăși pe umerii poetului, încât viața însăși îi pare că ea cură/ Încet repovestită de o străină gură76. Depozitată în adânc, amintirea "Florii albastre" va mai reveni din când în când la suprafață, așa cum revin amintirile în viața fiecărui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lume, ba nici poetul nu lipsea, reprezentat adesea prin persoana vrunui scriitoraș or dascăl de copii isteț care făcea acrostihuri pentru doamna și, la zile mari, fintosmosuri nimerite pentru lăutar 72. Importantă în simbolistica eminesciană, casa, după pierderea mamei, devine pustiul însuși: Casa e pustie, zic, tata n-a venit toată ziua azi, ieși de-a-colo și vino acasă 73...; Oamenii ce stau în casă se jucau d-a cărțile, dar mama sta tot întinsă, tot nemișcată, tot galbenă. A treia zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de dialog, pentru a împărtăși toate ale lumii, iar cuvintele poetului redau din nou posibila zicere a codrului: Numai omu-i schimbător,/ Pe pământ rătăcitor,/ Iar noi locului ne ținem,/ Cum am fost așa rămânem:/ Marea și cu râurile,/ Lumea cu pustiurile,/ Luna și cu soarele,/ Codrul cu izvoarele 138. Interesant este că această întindere vegetală, codrul, pe care Eminescu îl iubește atât, se dovedește a fi stăpân lui însuși și este reprezentat ca un blazon a tot ce e viu: Codru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
poetul se întoarce însă repede la cele preferate: Dacă cineva ar fi priceput glasul isvorului, ar fi înțeles că jelea într-o lungă doină pe Ileana, împărăteasa cea bălaie a lui Făt-Frumos. Dar cine să înțeleagă glasul isvorului într-un pustiu, unde până-atunci nu călcase picior de om?219 Așadar, izvorul e tâlcuit prin însăși natura lui, trebuie să fii ales/inițiat ca să-i înțelegi glasul, căci prin chiar natura lor izvoarele sunt de lume date-uitării220, sunt singuratece 221. Tocmai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pămînt 255. De moartea iubitei poetul nu se poate desprinde nicicând. Iată ce i se întâmplă lui Dionis când, în fața casei, iubita acestuia cânta acompaniindu-se de notele dulci ale unui clavir: I se păru atunci că e într-un pustiu uscat, lung, nisipos ca seceta, deasupra căruia licărea o lună fantastică și palidă ca fața unei vergine murinde 256. Crezul geniului său poetic îl face să mediteze de tânăr la contrastul dintre ce este formal și ce este profund în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
înțeleagă exact contrariul a ceea ce s-a întâmplat în realitate cu acest frate mai apropiat de vârstă cu poetul: Înserase de mult, feciorii dormise numai eu mă primblam tăcut, capul coprins ca de-o turbare neștiută, inima plină de-un pustiu cumplit, nemaisințit. Mai aveam ceva pe pământ ? El îmi mai rămăsese, și el se duse asemenea. De-aș fi avut frate și de mi-ar fi murit, cine știe de mă durea mai mult296. Dacă e vorba, însă, de portretul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
anterioară, urmând a fi atribuită unui precursor. De curiozitate, iată o mostră de text (apud M. Ang., op.cit.): "Au nu vă aduceți aminte că noaptea cea despre bătălie la acel care, lepădându-se de lume și de poftele lumești, în pustiu numai, spre a lui Dumnezeu laudă se închisese, la acel loc, zic, necălcat de urme omenești, în mijlocul pădurilor, în culcușul fiarelor sălbatice, către acel săhastru, Ștefan au năzuit și plecând armele patriarhului din codri, căută și adusă biruință în tabere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
fugeam cu grăbire. Dar locul sub mine de sânge-nchegat Silințe-mi zadarnic puneau împotrivire; De-o rece sudoare eram inundat. Sufla un vânt iute, și luna-negrită În sațiuri veșnice trecea alergând, Cu stinsele-i raze, cu fața-i pălită Întinse pustiuri abia luminând. Apoi deodată, în nori se ascunse. Și lipsa ei dete cumplitul semnal: În spaima nespusă ce-atunci mă pătrunse, Văzui trecând moartea pe palidu-i cal. Schelet de-altă lume cu forme cumplite, Rânjind către mine privea neclintit: În
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Da, au omorât poporul, cu gloanțe, cu gaze, cu tancuri și jeturi de apă și bastoane. Au lăsat În urma lor numai ruine și cadavre. Vor rămâne ei singuri, fără nici un popor, să Împărățească peste un țarc de Împuțiciune și un pustiu tot mai vast, unde se vor mânca unul pe altul până la ultimul. Nu va mai fi verdeață și răcoare, ci numai durere și Întristare. Ce-ați făcut din popor, jeguri nemernice? Ați făcut o turmă de animale de povară pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
multe clădiri reprezentative erau în ruine, ori, lovite de bombe și proiectile, cu pereți sfârtecați și acoperișuri prăbușite. Sute de case din: Copou, Tătărași, Calea Păcurarilor... din tot orașul, unele lovite, altele complet distruse dispărând pentru vecie... în locul lor rămânând pustiul. Acesta era rezultatul cumplitelor bombardamente, care zi și noapte, neîntrerupt, au înnebunit lumea, în perioada martie august, cât timp frontul Moldovei s-a sprijinit pe Iași. Nu mai era Iașul cântat de Marele Tănase în celebrele sale „reviste” de comedie
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
înălță întrun picior, cătând infricoșat, spre dric... murmurând... „Mamă.. mămăică-mamă!”. Câțiva milițieni tăbărâră cu patul armelor, doborându-l în colbul din mijlocul drumului. De sus, de pe coastă, se auzi un ăuit trist, sfâșietor de trist... „Hau-hauuu... hau-hauuu !”, câinele urla a pustiu.. Când Baltă cu fața zdrobită și pleoapele căzute... se uită, sus pe coastă la căsuța albă, străjuită de trei brazi drepți ca lumânarea și înalți până la cer,.. bătătura casei copilăriei lui era pustie și gardul rupt. „Hauu-hauuu.. hau...!”, dar, câinele
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Gheorghe băteau de sfârșit de slujbă... Noi intram pe poartă, salutați de același moș’ Vasile... cu același binevoitor.. „Să trăiți dom’ elev !”. Cuvântul Evangheliei ne stăruia în minte... „Pocăiți-vă, pentru că s-a apropiat Împărăția Cerurilor”, propovăduia Ioan Botezătorul în pustiul Iudeii, mai spunând: „Eu vă botez cu apă, cel care vine după mine, căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua sandalei, va boteza cu Duh Sfânt” Și Evanghelia după Matei, completează... „Pentru că acesta este cel despre care s-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
noastre, ca o piatră grea... După ea urma, ca după o lovitură de ghilotină... hăul... Am plecat luând cu noi, scânteia de viață care țâșnea din școala iubită, a Iermonahului Veniamin și din sufletul sfânt al trecutului. În urmă rămânea pustiul. Dar, gândurile, amintirile, într-un ultim efort, îmi mai aduceau o rază de lumină în inimă. ... În clipa aceea, atât de mult îmi doream să le pot așterne pe hârtie... cât de mult doream ! Dar, nu numai mâna ci, și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mai rămăsese din sacerdoții satului. Timpul conservase urmele osoase în nisip și aproape le ștersese, acoperindu-le cu argilă roșie. Nu se știe de ce locul a fost abandonat, căutându-se un altul, mai ferit de ochiul oamenilor. „În pământul acesta pustiu cadavrele preoților erau depuse pe ascuns; se spunea că au coborât în lumea de dincolo și că, într-o zi, după patru ani, aveau să se întoarcă.” „Și s-au întors vreodată?” am întrebat. Ea a răspuns mutește negând, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Călători să-mi vină; Ș-au zis că m-or pune Tălpoaie de casă, Să mă șindilească Cu șindilă trasă. Dar ei că m-au pus În mijloc de câmp, La cap de voinic, Câinii să-i aud A lătra pustiu, Și-a urla muțiu; Și să mai aud Cocoșii cântând, Muieri mimăind Și preoți cetind; Ploaia să mă ploaie Cetina să-mi moaie; Vântul să mă bată, Cetina să-mi cadă; Ninsoarea să ningă, Cetina să-mi frângă. Eu dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
fondarea unui nou oraș independent de către un grup de emigranți. Acesta este derivat din latină din verbul colere (a cultiva, a locui un loc) prin intermediul numelui colonus (cultivator, țăran). Colonia era un grup de cetățeni romani care populau un loc, pustiu sau cucerit în dauna locuitorilor săi inițiali. Cuvântul "colonie" apare în franceză (în sensul roman al termenului) în 1308 și se generalizează în secolul al XVI-lea. De asemenea, englezescul colony (1382) se aplică exemplelor moderne începând cu 1555. Spaniolul
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
București, EDP, 1978, 564 p. multigr. [23] CHESARU STANCU, Analiza stilistică în școala generală, în Unele probleme ale studiului limbii și literaturii române, București, 1978, p. 240-245. (Inspectoratul școlar, Casa corpului didactic, București). [24] CHESARU, STANCA, D.R.Popescu: Mări sub pustiuri. în: LRȘ, p. 144-147. [reluare din LLR, 7, nr. 2, 1978, p. 25-28]. [25] CHIMIREA, NICOLAE, Predarea limbii și literaturii române în perspectiva unei metodologii creatoare, LL, 1, 1978, 102-107. [26] CONSTANTINESCU VALERIA, Tipuri de exerciții pentru predarea substantivului în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
STOENESCU, AUGUSTIN, Dezbatere: Probleme ale limbii literare în programele și manualele școlare (Pitești, 29 noiembrie 1980), în: BulSȘF, 1981, p. 126-127. [283] ȘERB, FELICIA, Dobrogea! Dobrogea! de Geo Bogza. în: ProDid, [1], 1980-1981, p.64-66. [284] ȘERDEAN, Ioan, Mări sub pustiuri de D. R. Popescu (Semnificația titlului). în: ProDid, [1], 1980 1981, p. 73-74. [285] ȘESAN, M., Prima carte românească de pedagogie, în: MA, 26, nr. 4-6, 1981, 435-436. [286] ȘUTEU MARIANA, Utilizarea fișei de instruire, în “învățământul liceal și tehnic
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
române la ciclul primar. Citit-scris, citire, compunere]. [193] SOROCEANU, ELENA, Utilizarea metodelor activ participative la limba română, RPed, 32, nr. 11, 1983, 25-29. [194] STANCU, FLOAREA, Câteva considerații privind comentariul literar pe baza elementelor de interdisciplinaritate la lectură „Mări sub pustiuri" de D.R. Popescu. ȘM, 10—11, 1983, 35-37. [195] STANICĂ, ILIE; UNGAR, ELISABETA; BENESCU, CRISTACHE, Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectură, București. EDP, 1983, 251 [196] STOICHIȚOIU, ADRIANA, Limbă și cultură românească la Ohio State University. [Rodica C. Boțoman
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
spălate de valuri ale Piramidei Ball 16. Monolitulul de gresie roșie Uluru („locul care aruncă umbre”) sau Ayers Rock În mare parte Îngropat În nisipul din jur tronează Într-o maiestoasă izolare pe fundul arid și ars de soare al pustiului australian. Cel mai mare fenomen natural al continentului oferă vederii numai culmea sa aplatizată de intemperiile timpului (348 m Înălțime, 3,5 km lungime și 2,5 km lățime). Uluru a fost descoperit de exploratorii Ernest Giles și William C.
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
modelați de mișcări ale scoarței terestre cu 500 de milioane de ani În urmă (Reader’s Digest, Descoperiți minunile lumii, p. 226; 100 de minuni al lumii, ALL Educațional, 2004, p.186-187.). 19 Smithsonian, Terra, p.259. 20 Ibidem. 20 PUSTIURILE ROȘII Deșertul foarte Întins din centrul Australiei, unul dintre cele mai calde și mai secetoase locuri din lume, este presărat cu mii de stânci de calcar, de un cenușiu Întunecat, Înalte de circa 1-5 m, peisaj fermecat, parcă lunar, cu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din depărtare umplu albiile uscate ale râurilor, o parte a apei se evaporă sau pătrunde În nisip, dar o mică parte ajunge și În Lacul Eyre (B.Danielsson, Operațiunea Bumerang, Editura Științifică, București, 1966, p. 195).. 25 regiunii centrale, peste pustiurile arse și roșii și peste câmpiile ei de piatră, peste Înspăimântătoarea ei pustietate 34. Fenomenul evaporării joacă și el un rol În crearea așazisului miraj al deșertului australian, deosebit de mirajul optic saharian, cunoscut sub numele de Fata Morgana. Mirajul deșertului
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]