3,429 matches
-
unor piese din acest repertoriu, de la Grüber la Bezace, de la Lassalle la Lavaudant, refuză să mai vadă în dezvăluirile supravegherii aleatorii niște simple accidente de parcurs, insistând asupra ticăloșiei care se ascunde în spatele unor cârpeli de reputație botezate cu nerușinare „reconcilieri”. Ele invită spectatorul suprainformat, care a asistat la o supraveghere amputată de forța ei destabilizatoare, să devină conștient de resursele defensive pe care le mobilizează familia burgheză. Ghinionista întâmplare ar fi putut să o distrugă, dar nu, ea neagă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
transmiterea valorilor. B) Critica tezelor lui Habermas Se observă mai întîi regimul dihotomiilor la care ne repune Habermas. Înțelegerea se opune succesului, societatea critică Statului, manipulatul manipulatorului. Binele și răul, umbra și lumina, ca și opozițiile înrădăcinate în utopia unei reconcilieri definitive între oameni, între aceștia și natură. Că acest mit, mereu reînviat, s-a numit domnia lui Dumnezeu pe pămînt sau, mai tîrziu, comunism, nu se pare să-l deranjeze pe profetul nostru... Cu cît analizele sale sînt mai fine
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
respective. Acestea sunt următoarele: aă restituirea obiectelor furate victimei; bă retractarea injuriilor, calomniilor, a intrigilor la adresa acesteia; că uitarea celor Întâmplate, cu caracter traumatizant de către victimă; dă uzarea actelor de prejudiciu prin trecerea timpului; eă iertarea agresorului de către victimă; fă reconcilierea părților aflate În conflict. Se poate vedea de aici faptul că reparația este, În primul rând, un act care privește victima. Prin reparație se urmărește anularea psihotraumatismului produs de prejudiciu, dar și reabilitarea morală a persoanei care a suferit de pe urma
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
englezoaică. Era sentimentală și convențională, așa cum numai cineva din rândurile clasei de mijloc britanice poate fi, dar ținea la el cu devotament... acea englezoaică care îl considera pe Dickens obișnuit și venera familiile integre din romanele lui Galsworthy, credea în reconcilierile dintre rudele apropiate. La fel ca mulți britanici cu venituri modeste din acele timpuri, petrecuse un număr de ani locuind în pensiuni familiale de pe continent, în principal în Belgia. Arhive ale Nordului 27 estimat dificultățile acestei sarcini: greaca ei era
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
etnice, religioase sau altor grupuri sociale. Într-adevăr, în Vest, statul este adesea ridicat în slăvi pentru că neagă distincțiile comunitare totuși, în acest proces se poate întâmpla ca minoritățile să fie trecute cu vederea. Este așadar dificil de realizat o reconciliere a statului cu societatea plurală. Descentralizarea ajută într-o oarecare măsură, dar numai dacă entitățile cărora li se dau puteri mai mari în acest mod sunt și teritoriale. Problema nu se oprește aici este în joc abilitatea sistemelor politice de
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și această tactică eșuează adesea, deoarece este posibil ca entitățile tradiționale să nu dorească să colaboreze pentru crearea unei națiuni cu adevărat unite. În multe cazuri, de exemplu în Africa Subsahariană după obținerea independenței, guvernele au încercat să încurajeze o reconciliere, dar aceasta nu a condus la stingerea conflictelor etnice sau tribale, unele dintre acestea escaladând în războaie civile. În linii mari, coerciția pare incapabilă să învingă opoziția fermă a grupurilor durabile. Chiar și în statele comuniste, în pofida eforturilor hotărâte și
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Nicio constituție nu este aplicată cu desăvârșire; de fapt, multe constituții supraviețuiesc probabil tocmai pentru că sunt modificate în timp de schimbarea cutumiară. Aceasta este un mod tacit de a ocoli pas cu pas prevederile formale și astfel un mijloc de reconciliere a statului de drept și a supremației constituțiilor cu realitatea schimbării sociale și politice. În sfârșit, constituțiile ajung destul de frecvent să fie abrogate și prin răsturnări revoluționare. În ciuda "supremației" constituțiilor, juriștii au recunoscut întotdeauna, cu destul realism, că o lovitură
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
secol și de un război colonial prelungit în Algeria, dar și de conducerea "civilizată" a lui De Gaulle, pentru a-și putea "exorciza" frica de conducere și a-și accepta efectiv liderii. De aici și aparenta împotrivire a italienilor în privința reconcilierii cu conducerea puternică. Pentru apariția unor studii obiective era nevoie de o îndepărtare treptată a fricii de conducere. A trebuit să se admită faptul că exercitarea conducerii era o necesitate a tuturor societăților, inclusiv a celor democratice. Liderii puteau fi
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
aceeași reprezentare. E aceea a armoniei, a echilibrului, a fuziunii, aceea a unei societăți unice, indivizibile, omogene, protejată pentru totdeauna de tulburări și de sfîșieri, e un bloc nefisurat, care le oferă celor care-1 alcătuiesc certitudinea liniștitoare a unei totale reconcilieri cu ei înșiși. "ACEASTĂ MARE ȘI NOBILĂ UNITATE A PATRIEI" Vorbind de primii saintsimonieni, Benjamin Constant ironiza erupția aparent insolită în istoria încă nesigură a secolului a atîtor "noi preoți din Theba și din Memphis". Exprimate în diverse feluri, dar
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
care se vor dezvolta reciproc. Se va înnoda o alianță între Umanism și Știință, însă ceea ce le unește (Omul care stăpînește Natura) este ceea ce le separă (fundamentul subiectiv antropocentric al celui dintîi, fundamentul obiectiv fizic al celei de-a doua). Reconcilierile dintre Om și Natură reușesc pe jumătate, eșuează, reîncep. Tot ceea ce se separă se autonomizează, și odată pierdut Dumnezeu, Fundamentul fundamentelor, tot ceea ce se autonomizează își caută și își închipuie a-și afla fundamentul în el însuși. Astfel, Rațiunea își
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și pieței. Ei sînt cei care, în contextul respingerii de către naționalisme a oricărei federații politice și al apatiei europene a populațiilor, vor devia și implanta construcția europeană pe teren economic. Ia astfel naștere o primă Europă, foarte redusă, pecetluită de reconcilierea franco-germană, cimentată de creștin-democrație și de partidele social-democrate. Iată etapele ei: 1948: Congresul Europei de la Haga și fondarea unei "Mișcări europene". 1949: Consiliul Europei. 1951: Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO). 1954: respingerea de către Franța a proiectului armatei europene
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
o etapă asociată războiului, revine și structurează o nouă Republică în 1958. În aparență, acesta izolează Franța de procesul comun prin producerea armei nucleare și respingerea oricărei supranaționalități. Cu toate acestea, de Gaulle este cel care pecetluiește în mod solemn reconcilierea franco-germană și sub guvernarea căruia se accentuează dezvoltarea economică ce integrează Franța în procesul comun, și tot în timpul regimului său Franța se pacifică pe deplin prin renunțarea la Algeria; eliberîndu-se de imperialism, ea intră definitiv în noul circuit european. Anglia
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
-și asumaseră misiunea salvării neamului omenesc: comunismul devenise de fapt masca noilor Puteri și a noului Imperiu. Firește, mulți dintre cei dezamăgiți se refugiază în literatură, în filozofie, în Vechea religie. În schimb, unii văd în Europa posibilitatea operării acelei reconcilieri între concret și universal pe care și-o închipuiseră a se afla la Moscova sau la Beijing. Cultura europeană este cea care, în mod efectiv și în însăși singularitatea sa, constituie sursa universalității; ea este cea care poate extrage din
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
românească, faptul se datorește în genere plasării chestiunii pe terenul științei, acolo unde pasiunile morbide se sting, spre a face loc analizei, comprehensiunii, explicației coerente. Ca și alți istorici, între care V. Pârvan, el îndemna să se facă eforturi de reconciliere, cu condiția respectării drepturilor naționale. Lupta se dădea atunci îndeosebi pentru prezervarea limbii și a naționalității, bunuri inexorabile pe care societatea modernă înțelege să le sprijine oriunde. O mare conflagrație a făcut ca românii și ungurii să se afle în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
timp profesional, cultura joacă un triplu rol: ea furnizează diplome prin școală, compensează lipsa diplomelor (în lumea muncitorească), organizează loisir-uri "compensatorii". În concluzie, ea operează legătura între muncă și non-muncă și trecerea de la timpul ocupat spre timpul liber. O reconciliere între muncă și cultură se efectuează, începând din anii 1980, și prin încurajarea diversificării locurilor de muncă: cultura devine o "mină de locuri de muncă" într-o societate a loisir-urilor dominată de clasele mijlocii. Egalitatea se realizează prin redistribuirea
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
227, 229, 230, 234, 236-240, 259-260, 264, 276, 288, 304, 307, 310. R Raționalitate, 54, 61, 183, 213-214, 245, 249, 264-265, 285, 309. Raționalizare, 184, 192. Rațiuni, 46, 50-51, 54-55, 81, 85, 139, 142-143, 231, 306. Realism, 117. Reciprocitate, 226. Reconciliere, 218. Redistribuire, 218. Reflexie, 163. Regiune, 122, 204-206, 208-209, 228, 231, 233, 236. Reificare, 35, 147. Relativism, 36, 57, 217, 261, 305. Religie, 9, 13, 34-37, 61-62, 64, 73, 81, 114, 125, 140, 149-151, 162, 166, 181, 271, 273. Reprezentări
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
le produit d'un refoulement ou d'une quelconque dérivation, c'est le sens figuré qui prime le sens propre (Lévi-Strauss, apud A. Sauvageot, 1987: 23). Cassirer pentru care omul este un animal symbolicum propune o antropologie care să opereze reconcilierea mitului, artei, religiei deci a ansamblului formelor culturale cu știința, mitul rămînînd referențialul ultim al comprehensiunii umanului. 6.2. Publicitate și comunicare Sistem de comunicare și difuzare, utilizînd toate canalele mass-media și aplicînd o serie de tehnici ale psihologiei și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cea manuală) și politice (relațiile politice ca instrument de dominare cf. A. Marga, 1994:10) cu noile concepte de : schimbare societală, reformă, (democratizare și economie de piață), autonomie (D. Sandu, 1996:255 ), emergența unei noi ordini post-tradiționale, reconstruirea solidarității prin reconcilierea autonomie/ interdependență, politică generativă (make things happen A. Giddens, 1994:10), democrație dialogică. Democratizarea dialogului ca formă radicală de democrație "avansează în măsura în care relațiile sînt instaurate prin dialog și nu impuse prin structura puterii" (A. Giddens, 1994:16). Această optimizare a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
metaforă scenică a unei lumi haotice și absurde, turmen tată de tirania cuvintelor fără sens, de prostia agresivă, de incapacitatea de a deosebi adevărul de fals, esența de aparență. Ultimul act se încheie tot cu o scenă „de masă“ - scena reconcilierii -, opusă, în aparență, celei a încăierării de la primărie. În realitate însă, este doar cealaltă mască, cea care râde, pusă pe fața aceleiași lumi „pe dos“ în care este sărbătorită alegerea „în unanimitate“ a celui „mai prost decât Farfuridi și mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
consider că piesa aduce în scenă o lume de antieroi, prin care se concretizează tema degradării vieții politice, sociale și private. Un argument care sprijină această aserțiune este modul în care evoluează relația dintre Cațavencu și Tipătescu, de la conflict la reconciliere, la acceptarea tacită a farsei alegerilor și a valorilor trucate. Pe fondul imoralității ce invadează viața publică și privată, cele două personaje ilustrează elocvent, cred eu, comportamentul unui „homo politicus“, perfect adaptat unei soțietăți fără prințipuri, în care „alesul“ nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
A SPAIMEI -EPOCII ACTUALE ESTE CONFLICTUL DINTRE RELIGII ȘI ȘTIINȚE . În cadrul preștiinței simbolice, știința și religiozitatea sînt armonios unite. Conflictul actul dintre religii și științe, cauză esențială a tuturor conflictelor întîmplătoare, fie ele individuale sau sociale, nu-și va găsi reconcilierea decît în înțelegerea adevărului subiacent limbajului simbolic. Dar nu studiul simbolisticii este cel care ar putea descoperi adevărul esențial; numai studiul introspectiv al conflictelor intrapsihice temă a mitologiilor va putea furniza cheia limbajului simbolic, în acest sens, nu dogmatica religioasă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nu recurgem la valorificările reconciliante. Recunoscîndu-te în falsul motivator, introspecția devine umor, întrucît umorul forță supremă de acceptare constă în a te implica în vina comună pentru a transforma resentimentul acuzator într-o confirmare de primire a mesajului supraconștient de reconciliere, în locul mesajului subconștient, adică a obsesiei plîngerii și a revanșei. Transformarea aceasta sublimantă caracteristică bunătății, în lipsa bucuriei perfecte, convertește crisparea resentimentelor într-o stare mai mult sau mai puțin constantă de echilibru, de veselie. În timp ce bucuria este cauza-efect a armoniei
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
realității corporale fizice. Redimensionată, transfigurată sau revigorată, identitatea virtuală nu coincide cu un proces de falsificare a subiectului uman sau, dimpotrivă, cu un demers al căutării „adevăratului” eu. Astfel, dorește a depăși opoziții împământenite și a se contura ca o reconciliere a contradicțiilor și a conflictelor, în timp ce conservă singularitatea și diferența. Alterând contururile clare ale ideii de corp prin navigația neliniară și discontinuă, interfața tehnologică creează noi siluete trupești, circuite și sisteme ambulatorii, precum proteza cyborgică produce noi extensii și recombinări
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nemuririi, dar și la o temperare realistă și pragmatică a criticii speculative de tip Virilio sau Baudrillard. Acest tip de postumanism critic moderat recunoaște necesitatea continuării finitudinii umane pentru supraviețuirea ființei umane în noi contexte existențiale. De asemenea, urmărește o reconciliere a unei viziuni fenomenologice (merleau-pontyeneă care restaurează relația dintre entitatea virtuală și spațiu/lume cu o viziune a producerii mașinice a lumii și a subiectivității (deleuzo-guattarieneă. Din cadrul acestui sistem ființă umană - tehnologie nu lipsește vitalismul, implicit în sensul de viralism
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
19 20 : „m-au luat ei cu bineșorul și m-au dus iar la școală”părinții, cu calm și cu blândețe reușesc să-și remotiveze copilul să frecventeze cursurile, deși acesta, pradă a impulsurilor de moment, refuzase orice posibilitate de reconciliere; r. 26 27 : „Am o singură fată, ș-oiu vedă eu pe cine mi-oi alege ginere” încercarea preotului de a se folosi de slăbiciunile tinerești pentru a schimba opinii premature; 66 r. 37 : „nu-i cum gândește omul, ci
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]