10,187 matches
-
naționalist se integrează într-un climat filosofic, propagat la București de profesorul Nae lonescu, climat care oferă premisele unei restructurări fundamentale, prin punerea bazelor unei filosofii naționale armonioase. Nae lonescu se consacră îmbinării dureroasei conștiințe de sine cu salvarea colectivă. Reflecția sa se constituie într-un angajament care pune în discuție toată tradiția liberală, democratică și occidentalistă. Ea conduce la restaurarea valorilor tradiției, a valorilor ortodoxiei, răspunzînd însă și neliniștilor în fața modernității, în măsura în care aceasta pornește de la fractura tragică a existențialului personal
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vieții italiene. Morala fascistă nu este altceva decît morala creștină, iar legislația sa derivă din legea Bisericii. Statul fascist se opune deci statului din democrația occidentală, laic, dușman al credinței, care a voit să treacă dincolo de papalitate. Crainic își continuă reflecția într-un articol din 1941, pe tema legitimității statului român național creștin ca factor de perfecționare în sînul ecumenismului ortodox. Or, Germania, neutră și total dezinteresată din punct de vedere spiritual, poate să ajute la fraternizarea popoarelor ortodoxe, iar Constantinopolul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prin simple goluri, fie prin intervalul verde al ogrăzilor și al grădinilor, puse ca niște silabe neaccentuate între case. [...] Spațiul mioritic este produsul unei matrici inspirate de spiritualitatea ortodoxă". Într-un text din 1936 despre "spațiul mioritic", Blaga revine la reflecțiile asupra Sofiei ca "Inteligență a ortodoxiei": "Sîntem siguri că spontaneitatea creatoare a popoarelor ortodoxe s-a contaminat de puterea sofianică în multe din manifestările sale". Blaga evidențiază punerea în scenă a elementului creștin al morții ca nuntă din Miorița: "Moartea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Viața Românească și temele dezbătute dovedesc o tradiție de stînga care nu abdică și care se înscrie în linia radicalismelor începutului de secol, întărindu-se prin mobilizarea antifascistă a stîngii europene, începînd din 1933. Odată cu Stere, se pun bazele unei reflecții asupra revoluției ruse, asupra cauzelor și influenței sale. Cele mai multe din articolele pe care acesta le publică în 1924 propun analiza acestor cauze și a reizbucnirilor sale uimitoare, de la faza Kerenski din primăvara anului 1917 pînă la luarea puterii de către bolșevici
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
primăvara anului 1932, Maniu și Titulescu adoptaseră o atitudine fermă, cerîndu-i suveranului reîntoarcerea fără restricție la viața constituțională. În 1936, atmosfera se schimbase în mod radical: în prim-planul scenei apăreau manifestările unui nou naționalism, a unei noi etici, alături de reflecțiile în favoarea unei noi ordini economice. Aceste manifestări erau conduse, în majoritate, de legionari. Mișcarea legionară își are originile în șocul produs de război și de revoluția bolșevică și exprimă, încă din 1918-1919, dorința de revitalizare a speranței naționale, apărătoare și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
România a fost creștină și monarhică de-a lungul întregii sale istorii și așa trebuie să rămînă și în viitor". Toate aceste luări de poziție antioccidentale, antidemocratice și antiliberale provin din medii intelectuale și politice care trec dincolo de rîndurile extremiștilor. Reflecția asupra crizei societății și a sistemului politic al anilor '30 aparține eseiștilor politici, apropiați de Carol II, care se străduiesc să gîndească adaptarea la spațiul românesc a corporatismelor fasciste și național-socialiste. Lucrarea lui Mihail Manoilescu, Rolul și destinul burgheziei române
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
politici, apropiați de Carol II, care se străduiesc să gîndească adaptarea la spațiul românesc a corporatismelor fasciste și național-socialiste. Lucrarea lui Mihail Manoilescu, Rolul și destinul burgheziei române (București, 1942), oferă o sinteză a curentelor de gîndire. În centrul acestei reflecții se situează concepția organică și caracterul ierarhic al tradiției românești. Autorul se așază sub semnul "Marelui Bizanț ignorat", reîntoarcerea spre lumina culturală a Balcanilor și a Orientului alimentînd renașterea; viitorul va șterge pagubele secolului al XIX-lea, "jungla materialistă", pentru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
incitare la inițiativa individuală. Chemat să se schimbe este rolul și spiritul burgheziei. Această mutație presupune ca burghezia să fie încadrată de stat. Ea a eșuat în misiunile care revin elitelor națiunii, în practica economică și socială, ca și în reflecția asupra acestei practici. Gînditorii burghezi, ca Zeletin, burghezii agrarieni poporaniști, ca Stere, Madgearu, n-au fost capabili să măsoare corect relațiile dintre orașe și sate, și nici raporturile României cu străinătatea. Experiența istorică a burgheziei române este scurtă: în mai
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
putere amicală și neutră, protectoare a Constantinopolului, putea garanta acest centru religios al popoarelor ortodoxe... CAROL II JOACĂ ȘI PIERDE Un climat mobilizator și exaltat care vorbește de renaștere, dar care se află în legătură cu o Europă fascistă, un mănunchi de reflecții politice care tind să sfărîme bazele contractului democratic și ale tradiției acceptate și menținute de liberali și democrați din 1848 pînă în 1919, lupte intestine pline de ură, care acoperă sau dezvăluie pe jumătate amestecul și finanțările străine, pentru a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
UTM, Uniunea Tineretului Muncitor, iar femeile se grupează în Uniunea Democrată a Femeilor din România. Prioritar este proiectul educativ: un comunist trebuie să fie competent, un comunist competent este un agent de propagandă. Gheorghiu-Dej critică această preocupare esențială, care este reflecția și practica unei educații de tip nou. A doua zi după campania de verificare din 1950, Plenara Comitetului Central își asumă această sarcină pedagogică: calitatea instrucției, nivelul ideologic ar fi insuficiente. Numărul de candidați chemați să studieze face un salt
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Partidul își întărește, în martie 1956, prezența la nivel regional și înfruntă dezbaterea cu intelectualii. Aceștia nu ignoră evoluția vecinilor lor unguri care presează conducerea partidului în favoarea unei deschideri spre pluralism. La Cluj și București, se formează două grupuri de reflecție contestatară: intelectualii din Cluj urmează evoluția intelectualilor reformiști unguri. Tensiunea între partid și intelectuali izbucnește la o reuniune raională a partidului din București, pe 22 mai 1956, unde prezența intelectualilor este numeroasă. Gheorghiu-Dej, Miron Constantinescu și Leonte Răutu participă și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al Berlinului impune celor pe care comunismul nu i-a convins să se adapteze o istorie fără istorie. Echilibrele competitive ale războiului rece deschid altora, adică acelora ce au ajuns în arena puterii, un spațiu extraordinar de acțiune și de reflecție între Pekin și Moscova. Începînd din 1958, România își creează o politică externă: se deschide astfel calea normalității unui comunism internaționalist suveran. Istoricii dezbat și azi momentul începerii negocierilor pentru retragerea trupelor sovietice din România: să fie vorba de august
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
necunoscută liceenilor și studenților atrași de o ideologie a selecției și a meritului. Indiscutabil, această obsesie indentitară a nivelului sprijină politica oficială printr-un fel de translație care șterge deschiderea internaționalistă a comunismului și promovează națiunea. Crizele de după 1989 și reflecțiile privitoare la responsabilitățile intelectualilor conduc pe unii dintre membrii acestei generații să-și pună întrebări asupra acestui miraj și asupra acestei orbiri colective: a existat deci o alienare generală. Națiunea era prea fragilă pentru a se diviza. Tineretul se putea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1936, în 1940-1944 sau odată cu restabilirea grăbită a ordinii în anii '50 -, fie pentru că a suferit eliminarea, ruina, privațiunile și închisoarea. Generația șaizeciștilor este o generație protejată: ea este dezarmată. Cîțiva intelectuali îndrăznesc astăzi să se lase antrenați de o reflecție critică asupra anilor tinereții lor. Ei recunosc, ca Irina Bădescu de la Universitatea din București sau istoricul Dinu C. Giurescu, o formă de compromis cu sistemul impus: termenul "destindere" folosit de unii analiști anglo-saxoni pentru a califica acest climat va fi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în planurile de producție în detrimentul condițiilor de viață ale populației muncitorești. Nivelul de viață al populației este unul din cele mai scăzute din țările socialiste. Pe la începutul anilor '70, în revistele Lupta de clasă și Viața economică sînt publicate cîteva reflecții, traducînd apariția unui blocaj generat de slaba stimulare spre muncă a muncitorilor. Din cauza gradului de centralizare și a inflexibilității planului, gripajul localizat creează blocaje ample. Numeroase întreprinderi lucrează sub capacitățile lor de producție. Obsesia globalului conduce la un fel de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
societăți. Principiul centralismului democratic, principiu fundamental al activității statului, asigură îmbunătățirea și concentrarea tuturor forțelor într-o singură direcție, în vederea unui singur scop, înflorirea continuă a economiei, științei și culturii, progresul vieții sociale". Secretarul partidului stabilește și restabilește fundamentul oricărei reflecții directoare: "Pentru a ridica neîncetat nivelul activității de stat se impune perfecționarea formelor și metodelor de organizare, conducerea și planificarea corespunzătoare a sarcinilor concrete ale dezvoltării societății." Ideea de plan și omniprezența referinței la acest plan sînt centrale: planul este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
iunie 1963. Poziția Bucureștiului este acceptată la reuniunea CAER de la Moscova, din iulie 1963: se recunoaște că "diviziunea socialistă a muncii trebuie condusă în acord cu principiile suveranității naționale, a egalității și avantajelor reciproce". Criza chino-sovietică a stimulat fără îndoială reflecțiile conducătorilor români în sensul revizuirii funcționării direcției și coordonării din cadrul Blocului. Aceasta este semnul unei disfuncționalități venite din partea unei prea mari durități a Moscovei. În timp ce țările Blocului atacă Pekinul și urmează Moscova, Bucureștiul tace. Mai mult, Maurer prezintă România ca
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de aproape fețele țăranilor: neschimbați, fini, simpatici. Bătrînii salută cu o ridicare a pălăriei, gest plin de noblețe. Mă las în voia lirismului pe care mi-1 inspiră acești oameni rămași neschimbați cu toată colectivizarea rurală... prin ce minune?" Aceste reflecții ale Sandei Stolojan un lirism al neschimbării își regăsesc ecourile vagi în comentariile presei privitoare la vizita generalului: comunismul românesc este simpatic, el ocrotește arhaismul satelor... Ceaușescu este un om cumsecade, care oferă musafirilor săi spectacole folclorice de calitate. Prin
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
el ocrotește arhaismul satelor... Ceaușescu este un om cumsecade, care oferă musafirilor săi spectacole folclorice de calitate. Prin contrast, locomotivele Diesel și electrice, în stadii diverse, fabricate în uzina din Craiova, centrala termică unde automatizarea este foarte avansată și această reflecție a lui De Gaulle: "Este într-adevăr modern". Astfel de remarci trebuie percepute într-o logică a aprecierii diferenței pe care partenerii români, firește, au măsurat-o. România fiind o țară din Estul Europei și o țară în curs de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Mediul nu mai este cel din 1971 cînd la Paris un intelectual anticomunist din Est, trecea drept reacționar. În 1975, Țepeneag poate lansa la Paris revista Les Cahiers de l'Est, deschisă scrierilor venite din democrațiile populare, dar și unor reflecții critice occidentale asupra totalitarismului. Pierre Daix, Jean-Marie Domenach, François Fejtö, Eugen lonesco sînt membri ai comitetului de onoare al revistei Cahiers de l'Est. Mișcarea cehă rezultată din Helsinki ia forma unei reflecții și a unei acțiuni transnaționale asupra dreptului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
venite din democrațiile populare, dar și unor reflecții critice occidentale asupra totalitarismului. Pierre Daix, Jean-Marie Domenach, François Fejtö, Eugen lonesco sînt membri ai comitetului de onoare al revistei Cahiers de l'Est. Mișcarea cehă rezultată din Helsinki ia forma unei reflecții și a unei acțiuni transnaționale asupra dreptului, asupra drepturilor omului. Carta 77 de la Praga, făcută publică în ianuarie, are trei purtători de cuvînt: pe profesorul Patocka, Vaclav Havel, Jiri Hajek, plus cîțiva semnatari. Patocka scrie: "Acordurile internaționale semnate ca minare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe loc. Spectacolul protocronist, punere în scenă a strămoșilor daci, pledoarie autohtonistă pentru construcția națiunii, o critică literară limitată la supraaprecierea operelor naționale, oscilează între tragic și ridicol. România pe care Ceaușescu o voia modernă este împietrită prin lipsa de reflecție asupra modernității. Desigur, nevoia de a se păzi de loviturile unei propagande care devoră cultura, nevoia de a găsi un loc care să nu fie exilul spre care conducea adeziunea la valorile politice liberale și democratice, a fost aceea care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Constantin Noica. Era obligatoriu să se pătrundă pe o cale contrarie unui discurs ideologic care ținea loc de știință și a unei ritualizări a puterii, în timp ce constatarea zilnică făcea să izbucnească neputința oamenilor de a schimba lumea. Filosoful frămîntat de reflecția asupra filosofici grecești, C. Noica, vine din grupul de intelectuali apropiați de Nae lonescu. Născut în 1909, el s-a format în Franța și Germania, între anii 1931 și 1940. Adeziunile lui ideologice, trecerea lui rapidă în rîndurile Legiunii, 1
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Noica le denumea Bye-Bye civilization. Momentul Noica recompune o spiritualitate; adepții săi se îndepărtează de tradiția liberală. Tot ceea ce, din toleranța învățată în cadrul respectului pentru drepturile omului, duce la acceptarea relativului, are tendința de a fi interpretat ca fiind corupt. Reflecția asupra politicului, statului și dreptului, lipsește din demersul lui Noica. Încă o dată, filosofia românească dominantă părăsește cîmpul politic, de care vrea să se desprindă pentru că, în prezent, acesta asuprește și pentru că el a fost abătut de la calea dreaptă prin influențele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în Vest ca și în Est, Ceaușescu spune mereu același lucru. Mutațiile erei Gorbaciov îi scapă. El rămîne un stalinist, nu are îndoieli, iar falimentul sistemului său este, în concepția sa, rezultatul relei voințe interne și al unui complot extern. Reflecția deschisă asupra reformei care se afirmă după 1983 în Uniunea Sovietică nu are loc și în România. Și totuși, realitățile economice impun o creștere a dependenței față de URSS, conducînd la reproșurile sovieticilor față de România care nu mai răspunde așteptărilor partenerului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]