17,784 matches
-
umbrelor, norii rămân albi, strălucitori deoarece sunt luminați de Soare. Cețurile se observă adeseori în diminețile marțiene, fiind un fel de nori la sol, alcătuiți fiind din cristale de gheață ce se formează datorită intensei răciri a solului marțian, prin radiație nocturnă. Ceața dispare prin sublimarea cristalelor fine de gheață, odată cu răsăritul Soarelui. Prin urmare există apă în stare solidă și vapori, dar și-n stare lichidă. Au fost descoperite cel puțin două locuri de pe suprafața marțiană unde prezența apei lichide
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
clinice. Procesele celulare își găsesc explicația pe baza cunostințelor de mecanică cuantică, fizica corpului solid și mai ales fizica stării lichide, starea lichidă ocupând un loc aparte în componența materiei vii. Radiobiologia este capitolul din biofizică cae studiază interacțiunile dintre radiațiile nucleare și organismele vii. Legat de nivelul de organizare al sistemului biologic studiat, s-au dezvoltat diferite ramuri ale biofizicii cum ar fi : • biofizica moleculară care studiază proprietățile moleculelor, ale materiei vii, • biofizica celulară care se ocupă cu proprietățile mecanice
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
bazele construcției primului motor termic. Incepând din ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea, dezvoltarea biofizicii ia o mare amploare ca apoi la începutul secolului al XX-lea să se contureze științele cu caracter interdisciplinar așa cum este biobizica. Descoperirea radiației X în 1895 de către Wilhelm Konrad Röntgen, a deschis calea celor mai spectaculoase aplicații în biologie și medicină, dintre care cea mai importantă este radiologia. Secolul de abia încheiat este marcat de descoperirile lui Albert Einstein prin introducerea Teoriei Relativității
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
stări este egală cu energia fotonului absorbit sau emis. Deci, dacă se realizează tranziția de la energia W1 la energia W2, W1 >W2 atunci cuanta emisă este: ν fiind frecvența fotonului emis. Acest postulat, care se mai numește și condiția de radiație sau postulatul frecvențelor, conține aspectul cuantic al radiației. 3. Momentul cinetic al electronului (pentru atomul de hidrogen) în mișcarea pe orbite staționare este cuantificat, adică este un multiplu întreg al constantei h , adică n fiind un număr întreg numit număr
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
emis. Deci, dacă se realizează tranziția de la energia W1 la energia W2, W1 >W2 atunci cuanta emisă este: ν fiind frecvența fotonului emis. Acest postulat, care se mai numește și condiția de radiație sau postulatul frecvențelor, conține aspectul cuantic al radiației. 3. Momentul cinetic al electronului (pentru atomul de hidrogen) în mișcarea pe orbite staționare este cuantificat, adică este un multiplu întreg al constantei h , adică n fiind un număr întreg numit număr cuantic. Pe baza acestor postulate, Bohr a elaborat
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
nivel energetic inferior formează o serie spectrală). Seriile spectrale ale atomului de hidrogen pot fi notate: seria Lyman seria Balmer seria Paschen seria Brackett seria Pfund seria Humphreys unde υ~ reprezintă numărul de undă<fomula/> fiind lungimea de undă a radiației emise, R este constanta lui Rydberg iar n un număr întreg. Aceste serii spectrale sunt prezentate în figura I.1 Toate aceste serii spectrale au fost observate exerimental și valorile lungimilor de undă componente arată că seria Lyman este situată
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
mc deci o inerție termică. 3. Conductibilitatea termică a apei este mult mai mare decât a altor lichide. 4. Caldura latentă de vaporizare λ are valoare mare, explicată prin energia necesară ruperii legăturilor de H. 5. Apa este transparentă la radiația vizibilă și opaăa la radiația infraroșie. 6. Conductibilitatea electrică este foarte mică datorita slabei disocieri a apei în ioni. 7. Apa are cel mai mare coeficient de tensiune superficială dintre toate lichidele, (cu excepția mercurului). I.3.2. Rolul apei in
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
3. Conductibilitatea termică a apei este mult mai mare decât a altor lichide. 4. Caldura latentă de vaporizare λ are valoare mare, explicată prin energia necesară ruperii legăturilor de H. 5. Apa este transparentă la radiația vizibilă și opaăa la radiația infraroșie. 6. Conductibilitatea electrică este foarte mică datorita slabei disocieri a apei în ioni. 7. Apa are cel mai mare coeficient de tensiune superficială dintre toate lichidele, (cu excepția mercurului). I.3.2. Rolul apei in organism -Rolul apei în organismele
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
1. Celula Lewis Thomas spune că Pământul este o celulă vie, de culoare albastră. Pământul și-a constituit propria sa membrană, cea mai mare membrană din lume, atmosfera, care să protejeze viața pe Pământ. Membrana de ozon apără viețuitoarele de radiațiile ultraviolete și face astfel posibilă viața pe Pământ. Prin celula însă înțelegem, de obicei, cea mai mică formațiune unitară în care mai poate exista viața. Celulele apar într-o varietate foarte mare, de la celula nervoasă care are mai mult de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
să joace un rol important în elucidarea acestui process. Ca un rezultat al acestor eforturi s-au concretizat principalele etape legate de conversia energiei în fotosinteză și disciplinele care le studiază. Acestea sunt redate succinct în schema din III.3. Radiațiile luminoase și fotosinteza Radiațiile luminoase (cu lungimi de undă cuprinse între 400-700nm), deși au domeniul lungimilor de undă foarte mic în spectrul undelor electromagnetice, au un rol primordial asupra vieții Radiațiile cu lungimea de undă cuprinsă între 400 și 700
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
important în elucidarea acestui process. Ca un rezultat al acestor eforturi s-au concretizat principalele etape legate de conversia energiei în fotosinteză și disciplinele care le studiază. Acestea sunt redate succinct în schema din III.3. Radiațiile luminoase și fotosinteza Radiațiile luminoase (cu lungimi de undă cuprinse între 400-700nm), deși au domeniul lungimilor de undă foarte mic în spectrul undelor electromagnetice, au un rol primordial asupra vieții Radiațiile cu lungimea de undă cuprinsă între 400 și 700 nm constituie radiația fotosintetică
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Acestea sunt redate succinct în schema din III.3. Radiațiile luminoase și fotosinteza Radiațiile luminoase (cu lungimi de undă cuprinse între 400-700nm), deși au domeniul lungimilor de undă foarte mic în spectrul undelor electromagnetice, au un rol primordial asupra vieții Radiațiile cu lungimea de undă cuprinsă între 400 și 700 nm constituie radiația fotosintetică activă (PAR) și reprezintă regiunea spectrului electromagnetic care produce fotosinteza. Fizicianul Louis de Broglie a formulat ideea dualismului undă corpuscul onform căreia lumina are caracter de undă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fotosinteza Radiațiile luminoase (cu lungimi de undă cuprinse între 400-700nm), deși au domeniul lungimilor de undă foarte mic în spectrul undelor electromagnetice, au un rol primordial asupra vieții Radiațiile cu lungimea de undă cuprinsă între 400 și 700 nm constituie radiația fotosintetică activă (PAR) și reprezintă regiunea spectrului electromagnetic care produce fotosinteza. Fizicianul Louis de Broglie a formulat ideea dualismului undă corpuscul onform căreia lumina are caracter de undă dar în același timp și caracter corpusculat, fiind alcatuită din corpusculi luminoși
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
caracter de undă dar în același timp și caracter corpusculat, fiind alcatuită din corpusculi luminoși, fotonii. Energia fotonilor este: W=hc/λ unde h este constanta lui Planck, c este viteza luminii iar λ este lungimea de undă. Astfel, fotonii radiațiilor albastre au o energie de 297 *103 J, în timp ce radiațiile roșii au o energie de numai Absorbția luminii se realizează respectând legea lui Einstein, care precizează că fiecare moleculă de pigment poate absorbi la un moment dat un singur foton
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fiind alcatuită din corpusculi luminoși, fotonii. Energia fotonilor este: W=hc/λ unde h este constanta lui Planck, c este viteza luminii iar λ este lungimea de undă. Astfel, fotonii radiațiilor albastre au o energie de 297 *103 J, în timp ce radiațiile roșii au o energie de numai Absorbția luminii se realizează respectând legea lui Einstein, care precizează că fiecare moleculă de pigment poate absorbi la un moment dat un singur foton și acest foton poate excita numai un singur electron. Atunci când
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
însă trecerea se face printr-o stare intermediară, fenomenul se numeste fosforescență. In cazul cloroplastelor, aici există molecule capabile să absoarbă energia și, dintre acestea, cele mai importante sunt moleculele de clorofilă. R. Emerson în anul 1950 a arătat că radiațiile luminoase cu lungimea de undă mai mică, recepționate concomitent cu radiațiile roșii, determină o rată fotositetică mai mare decât suma celor două rate fotosintetice luate individual. Acest efect de sinergism este cunoscut sub denumirea de “efectul Emerson”. In funcție de intensitatea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fosforescență. In cazul cloroplastelor, aici există molecule capabile să absoarbă energia și, dintre acestea, cele mai importante sunt moleculele de clorofilă. R. Emerson în anul 1950 a arătat că radiațiile luminoase cu lungimea de undă mai mică, recepționate concomitent cu radiațiile roșii, determină o rată fotositetică mai mare decât suma celor două rate fotosintetice luate individual. Acest efect de sinergism este cunoscut sub denumirea de “efectul Emerson”. In funcție de intensitatea luminii, cloroplastele se deplasează așezându-se cu axul longitudinal sau transversal
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fotositetică mai mare decât suma celor două rate fotosintetice luate individual. Acest efect de sinergism este cunoscut sub denumirea de “efectul Emerson”. In funcție de intensitatea luminii, cloroplastele se deplasează așezându-se cu axul longitudinal sau transversal, pe direcția sursei de radiații. Recepția radiației luminoase de către frunze este dependentă și de indicele suprafeței foliare care reprezintă raportul dintre suprafața organelor asimilatoare și suprafața solului acoperită de acestea. Coeficientul de utilizare a luminii este foarte redus. Valoarea coeficientului de utilizare a energiei luminoase
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
mare decât suma celor două rate fotosintetice luate individual. Acest efect de sinergism este cunoscut sub denumirea de “efectul Emerson”. In funcție de intensitatea luminii, cloroplastele se deplasează așezându-se cu axul longitudinal sau transversal, pe direcția sursei de radiații. Recepția radiației luminoase de către frunze este dependentă și de indicele suprafeței foliare care reprezintă raportul dintre suprafața organelor asimilatoare și suprafața solului acoperită de acestea. Coeficientul de utilizare a luminii este foarte redus. Valoarea coeficientului de utilizare a energiei luminoase prezintă variații
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
2 ha. Cloroplastele sunt cele mai mari organite celulare. Culoarea verde a cloroplastelor se pare că a rezultat ca un proces îndelungat de adaptare a plantelor la condiții externe de lumină solară care are un maxim de emisie în domeniul radiațiilor verzi La celulele tinere în formare, cloroplastele sunt mai mici, mai puține la număr, crescând în dimensiuni și număr pe măsură ce celula se mărește. Formele lor cele mai frecvente sunt ovale, sferice, lenticulare sau discoidale. Cloroplastele conțin 57 70% apă și
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
acesteia un caracter de o deosebită importanță în fixarea clorofilei în lamele fosfo-lipo-proteice ale granei cloroplastului. Formula chimică a carotinelor este C40H56. Carotinele sunt hidrocarburi nesaturate ce conțin 11 legături duble conjugate și două legături metilice, cu rol în absorbția radiațiilor solare. Cele mai importante carotine sunt alfa și beta carotenul. Xantofilele prezintă o structura asemanatoare. Cele mai importante xantofile sunt luteina, violaxantina și zeaxantina. III.7.2. Spectrul de absorbție al pigmenților fotosintetici Soluția de pigmenți fotosintetici absoarbe în mod
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Cele mai importante carotine sunt alfa și beta carotenul. Xantofilele prezintă o structura asemanatoare. Cele mai importante xantofile sunt luteina, violaxantina și zeaxantina. III.7.2. Spectrul de absorbție al pigmenților fotosintetici Soluția de pigmenți fotosintetici absoarbe în mod selectiv radiațiile spectrului vizibil. Spectrele de absorbție ale principalilor pigmenți fotosintetici sunt prezentate în Fig.III.5 Clorofila a prezintă o bandă intensă în domeniul albastru, numită banda Soret și o bandă mai puțin intensă în rosu la 662 nm. Clorofila b
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
principalilor pigmenți fotosintetici sunt prezentate în Fig.III.5 Clorofila a prezintă o bandă intensă în domeniul albastru, numită banda Soret și o bandă mai puțin intensă în rosu la 662 nm. Clorofila b prezintă un maxim de absorbție a radiațiilor la lungimile de undă 644 și respectiv 453 nm, iar pigmenții carotenoizi prezintă o absorbție maximă a radiațiilor la lungimile de undă cuprinse între 400 480 nm. Tranzițiile pe care le realizează clorofila la absorbția radiațiilor sunt prezentate în Fig
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
numită banda Soret și o bandă mai puțin intensă în rosu la 662 nm. Clorofila b prezintă un maxim de absorbție a radiațiilor la lungimile de undă 644 și respectiv 453 nm, iar pigmenții carotenoizi prezintă o absorbție maximă a radiațiilor la lungimile de undă cuprinse între 400 480 nm. Tranzițiile pe care le realizează clorofila la absorbția radiațiilor sunt prezentate în Fig.III.6 La întuneric molecula de clorofilă ocupă nivelul singlet S0. Când fotonul care este absorbit este din
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
maxim de absorbție a radiațiilor la lungimile de undă 644 și respectiv 453 nm, iar pigmenții carotenoizi prezintă o absorbție maximă a radiațiilor la lungimile de undă cuprinse între 400 480 nm. Tranzițiile pe care le realizează clorofila la absorbția radiațiilor sunt prezentate în Fig.III.6 La întuneric molecula de clorofilă ocupă nivelul singlet S0. Când fotonul care este absorbit este din domeniul roșu, moleculele trec în starea excitată de singlet S*, iar dacă fotonul este din domeniul albastru, trece
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]