3,662 matches
-
a lucrat în TV trei zile, dar lucrul ăsta nu-l împiedică să se mândrească cu experiența lui jurnalistică acumulată în 72 de ore. Dacă faci cu el meditație, dacă e și în comisie, chiar nu trebuie să te frămânți. Reciți disciplinat finalul pe care ți l-a dictat la pregătire și te-a pus să-l memorezi. E inutil să vă mai spun că e plină facultatea de indivizi care, de zece ani, la pregătire, nu fac altceva decât să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
curtea școlii. Se prelungea. În curtea unde e plin de golani care așteaptă parașutele de la a noua. Dacă ar fi auzit vreunul ce discuții docte port, mi-ar fi zis să mă internez pe loc. Pentru că Șăfu zicea cam așa. Recita. - Dragă, să nu ne legăm de comunism. N-a fost așa cum crezi tu! La noi nici n-a fost comunism! Tu nu l-ai citit pe Marx, doar ce ai văzut la televizor că vorbeau niște neaveniți. Marx e totuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
vom fi judecați de neam!” Grigore Vieru, după ce a elogiat figura marelui erou și a mamei sale, Natalia Ilașcu, care l-a educat în spiritual adevărului, demnității, credinței în Dumnezeu și iubirii de neamul românesc, al cărui fiu este, a recitat un poem: Ridică-te! Pământule cel de glorii, Te caut prin străvechi istorii, Că-n vremea noastră de acuma, Ce a mai rămas din tine? Huma! Doar huma cu de aur fire, Ce, de atâta siluire, Degrabă nici pe ea
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
cu titlul „Merfanturizu“, apoi nu-l mai lăsai din mână și, după un ceas, două te trezeai zicând și tu: „Seduk merfanturizu kuba. Sedum mirfanturuba mizu...“. Cum te apropiai de ladă, parcă ar fi avut niște raze înăuntru, te pomeneai recitând chiar și fără un caiet dictando în mână: „Peram, peram, mersum coram/ Artimanduru hataram“. Cele mai multe poezii - mai ales alea cu hudurum, burburum, zurdurum - erau triste, dar existau și versuri optimiste, vesele, precum „Hița chița sița mița/ Diri diri brumburița“. Pictorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
religioasă. Întorși în camping am servit masa prânzului, după care unii dintre noi au plecat în oraș să facă mici cumpărături. După amiază, în jurul orei 16 ne-am deplasat din nou la Bazilica Preasfintei Fecioare Maria de la grotă unde am recitat împreună cu zecile de mii de pelerini sosiți aici din toate colțurile lumii, rugăciunea sfântului rozariu. Conducătorul acestei ceremonii a anunțat publicul prezent că printre cei de față se găsește și un grup de pelerini români. Rugăciunea rozariului s-a recitat
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
recitat împreună cu zecile de mii de pelerini sosiți aici din toate colțurile lumii, rugăciunea sfântului rozariu. Conducătorul acestei ceremonii a anunțat publicul prezent că printre cei de față se găsește și un grup de pelerini români. Rugăciunea rozariului s-a recitat în zece limbi diferite printre care și în limba română. La fiecare decadă de rozariu, un preot român recita un “Ave Maria” (Bucură-te Marie) în limba română. La încheierea acestei înălțătoare ceremonii, noi ne-am retras cu autocarul în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
a anunțat publicul prezent că printre cei de față se găsește și un grup de pelerini români. Rugăciunea rozariului s-a recitat în zece limbi diferite printre care și în limba română. La fiecare decadă de rozariu, un preot român recita un “Ave Maria” (Bucură-te Marie) în limba română. La încheierea acestei înălțătoare ceremonii, noi ne-am retras cu autocarul în camping, unde după o frugală cină, am plecat la culcare. Marți, 21 aprilie. A treia zi a Paștelui catolic
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
-lea, fu lovit de o boală grea chiar în Chiaravalle, atunci a înțeles că Dumnezeu vrea să-i îndeplinească dorința, și strigă cu Profetul: “Iată odihna mea pentru totdeauna, eu am ales-o, și eu voi locui aici”. Hotărâre: voi recita oficiul pentru morți cu pătruns duh de credință. Pr. Iosif Duman, (din Luna Noiembrie de D.A. De Gentelles, trad. din italiană, Serafica, Săbăoani, 1940. 18. PR. GHEORGHE DUMITRAȘ Relatare Cuvânt înainte In anul 2004 am reușit să scriu o scurtă
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Francisc. Fiecare zi începea cu rugăciunea de dimineață rostită cu glas tare de tata în fața icoanei Sfintei Familii și cea a „Îngerului Domnului”, la care mama și copiii, așezați în genunchi dădeau răspunsurile cuvenite. Înainte și după fiecare masă se recitau rugăciunile specifice iar ziua se încheia cu rugăciunea de seară și ”Îngerul Domnului”, înainte de culcare. Duminicile și sărbatorile de poruncă erau ținute cu sfințenie; toată familia, de la mic la mare, îmbrăcați în straie de sărbătoare participa la Sf. Liturghie de
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Și Cuvântul s-a făcut trup”. Nu se poate spune entuziasmul cu care a fost primită această rugăciune de credincioșii din acele timpuri. Cronicile contemporane ne spun că ei nu se rușinau să se pună în genunchi în mijlocul drumului pentru ca să recite „Îngerul Domnului”, de îndată ce sunau clopotele bisericii. Frații franciscani se adunau cu toții la un loc și recitau cu cea mai mare evlavie „Îngerul Domnului”. O așa frumoasă practică era observată de toți mai ales în Franța, deoarece Ludovic al XVI-lea
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
această rugăciune de credincioșii din acele timpuri. Cronicile contemporane ne spun că ei nu se rușinau să se pună în genunchi în mijlocul drumului pentru ca să recite „Îngerul Domnului”, de îndată ce sunau clopotele bisericii. Frații franciscani se adunau cu toții la un loc și recitau cu cea mai mare evlavie „Îngerul Domnului”. O așa frumoasă practică era observată de toți mai ales în Franța, deoarece Ludovic al XVI-lea - la sfârșitul secolului al XV-lea, - a făcut o lege ca toți supușii să-l recite
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
recitau cu cea mai mare evlavie „Îngerul Domnului”. O așa frumoasă practică era observată de toți mai ales în Franța, deoarece Ludovic al XVI-lea - la sfârșitul secolului al XV-lea, - a făcut o lege ca toți supușii să-l recite pentru a dobândi pacea și fericirea regatului său. Pentru ca Sfânta Fecioară Maria să fie mulțumită de cum o cinstim cu această rugăciune, trebuie s-o facem cu aceeași fervoare cum o făceau frații de pe timpul Sfântului Bonaventura. Inima și mintea trebuie
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
să se facă. Va locui în sânul celei mai feciorești mame, până la binecuvântata noapte a Betleemului. Cuvântul s-a făcut trup; să se plece tot genunchiul în cer și pe pământ. Și într-adevăr așa este. Căci atunci când un suflet recită aceste cuvinte din „Angelus”, se aruncă cu toată smerenia la pământ, fie numai în duh înaintea Sfintei Treimi, pentru a-i mulțumi că ni l-a dat pe Isus; toți îngerii și sfinții se pleacă și ei și adoară pe
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
îndreptă spre Sena, râul care trece prin Paris. Ajuns aici se pregăti să se arunce în apă, când deodată îi trecu prin minte că ar fi bine să mai spună pentru cea din urmă dată rugăciunea “Adu-ți aminte”. O recită, dar și acum fără nici un duh. Se ridică din genunchi și când voia să se arunce în apă i se deschise în față o priveliște înspăimântătoare: pe luciul apei care se întindea înaintea lui i se păru că vede o
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
toți amicii mei cel puțin timp de două săptămâni! Comisia, destul de numeroasă și impunătoare: președintă - Ana Barcan, secretar - George Tobias, regizorul de film pe care îl cunoșteam din vedere de pe la băile de abur, încă un prilej de hlizeală... Mi-am recitat poeziile cu convingerea lucrului gratuit. De ce le-am ales tocmai pe acestea? Pentru că îmi plăceau! Pentru că în general îmi plăcea Whitman și argumente aveam destule, chiar în afara celor „speciale“... — Încercați să faceți portretul psihologic al unei persoane. și, cu dezinvoltură
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mulți o afirmă, în această privință nu există, de fapt, nici o deosebire între poezie și proză. Proza trebuie să-și mențină o densitate la fel de mare, chiar dacă fiind de cursă lungă, mijloacele la care recurge sunt altele. Bruno Ganz1, care deseori recită poezii în public, a spus într-un interviu: „Da, în cazul poeziei se întâmplă ca un vers să scoată la iveală un spațiu uriaș, dincolo de sensul cuprins în cuvinte. În mod straniu,ceea ce rezultă de-aici se îmbină apoi cu
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cu poeziile rimate dedicate Partidului: „Cu pieptul plin de bucurie,/ Pe tot cuprinsul românesc,/ Voioși îți cântă slavă ție,/ Partid al celor ce muncesc!“. Aici rima se împiedica, nu reușeai nici măcar să-ți intri în ritmul bătutului de covoare. Când recitai cu glas tare una după alta cele șase sau șapte strofe, capul îți răsuna ca de hârtoapele dintr-o șosea. Sufeream de o greață a rimelor. Abia mai târziu am citit rimele austere, retractile ale lui Theodor Kramer 1 și
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
nota cu mâna lui în ele, sărăcan și coate-goale cum era, îi arătau, poate, fără o vorbă cam tot atâtea câte îmi arătau și mie daliile din grădină după ce ieșeam de la interogatorii. Sau câte îmi arătau poeziile pe care le recitam în gând pentru a-mi asigura sprijinul lor de zi cu zi. Căci și în cazul meu, abia poeziile erau cele ce-mi confirmau tot mereu că viața nu-mi dăruiește nici o scăpare. Nimeni nu l-a putut convinge pe
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
perna mi s-a umezit sub obraz, m-am simțit ca ultimul gunoi plângându-mi de milă, ca o nenorocită jalnică care singură și-a vârât capul în laț. Am întors perna pe partea uscată și m-am apucat să recit și să cânt în mintea mea mici poezii: Zăpada zace albă și albă și albă albă albă și albă zace zăpada sub zăpadă mi-ar plăcea și mie să zac și să zac și să zac privind. De sute de
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
lumi nu au ocazia de a se întâlni în Elveția. "Nu sunt francez, sunt european Și voi sunteți europeni, chiar fără să știți Sau chiar știind Dar noi am jucat și eu am pierdut Cer moartea". Pierre Drieu la Rochelle, Recit secret, în Jurnal, 1944-1945, Gallimard, 1961. Ultimele rânduri scrise de Drieu la Rochelle, înainte de sinucidere. Există anumite aspecte din istoria intelectuală a Dreptei care șochează prin brutalitatea adevărului și prin fascinația periculoasă a abisului negru a unor adevăruri și (pseudo
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
că avea o voce foarte plăcută - Somnoroase păsărele și Mai am un singur dor. Și chiar înainte de-a ști să citesc, mama m-a învățat, papagalicește, părți din Scrisoarea III, care o fermeca pe ea. Mă punea să le recit în fața musafirilor. Făceam o reverență - knicks, așa se numea - și turuiam. Și nu înțelegeam nici în ruptul capului de ce izbucneau cu toții în râs când eu declamam patetic întâlnirea dintre Baiazid și trimisul lui Mircea: „Iată, vine-un solz de pește
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
unde trona un pian; omul - se numea Kaminska, fără prenume, știam vag de unde să-l iau, din familia de actori evrei galițieni Kaminska - nu deschidea pianul, rămânea în picioare și începea să zică pe dinafară nuvele scrise de Cehov; nu recita, nu juca gesticulând, nu era teatru, nu era muzică, zicea Cehov - mai stângaci, mai pueril nu mă pot exprima; fără vreo pauză, a spus Cehov, vreo cinci nuvele dintre care, oricât de puțini știam rusa, Draga de ea! Am urmărit
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
exportul socialist. „Cum dracu’ să le adun laolaltă și să le organizez pe femeile astea acum, ca să facem brigada artistică?“ „Tovarășa Găinușă, prim-secretar județean, vine în două săptămâni să ne felicite pentru producția record, ia și învață-le să recite poezii și să cânte «Eroi au fost, eroi sunt încă...»“ și toate cântecele patriotice pe care și le mai amintea ea din facultate, mai ales din grupul de PTAP. Și de ce tocmai pe ea au pus-o să facă asta
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
nu doar foarte frumos, dar și foarte citit. Mirela era prin ea însăși o sfidare a realității de atunci. Știa pe dinafară zeci de poezii, mai ales din franceză. Luxe, calme et volupté. Se uita fix în ochii tăi când recita: frumos, lent, cumva sfidător. Se uita dacă ești destul de deștept pentru asta. Pentru ce făcea ea. Unii o lăsau baltă, plecau. În timp ce vorbea, făcea tot timpul trimiteri la autori, la cărți. Dădea citate din memorie. Avea o memorie fabuloasă. Nu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
care, în toată Sfânta Duminică și în toate zilele de sărbătoare, întreaga suflare a satului, la chemarea clopotului se îndrepta primenită cu hainele cele mai frumoase spre biserică, să ia parte la slujba religioasă, să cânte Heruvicul și Tatăl nostru, să recite în cor cu întregul sat Credeul, să asculte cu sfințenie Cazania și predica părintelui, să iasă mai apoi pe poienița din fața cooperativei ca să asculte poruncile de la primărie pentru săptămâna următoare. Erau vremurile în care întregul sat cânta prohodul Domnului în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]