KorAP: Find »[drukola/base=rabin & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...125 126 127 ...129 >

3,201 matches

Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057

Trepte rupte, București, 1906; Tinerețea Casandrei, București, 1913; Puterea farmecelor și alte nuvele, București, 1913; Sonete, București, 1914; Canarul mizantropului, București, 1916; Cântăreața, București, 1916; Școala profesională „Arhiereul Gherasim”, București, 1916; Motanul ucigaș, București, 1918; Dragoste neîmpărtășită, București, 1919; Păcatul rabinului, București, 1920; Orașul bucuriei, București, 1920; Strigoiul, București, 1920; Domnul colonel, București, 1920; Matei Dumbărău, București, 1921; Paradisul rușinos, București, 1921; Domnul deputat, București, 1921; Pentru părerea lumii, București, 1921; Vagabondul, București, 1922; Unchiul Năstase și nepotul său Petre Nicodim

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103

LEIBOVICI-LAIȘ, Șlomo (11.XII.1927, Botoșani), istoric al culturii și editor. Urmaș al unei familii de rabini din nordul Moldovei ilustrând curentul hasidic, L.-L. face la Botoșani Școala elementară israelită-română și liceul, luându-și bacalaureatul în 1944 la Suceava. În 1950 a absolvit la București Institutul Pedagogic, secția limba idiș. De la treisprezece ani intrase în mișcarea

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
acestor admori (conducători spirituali ai obștii hasidice), L.-L. oferă cititorilor de limbă română posibilitatea de a evada din capcanele uscăciunii științifice, pentru a poposi în lumea fabuloasă a unei cronici vechi de două sute de ani despre cei patru sute de rabini mitologici (secolele al XVIII-lea și al XIX-lea). Ei aveau castele și „scaun” la Chișinău, Iași și Sadagura, precum Rabi Israel Friedman care primea ca oaspeți feldmareșali, sau ca Rabi Ițhak din Buhuși care, în secolul al XIX-lea

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
Ei aveau castele și „scaun” la Chișinău, Iași și Sadagura, precum Rabi Israel Friedman care primea ca oaspeți feldmareșali, sau ca Rabi Ițhak din Buhuși care, în secolul al XIX-lea, a trimis bani ca să se cumpere pământ. Mai toți rabinii hasidici sunt autori de snoave și povești cu tâlc, prin care demonstrau zădărnicia avuției și veșnicia înțelepciunii. L.-L. urmărește și drumul „dinastiilor” de admori din Vijniț până la Țfat, Ierusalim, Bnei-Brak, Haifa, bătrânii rabini fiind convinși că ating fericirea supremă

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
ca să se cumpere pământ. Mai toți rabinii hasidici sunt autori de snoave și povești cu tâlc, prin care demonstrau zădărnicia avuției și veșnicia înțelepciunii. L.-L. urmărește și drumul „dinastiilor” de admori din Vijniț până la Țfat, Ierusalim, Bnei-Brak, Haifa, bătrânii rabini fiind convinși că ating fericirea supremă dacă sunt înmormântați în pământul Israelului. Nunțile fabuloase, ospețele strălucite sau catastrofa gazărilor din 1944 la Auschwitz compun pagini impresionante. L.-L. este un adevărat compendiu de istorie și cultură iudaică, dar și un

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

ți atunci c�nd ace? tia manifestau un interes sincer fă?? de poporul rom�n. Nu se refer? niciodat? la Constantin Dobrogeanu? Gherea cu numele Solomon Katz; ?i i? a cru? at pe evreii interesa? i de cultură rom�n?: dr.�Moses Gaster, rabinul Nemicrower sau Heimann Tiktin. Replică la orice atac, de obicei cu o for?? mai mare dec�ț cea a provoc? rîi; a intentat procese chiar ? i pentru chestiuni m? runte. Ego? ul ? i temperamentul s? u nu f? ceau distinc? ie �ntre

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
problema antisemitismului�95. Nu este deloc surprinz? tor faptul c? Iorga a stabilit contacte str�nse cu sefarzii, evreii latini, care l? au invitat la slujbele lor rituale de la sinagog? prilejuite de fondarea Rom�niei Mari96. Avea contacte ? i cu Rabinul ? ef, evreu a? kenaz al Rom�niei, Chaim Schor, corespond�nd cu el �n probleme privind Biblia, Talmudul, Shulkan? Aruchul ? i alte lucr? ri de literatur? religioas? evreiasc?. Iar Rabinul Schor �i trimitea din c�nd �n c�nd lui Iorga felicit? ri

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
sinagog? prilejuite de fondarea Rom�niei Mari96. Avea contacte ? i cu Rabinul ? ef, evreu a? kenaz al Rom�niei, Chaim Schor, corespond�nd cu el �n probleme privind Biblia, Talmudul, Shulkan? Aruchul ? i alte lucr? ri de literatur? religioas? evreiasc?. Iar Rabinul Schor �i trimitea din c�nd �n c�nd lui Iorga felicit? ri cu ocazia zilei numelui acestuia, Sf. Nicolae 97. �n ace? ți ani, Iorga a primit multe scrisori de la organiza? iile sioniste. Sioni? ții credeau poate c? , fiind na? ionalist, va

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Ia? i le? a vorbit evreilor despre �g? sirea unei c? i spre inima poporului rom�n�. La Chi? în? u a apelat la evrei că s??? i p? r? seasc? ghetourile, s? se restructureze social ? i profesional ? i s??? i trimit? rabinii s? studieze la Seminariile Rabinice Franceze. Din p? cate, condi? iile din Basarabia difereau de cele din Fran? a. �n timpul campaniei sale, Iorga a f? cut apel la unitate na? ional? , care trebuia s? nu ? în? seama de barierele dintre

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
l, ap? r�ndu? l ? i d�ndu? l drept exemplu. Ceea ce nu l? a �mpiedicat s??? i continue atacurile �mpotriva altor evrei. Astfel, �n cele mai tensionate momente ale acestor ani de istorie, Iorga l? a sus? inut pe rabinul Nemicrower, d�ndu? l ca exemplu 28, i? a ap? raț pe evreii sefarzi (spanioli) ? i i? a pre? uit pe dr. Gaster, pe Sigmund Freud, Albert Einstein ? i pe mul? i al? îi. A condamnat totodat? orice atrocit?? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
iulie 1940 14 Evreii basarabeni i-au explicat autorului motiva? ia acestei op? iuni: �comuni? ții ne iau averile, dar nu se ating de vie? ile noastre; nazi? ții ? i legionarii ne iau at�ț vie? ile, c�ț ? i averile� 15�Fostul Rabin-? ef al Rom�niei, �nver? unatul anticomunist ? i distinsul om de ? tiin?? Alexandru ? afran sus? ine c? majoritatea membrilor Partidului Comunist Rom�n aflat �n ilegalitate erau �n 1940 evrei. Alexandru ? afran, Memorii 1940-1947, Yad-Yashem (Ierusalim), ISBN. 965-308-003-2. 16 �Neamul rom�nesc�, 12

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589

ț]u...”, „S] nu ai alți dumnezei afar] de Mine”, „S] nu iei numele Domnului Dumnezeului ț]u în deșert”, „Adu-ți aminte de ziua de odihn], că s] o sfințești”) se refer] la aspecte teologice și canonice. Mai tarziu, rabinii au ales s] deduc] sau nu din Biblie aceast] împ]rțire pe categorii: între obligații, între indivizi și obligații, între indivizi și Dumnezeu. Mare parte din „legislația” biblic] are la bâz] aceste porunci, din care transpare o idee esențial] ce

[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
din „legislația” biblic] are la bâz] aceste porunci, din care transpare o idee esențial] ce reprezint] contribuția iudaismului la tradiția religiilor occidentale: venerarea lui Dumnezeu se manifest] printr-o atitudine decent], uman] și moral] fâț] de aproapele. (Dup] cum spuneau rabinii, la modul ideal, venerarea lui Dumnezeu se realizeaz] pe trei c]i: studiul Torei, sacrificiu și rug]ciune, acte de m]rinimie.) Cu alte cuvinte, la baza moralei st] voința lui Dumnezeu, de o important] covârșitoare pentru aceasta. Cererea lui

[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
o m]sur] mai mare decât Biblia, corpul de scrieri rabinice se refer], în principal, la un anumit aspect: cum s] ne tr]im viața astfel încât s] îndeplinim porunca de a deveni sfinți, umblând în c]ile Domnului. R]spunsul rabinilor const] în conceperea unor legi detaliate menite a guverna fiecare aspect comportamental. Acest corp de legi se numește halaha (omiletic, dac] nu etimologic, cuvantul provine din corespondentul s]u evreiesc ce are semnificația de „cale” - a se compară cu conceptul

[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
Hansen în capitolul 6, „Etică chinez] clasic]” - f]când astfel referire clar] la porunca de „a umblă în c]ile Domnului”), care include, dar nu se limiteaz] la aspecte de ordin moral. Conștienți de faptul c] nu pot fi exhaustivi, rabinii Mișnei și ai Talmudului se bazeaz] atât pe un num]r de porunci biblice cu spectru larg de acoperire, precum: „S] nu se abat] de la poruncile acestea nici la dreapta, nici la stanga” (Deut. 17,20) și „S] faci ce este

[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
deplin obligația de a-L imită pe Dumnezeu. Rolul central al concepției potrivit c]reia omul este creat dup] chipul lui Dumnezeu (care st] la baza poruncii de a-L imită pe Dumnezeu) este accentuat în binecunoscută dezbatere a doi rabini ai Mișnei: Akiba și Ben Azzai. Discuția lor se deruleaz] în jurul întreb]rii: „Care este cea mai important] maxim] a Torei?”. R]spunsul lui Rabi Akiba este: „S] iubești pe aproapele ț]u că pe tine însuți” (Lev. 19,18

[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
Adam, l-a f]cut dup] chipul lui Dumnezeu” (Gen. 5,1). (Sifra, VII.4. Pentru aceast] discuție, vezi capitolul lui Chaim Reines în Kellner, 1982.) De fapt, aici nu exist] nici o controvers], ceea ce vine în sprijinul analizei noastre. Ambii rabini consider] doctrina potrivit c]reia omul a fost creat dup] chipul lui Dumnezeu că pe înv]ț]tură central] a Torei. Citatul lui Ben Azzai nu face altceva decât s] prezinte în mod direct aceast] doctrin], iar cel al lui

[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
perfecțiunii se face prin imitarea milostivirii și drept]ții divine, dup] atingerea, în prealabil, a celui mai înalt nivel posibil de perfecțiune. Astfel, filosoful Maimonide ne îndeamn] la a-L imită pe Dumnezeu ținând cont de speculații de ordin metafizic; rabinul Maimonide insist] că aceast] imitare s] aib] un impact practic asupra vieții desf]surate în cadrul comunit]ții. Poate că r]spuns la scrierile etice ale filosofilor evrei din perioada medieval] (vezi „Introducere”, în Kellner, 1978), scriitorii care erau adepți ai

[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
la Tora, întrucat „această cuprinde totul” (Avot, V. 25), ei simțeau c] nu este nevoie s] recurg] la Aristotel în domeniul înv]ț]turilor etice. Omul trebuie, măi degrab], s] cerceteze Tora și compilațiile rabinice. Promovarea eticii de c]tre rabini nu ține doar de perioada medieval], etică rabinic] fiind îmbog]țiț] chiar și în zilele noastre. O întreag] mișcare ce a debutat în secolul trecut și se caracterizeaz] prin accente moderne remarcabile, așa-numita „mișcare musar” (vezi Goldberg, 1982), este

[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
ea este, a fost și ar trebui s] r]mân] absolut heteronom] (vezi capitolul 14, „Etică lui Kant”). Diverși gânditori consider] c] orice abordare posibil] a relației dintre etic] și halaha reprezint] poziția autoritar] a tradiției iudaice. Mai concret, exist] rabini care se consider] experți în legea și etică iudaic] și care, în fața comisiilor ins]rcinate cu dezbaterea problemei avortului, adopt] opinii diametral opuse legate de atitudinea iudaic] cu privire la avort (vezi eseurile din Kellner, 1978, si referințele bibliografice ale lui S.

[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
stabilitatea social]. Mai mult decât atât, a fost ignorat] de c]tre toți, cu excepția preoților și a pustnicilor; și în umbră să, orice r]utate și viciu au înflorit. Cu cât este mai bun] etică iudaic], mai practic]! De pild], rabinii ar fi fost de acord cu Iisus cu privire la faptul c] „Sabatul a fost f]cut pentru om, iar nu omul pentru Sabat” (Mc. 2,27), ins] ei doreau instituirea unei reguli care s] le ofere permisiunea de a le inc

[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599

peste tot, numai în metrou cîți colcăiau. Stop-cadru interogativ: cum, acest fost mare imperiu, această eclatantă Republică Franceză, bogată și strălucitoare, nu-și poate vindeca micile bube, atît de vizibile, mai cu seamă ochiului străin? Și-ți răspunzi ca un rabin: se vede că nu. Dar și constați imediat că deplorabila categorie nu poate determina o modificare a mărcii de noblețe a națiunii, nu e în stare, cum ar fi? să se instituie într-o voce demnă de luat în seamă

by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
Marcel Petrișor, La capăt de drum • Costin Merișca, Tragedia Pitești • Al. Husar, Periplu prin memorie • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 1) • Ion I. Lapedatu, Memorii și amintiri • Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei • Radu T. Constantinescu, Temă cu variațiuni • Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) • Titus Raveica, Memoria amfiteatrelor • Constantin Ciopraga, Caietele privitorului tăcut • Virginia Șerbănescu, Scîntei din vatra vremii • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 3) • Inge Deutschkron, Am purtat steaua galbenă • Ilie Rad, La

by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
Costin Merișca, Tragedia Pitești 9. Al. Husar, Periplu prin memorie 10. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 1) 11. Ion I. Lapedatu, Memorii și amintiri 12. Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei 13. Radu T. Constantinescu, Temă cu variațiuni 14. Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui 15. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) 16. Titus Raveica, Memoria amfiteatrelor 17. Constantin Ciopraga, Caietele privitorului tăcut 18. Virginia Șerbănescu, Scîntei din vatra vremii 19. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 3) 20. Inge Deutschkron, Am

by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309

Qiddushin 31b). Regulile se schimbau în cazul ucigașilor care au primit pedeapsa capitală. Ei trebuiau să fie îngropați decent, dar nu într-un loc de cinste, ca de exemplu mormântul familiei. Această rânduială o învață cele mai vechi scrieri ale rabinilor: „Ei nu îngropau (pe ucigașul osândit) în locul de înmormântare al părinților săi. Însă Sinedriul păstra libere două locuri de îngropare, unul pentru cei decapitați sau sugrumați și unul pentru cei lapidați sau arși” (Mișna, tratatul Sanhedrin 6.5); „Niciun cadavru

Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]