17,529 matches
-
mijloace diverse pentru a desemna un referent, diverse moduri de indicare a referentului. Pentru a relua o afirmație celebră a lui Pascal, nu este același lucru să ne referim la Paris spunînd "Paris" sau "acest oraș". Pentru a accede la referentul substantivului propriu "Paris", co-enunțiatorul trebuie de fapt să facă apel la competența sa enciclopedică; în schimb, pentru a identifica referentul expresiei "acest oraș", el trebuie să țină cont de mediul enunțării. La drept vorbind, un enunț nu face referire: enunțiatorul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
lui Pascal, nu este același lucru să ne referim la Paris spunînd "Paris" sau "acest oraș". Pentru a accede la referentul substantivului propriu "Paris", co-enunțiatorul trebuie de fapt să facă apel la competența sa enciclopedică; în schimb, pentru a identifica referentul expresiei "acest oraș", el trebuie să țină cont de mediul enunțării. La drept vorbind, un enunț nu face referire: enunțiatorul este cel care, prin enunțul său, dă co-enunțiatorului instrucțiunile necesare pentru a identifica referenții pe care îi vizează într-un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
enciclopedică; în schimb, pentru a identifica referentul expresiei "acest oraș", el trebuie să țină cont de mediul enunțării. La drept vorbind, un enunț nu face referire: enunțiatorul este cel care, prin enunțul său, dă co-enunțiatorului instrucțiunile necesare pentru a identifica referenții pe care îi vizează într-un context dat. Referința este deci o activitate care implică cooperarea co-enunțiatorilor, dar care poate eșua, de exemplu în cazul in care co-enunțiatorul greșește referentul. Coreferința Să reluăm începutul articolelor care ne-au servit să
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
prin enunțul său, dă co-enunțiatorului instrucțiunile necesare pentru a identifica referenții pe care îi vizează într-un context dat. Referința este deci o activitate care implică cooperarea co-enunțiatorilor, dar care poate eșua, de exemplu în cazul in care co-enunțiatorul greșește referentul. Coreferința Să reluăm începutul articolelor care ne-au servit să introducem noțiunea de "cititor model" (vezi cap. 3): 1. O octogenară agresată la Esclainvilliers Doi indivizi au agresat și brutalizat, luni seară, o locuitoare de 82 de ani, cu domiciliul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cu determinant nehotărît ("o locuitoare de 82 de ani", "un tip bine"), cu determinant hotărît ("mingea", "Antibezul"), cu determinant demonstrativ ("această octogenară" etc.), pronume ("el", "lui"), ambreiori ("astăzi"). Această diversitate de tipuri de desemnare nu implică o diversitate echivalentă a referenților. Putem astfel găsi desemnări diferite ce se referă la același individ, de exemplu în (2): Carter = jucătorul de la Pau = el... Antibezul = Adams = victima... sau în (1): o locuitoare de 82 de ani = această octogenară... Esclainvillers = cătunul său natal... Asemenea desemnări
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
se referă la același individ, de exemplu în (2): Carter = jucătorul de la Pau = el... Antibezul = Adams = victima... sau în (1): o locuitoare de 82 de ani = această octogenară... Esclainvillers = cătunul său natal... Asemenea desemnări sînt numite coreferențiale, adică au același referent, cu toate că ele corespund unor moduri diferite de indicare a referentului. Înlănțuirea desemnărilor Să examinăm un început de articol în care am subliniat două grupuri nominale: Ah! Les Roches! Este cel mai frumos hotel din Lavandou; el devine, odată cu venirea verii
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
jucătorul de la Pau = el... Antibezul = Adams = victima... sau în (1): o locuitoare de 82 de ani = această octogenară... Esclainvillers = cătunul său natal... Asemenea desemnări sînt numite coreferențiale, adică au același referent, cu toate că ele corespund unor moduri diferite de indicare a referentului. Înlănțuirea desemnărilor Să examinăm un început de articol în care am subliniat două grupuri nominale: Ah! Les Roches! Este cel mai frumos hotel din Lavandou; el devine, odată cu venirea verii, "cantina" celebrelor bande ale lui Eddie Barclay și Johnny Halliday
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
el devine, odată cu venirea verii, "cantina" celebrelor bande ale lui Eddie Barclay și Johnny Halliday ce își fac apariția în "cigarettes", acele bărci lungi ca niște zile fără sfîrșit. Télé Loisirs, 7 martie 1994 Aceste două grupuri nominale au doi referenți, dar care rezultă de fapt dintr-o înlănțuire de referințe. Pentru a înțelege la ce se referă "cel mai frumos hotel din Lavandou", trebuie să analizăm sintagma în două componente ierarhizate: un substantiv propriu de loc, "Lavandou", servește drept punct
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
permite, la rîndul său, construirea celei pentru "cantina celebrelor bande ale lui Eddie Barclay și Johnny Halliday". Observăm că referințele se inserează una în alta, după o ordine strictă, pentru a ajunge la un grup care nu are decît un referent și anulează constituenții de la nivelele inferioare: în text, enunțiatorul nu face referire la Lavadou, ci la un hotel, nu la Johnny Halliday sau la o bandă, ci la un restaurant. 2. Substantive proprii și descrieri cu articol hotărît De fiecare
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ci la un hotel, nu la Johnny Halliday sau la o bandă, ci la un restaurant. 2. Substantive proprii și descrieri cu articol hotărît De fiecare dată cînd putem utiliza un substantiv propriu, am putea utiliza, pentru a desemna același referent, un grup nominal cu articol hotărît: "Les Roches" sau "hotelul cel mai frumos din Lavadou", "Paris" sau "orașul cel mai populat din Franța" etc. Grupul nominal determinat de articolul hotărît care poate astfel să desemneze un individ ("mașina albastră") sau
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
minge pentru a exclude alți candidați la aceste desemnări. Problema este că asemenea proprietăți nu sînt întotdeauna suficiente pentru a izola un individ: pentru o desemnare cum ar fi "capitala țării", descrierea pare a fi destul de precisă pentru a izola referentul convenabil, dar a priori există mai mulți indivizi care au proprietatea de "a fi antibez" și a fortiori cea de "a fi minge". Va trebui deci ca respectivul co-enunțiator să mobilizeze resurse suplimentare pentru a izola referentul vizat de enunțiator
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pentru a izola referentul convenabil, dar a priori există mai mulți indivizi care au proprietatea de "a fi antibez" și a fortiori cea de "a fi minge". Va trebui deci ca respectivul co-enunțiator să mobilizeze resurse suplimentare pentru a izola referentul vizat de enunțiator, și pentru aceasta el va face apel mai ales la context. Descrierile cu articol hotărît se repartizează astfel pe o axă ale cărei extreme ar fi reprezentate de desemnări de tipul: "capitala Franței" sau "cartea pe care
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
mînă", pe de o parte, și "cartea" sau "băiatul", pe de altă parte. În cazul unei descrieri cu articol hotărît de tipul "capitala Franței", avem de-a face cu o descriere oarecum autonomă: prin definiție, nu există decît un singur referent care corespunde acestor proprietăți. În schimb, pentru "cartea", descrierea depinde de context: co-enunțiatorul trebuie să pună grupul nominal în relație cu contextul pentru a identifica despre care referent este vorba. Pentru a face aceasta, el are dreptul să presupună că
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cu o descriere oarecum autonomă: prin definiție, nu există decît un singur referent care corespunde acestor proprietăți. În schimb, pentru "cartea", descrierea depinde de context: co-enunțiatorul trebuie să pună grupul nominal în relație cu contextul pentru a identifica despre care referent este vorba. Pentru a face aceasta, el are dreptul să presupună că referentul este unic și accesibil plecînd de la context, în alți termeni, el trebuie să presupună că enunțiatorul respectă legile discursului (vezi cap. 2). Substantivul propriu Descrierea cu articol
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
care corespunde acestor proprietăți. În schimb, pentru "cartea", descrierea depinde de context: co-enunțiatorul trebuie să pună grupul nominal în relație cu contextul pentru a identifica despre care referent este vorba. Pentru a face aceasta, el are dreptul să presupună că referentul este unic și accesibil plecînd de la context, în alți termeni, el trebuie să presupună că enunțiatorul respectă legile discursului (vezi cap. 2). Substantivul propriu Descrierea cu articol definit este o desemnare indirectă pentru că ea trece prin proprietăți, prin semnificatul substantivului
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
plecînd de la context, în alți termeni, el trebuie să presupună că enunțiatorul respectă legile discursului (vezi cap. 2). Substantivul propriu Descrierea cu articol definit este o desemnare indirectă pentru că ea trece prin proprietăți, prin semnificatul substantivului, pentru a accede la referent; în schimb, substantivul propriu desemnează direct referentul. În momentul în care aude sau citește "Antibe", co-enunțiatorul vizează în mod direct un anume oraș, cu referentul căruia el este mai mult sau mai puțin familiarizat: pentru că trăiește acolo, pentru că l-a
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
trebuie să presupună că enunțiatorul respectă legile discursului (vezi cap. 2). Substantivul propriu Descrierea cu articol definit este o desemnare indirectă pentru că ea trece prin proprietăți, prin semnificatul substantivului, pentru a accede la referent; în schimb, substantivul propriu desemnează direct referentul. În momentul în care aude sau citește "Antibe", co-enunțiatorul vizează în mod direct un anume oraș, cu referentul căruia el este mai mult sau mai puțin familiarizat: pentru că trăiește acolo, pentru că l-a vizitat, îl cunoaște de la orele de geografie
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
o desemnare indirectă pentru că ea trece prin proprietăți, prin semnificatul substantivului, pentru a accede la referent; în schimb, substantivul propriu desemnează direct referentul. În momentul în care aude sau citește "Antibe", co-enunțiatorul vizează în mod direct un anume oraș, cu referentul căruia el este mai mult sau mai puțin familiarizat: pentru că trăiește acolo, pentru că l-a vizitat, îl cunoaște de la orele de geografie sau de la știri etc. Substantivele proprii ("Howard", "Esclainvillers" etc.) nu spun nimic despre caracteristicile indivizilor care sînt astfel
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
un individ de alți indivizi cu același nume: pot astfel exista mai mulți "Howard" sau mai multe sate numite "Fontenay". Pentru ca să existe substantiv propriu, trebuie ca la un moment dat acest substantiv să fi fost atribuit de oameni unui anumit referent, să fi existat ceea ce unii filosofi ai limbajului numesc "act de botez". De fapt, întrebări de tipul "cine a numit pisicile pisici? cînd, unde?" sînt absurde, în timp ce ele sînt legitime cînd este vorba de substantive proprii, chiar dacă în multe cazuri
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
vom putea să-i atribuim alte descrieri cu articol hotărît (de exemplu, el nu va mai fi "antibezul", ci "manezul"), dar va rămîne întotdeauna "Carter". Inconvenientele substantivului propriu Concurența dintre substantivele proprii și descrierile cu articol hotărît în desemnarea unor referenți individuali nu privește decît un ansamblu foarte redus de referenți. Dacă, a priori, orice ființă poate face obiectul unei descrieri cu articol hotărît ("frunza care cade în acest moment din stejar", "mingea din meciul Pau-Antibe" etc.), numai unui număr foarte
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de exemplu, el nu va mai fi "antibezul", ci "manezul"), dar va rămîne întotdeauna "Carter". Inconvenientele substantivului propriu Concurența dintre substantivele proprii și descrierile cu articol hotărît în desemnarea unor referenți individuali nu privește decît un ansamblu foarte redus de referenți. Dacă, a priori, orice ființă poate face obiectul unei descrieri cu articol hotărît ("frunza care cade în acest moment din stejar", "mingea din meciul Pau-Antibe" etc.), numai unui număr foarte mic de referenți le este atribuit un substantiv propriu. Într-
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
privește decît un ansamblu foarte redus de referenți. Dacă, a priori, orice ființă poate face obiectul unei descrieri cu articol hotărît ("frunza care cade în acest moment din stejar", "mingea din meciul Pau-Antibe" etc.), numai unui număr foarte mic de referenți le este atribuit un substantiv propriu. Într-adevăr, nu dăm un nume propriu decît ființelor care sînt frecvent evocate, relativ stabile în spațiu și timp, și care au o importanță socială sau afectivă. Pentru a evita supraîncărcarea memoriei locutorilor, dar
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și timp, și care au o importanță socială sau afectivă. Pentru a evita supraîncărcarea memoriei locutorilor, dar și pentru rațiuni de înțelegere, dacă unul dintre co-enunțiatori nu împărtășește exact aceleași experiențe ca și celălalt, el va fi incapabil să identifice referentul corespunzător unor substantive proprii: dacă numesc "Ektra" piciorul stîng al scaunului meu, există puține șanse pentru ca un posibil co-enunțiator să știe ce desemnez prin aceasta. A priori, munca co-enunțiatorului este, în funcție de punctul de vedere, mai mult sau mai puțin dificilă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
co-enunțiator să știe ce desemnez prin aceasta. A priori, munca co-enunțiatorului este, în funcție de punctul de vedere, mai mult sau mai puțin dificilă în cazul substantivelor proprii decît în cazul descrierilor cu articol hotărît: - mai ușoară, pentru că substantivul propriu vizează direct referentul său: a face referire cu ajutorul expresiei "Antibezul" este mai vag decît cu "Carter"; - mai dificilă, deoarece co-enunțiatorul nu are mijloacele necesare pentru a identifica referentul dacă nu cunoaște substantivul propriu care îi este asociat. În acest caz, cunoașterea lexicului limbii
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
proprii decît în cazul descrierilor cu articol hotărît: - mai ușoară, pentru că substantivul propriu vizează direct referentul său: a face referire cu ajutorul expresiei "Antibezul" este mai vag decît cu "Carter"; - mai dificilă, deoarece co-enunțiatorul nu are mijloacele necesare pentru a identifica referentul dacă nu cunoaște substantivul propriu care îi este asociat. În acest caz, cunoașterea lexicului limbii nu-i este de nici un ajutor. Substantiv propriu, descriere cu articol hotărît și gen discursiv Utilizarea diferită a substantivelor proprii pe care o fac extrasele
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]