6,870 matches
-
complexe, supuse unui proces continuu de dezvoltare - este firesc ca cele - patru caracteristici ale comportamentului specific frustrării (agresiunea, fixarea, regresiunea, represiunea), așa cum au fost ele descrise în literatura de specialitate, să capete noi semnificații atunci când este vorba de lumea umană. Reflexul biologic de „agresiune”, de exemplu, este transformat, în lumea umană, sub influența condițiilor de educație, „într-o reacție reflexivă de rezolvare a contradicției, cu respectarea, normelor sociale și însoțită de sentimentul respectiv de adeziune a conștiinței individuale” (V. Pavelcu). Altfel
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
unul de învățare, iar pe de altă parte, o varietate destul de mare în ceea ce privește forța (intensitatea) agresiunii, ca răspuns la frustrare. În lumea umană, deși frustrarea poate să determine, adesea, o conduită agresivă, condițiile de educație au rolul de a transforma reflexul biologic într-o „reacție reflexivă de rezolvare a contradicției, cu respectarea normelor sociale și însoțită de sentimentul respectiv de adeziune a conștiinței individuale”. (V. Pavelescu). Chiar dacă rezolvarea unui conflict, suprimarea prin agresiune a agentului care ne amenință constituie, în general
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
momentul în care copilul devine capabil de a depăși morala în care domină raporturile de constrângere, autoritarismul, obligativitățile severe impuse din exterior, și de a se angaja într-o morală a „cooperării”, sentimentul de culpabilitate se constituie mai ales ca reflex al conștientizării abaterii de la normă, de la principiile moralei reciprocității și ale cooperării, de la regulile care exprimă necesitatea integrării și a cooperării sociale. Mai mult chiar, în perioada adolescenței, când predominante devin actele de autonomie a conștiinței individuale (devenită capabilă de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
familia sa, căreia i-a înșelat așteptărilor (fugă de acasă și vagabondaj în alte localități). La copilul de 8-11 ani, devenit capabil de a realiza reciprocitatea regulilor și a normelor morale, sentimentul de vinovăție se constituie, de regulă, ca un reflex al aprecierilor negative pe care cei din jur le emit cu privire la activitatea și comportamentul său. Este cunoscut faptul că „constrângerea” care provine din reguli morale și sociale, care se exercită prin intermediul părinților, este deosebit de necesară: prin ea copilul învață să
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Îl calmau, Îl ținea treaz până În zori), a privit panorama circular și pe Îndelete: orașul modern din depărtare și orașul În flăcări din apropiere, siluetele gârbovite care fugeau din ele, racursiurile sumbre ale oamenilor Înarmați dintr-un plan mai apropiat, reflexul roșiatic al focului - tușe trase cu un penel fin, cinabru pe galben - care luneca pe metalul puștilor, cu licărul special pe care ochiul nefericitului privitor protagonist Îl captează cu neliniște, de cum deschide ușa, cioc, cioc, cioc, zgomot nocturn de ghete
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Faulques a văzut-o cu coada ochiului pe fată. Se trântise În țărână pe o rogojină mică, ținea un urcior spart În poală și-și atingea fața cu un gest obosit, de sfârșeală. Gestul i-a atras luarea-aminte. Cu un reflex automat, a controlat cât film Îi mai rămăsese În bătrâna și solida Leika 3MD cu obiectiv de 50 de milimetri, care Îi atârna la gât. Trei expuneri ar fi suficiente, s-a gândit Îndreptându-se delicat spre fată și Încercând
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cu ochiul drept lipit de vizorul camerei foto, În piața din Sarajevo, Încă fumegând În urma impactului unui obuz cu un mortier sârb. Cinci litri Înmulțiți cu cincizeci ori șaptezeci de trupuri care se goleau spuneau ceva: șiroaie, volute, linii Încrucișate, reflexe care Își pierdeau licărul, coagulate pe măsură ce minutele treceau și gemetele mureau. Copii privindu-și mamele și invers, trupuri piezișe, perpendiculare, paralele cu alte trupuri, iar pe dedesubt linii lichide de forme capricioase, prinzând totul Într-o imensă rețea roșie. Olvido
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Când l-a descoperit pe doctorul Atl, Faulques ignora toate acestea, dar a stat foarte liniștit În fața tabloului, contemplând cu sufletul la gură, Înspăimântat, trunchiul de piramidă al vulcanului, licărul roșiatic al lavei care curgea pe povârniș, pământul devastat de reflexele de foc și argint, care confereau adâncime scenei, efectul extraordinar al luminii pe copacii golași, vâlvătăile și panașul de cenuși negre ce se năruiau la dreapta, În fața privirii reci a stelelor din noaptea limpede, imperturbabilă, mai presus de dezastru. N-
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și cel vechi, treaz și incendiat, din care provenea turma de refugiați ce ajungea până În partea de jos a picturii, În planul cel mai apropiat: femei și copii terorizați, care băjeneau printre garduri din sârmă ghimpată, și soldați amenințători cu reflexe metalice futuriste, În ai căror ochi sperau să-și citească destinul, precum cel care Îl Întreba pe Sfinx. Fisura, a observat Faulques, lua forma unui fulger nehotărât Între cele două orașe, dar pictorul de război știa că nehotărârea lui era
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cămașă Închisă la culoare, blugii strânși pe talie; al doilea, camera foto, latura dreaptă a trupului, un braț și un șold; al treilea, doar aparatul. Și, În fiece fragment al imaginii incomplete, Olvido părea să se topească În propriu-i reflex, descompus În fiece clipă a fugii și fixat În timp, În emulsia rollfilmului, precum războinicul lui Paolo Uccello și cel pe care Faulques Îl picta pe fresca lui. 12. Plecase cu el, pur și simplu. Vreau să merg cu tine
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
toate acestea au importanța lor. O mină pe care nu calci, la câțiva centimetri de tine. Ori pe care calci. A ridicat privirea, și Faulques l-a imitat. Foarte sus, aproape invizibil la șase-șapte mii de metri Înălțime, se zărea reflexul metalic minuscul al unui avion care lăsa o brazdă de condens lungă și dreaptă, de la est la vest. Au urmărit-o cu privirile, până când linia i-a dispărut În spatele crengilor de pin. — Unii Îi zic hazard, a continuat Markovic. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
soluție În zori incerți ca aceia, printre laviurile unei acuarele cosmice În care fiece siluetă, inclusiv cea proprie, era o sumă de linii mizerabile. Atunci șrapnelurile mortierelor Începuseră să explodeze chiar În spatele vârfului de deal, și un ofițer - un ultim reflex al bărbatului care ocrotește femeia Înainte de a-i Întoarce spatele și a trece peste propria-i linie de umbră - se Întorsese spre Olvido și Îi spusese stop, stop, indicându-i cu gesturi energice să rămână unde era. Ea se supusese
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ras? Nu-i de ajuns violul? Sângele de pe coapse și copilul care privește? Părea preocupat de toate acestea. Neliniștit cu adevărat. Faulques s-a apropiat agale. Stăteau unul lângă altul, privind pictura. — Deformare profesională, a spus pictorul de război. Presupun. Reflex de fotograf. Femei rase În cap, femei violate. Știi pozele alea vechi de la eliberarea Franței? Într-o poză, violul aproape că nici nu-i apreciat. Trebuie să-l explici, și atunci imaginea nu are efect. Să-l pictezi e ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
serviciile de informații au înțeles-o de mult. Supravegherea pretinde o angajare totală. Nu este singura ei condiție, dar această condiție există și se cuvine a fi luată în seamă. Shakespeare analizează motivele spionajului și evidențiază ceea ce el generează ca reflex „condiționat”, ca deprindere profesională. Practicarea îndelungată a supravegherii lasă urme: o confirmă Polonius, de pildă, atunci când, auzindu-l pe Hamlet că se îndreaptă spre apartamentele reginei, reacționează spontan și se ascunde, din nou, în spatele unei draperii, pândind mișcările prințului ca
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
singur accesoriu. Se știe că oglinda reflectă o imagine, dar acestei priviri frontale i se adaugă o alta, deseori adoptată, privire răsfrântă, privire oblică. Oglinda ne permite să ne vedem și să ne confruntăm cu ceea ce corpul nostru produce ca reflex atunci când se află în raza unei priviri străine, piezișe, care îl supraveghează. Oglinda este un dublu și un „spion”, așa cum era numită în lojile teatrului à l’italienne. Spectatorii puteau astfel să se supravegheze reciproc la Teatro San Carlo ori
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
de oglinzi care multiplicau și surprindeau personajele. El dădea astfel o expresie scenică „închiderii” raciniene, evocând totodată jocul de oglinzi din finalul filmului Doamna din Shanghai, unde Orson Welles îi strânsese laolaltă pe asasinii rătăciți într-un veritabil labirint de reflexe. Mai recent, Stéphane Braunschweig face o trimitere directă la Versailles atunci când, pentru Mizantropul său, tapisează cu oglinzi pereții scenei. Astfel, personaje și spectatori se amestecă până la confuzie, participând cu toții, după obiceiul Curții, la un exercițiu de supraveghere generalizată. Grație oglinzilor
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
spre care Pistis Își Îndreaptă atenția și căreia Îi transmite, suflîndu-i În față, ceva din spiritul ei (Pneuma). Ialdabaot, Arhontele androgin cu cap de leu, apare din Materia apoasă. El Își ignoră mama, Însă nu complet, căci i-a văzut reflexul În apă și a auzit-o pronunțînd cuvîntul „Ialdabaot” (căruia textul Îi dă o etimologie fantastică). Din cauza formei sale leonine, Arhontele este numit și Ariael, de la ebraicul ‘Arî, „leu”4. În AJ5, Ialdabaot se desprinde de Sophia concomitent cu Ignoranța
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Eleodor Focșeneanu, Istoria constituțională a României, 1859-1991, Humanitas, București, 1991, pp. 90-110. Marius Opreatc "Marius Oprea" Securitatea și moștenirea satc "Securitatea Și moștenirea sa" Instaurarea brutală a comunismului În România În primii doi ani după terminarea războiului a provocat un reflex de lungă durată. Majoritatea populației, terorizată de violențele și omniprezența sovietice, a redeprins modul de viață sub un regim de ocupație, din nefericire Îndelung exersat istoric și de care românii se despărțiseră doar de foarte scurtă vreme. Spre deosebire Însă
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fost conștientizate cu o mai mare pregnanță, frica a părăsit și ea sediul Securității, a ieșit din pușcării și lagăre de muncă În stradă, a intrat În casele oamenilor și a pervertit conștiințe. Procesul de transformare a fricii Într-un reflex social a fost rezultatul unei acțiuni concertate, pusă la punct de către Securitate, În urma indicațiilor conducerii superioare de partid. Se trecea astfel de la utilizarea brutalității și a torturilor pentru a obține supunerea la subtilitatea exercitării controlului asupra societății prin Întreținerea sentimentului
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
exercitat de Securitate asupra mecanismelor fricii, pentru că „alături de frică se strecoară și lașitatea În fața autorității, constrângerea de a te purta bine, de a fi pe linie, și totodată acea abilă retragere În cochilie a melcului: un amestec Între supunere și reflexul de a te preface mort. Cele mai eficiente servicii le face Securitatea prin simpla ei existență, nu prin acțiuni. Ea declanșează un mecanism fin de autocenzură, subordonat conștientului, care acționează ca un sistem de reflexe și anihilează din fașă toate
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
un amestec Între supunere și reflexul de a te preface mort. Cele mai eficiente servicii le face Securitatea prin simpla ei existență, nu prin acțiuni. Ea declanșează un mecanism fin de autocenzură, subordonat conștientului, care acționează ca un sistem de reflexe și anihilează din fașă toate ieșirile, Împiedicând apariția unor conflicte cu sistemul”8. PÎnă a se ajunge aici, În această descriere care evocă atmosfera anilor ’80, În primele două decenii de după moartea lui Stalin a continuat, deși Într-un mod
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
1, teroarea și reversul ei, frica, devin dominante În viața publică românească. Un context care ne arată că, departe de a se fi Încheiat, războiul continuă pe plan intern, sub forma unei politici de represiune de inspirație stalinistă, al cărei reflex ideologic e lupta de clasă. Logica acesteia e bazată pe identificarea dușmanului real sau doar presupus și indicarea lui ca sursă a răului, un prim pas spre lichidarea (necesară, din perspectiva aceleiași logici) a acestuia. Strategiile de luptă Împotriva „elementelor
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de psihologie aplicată, organizată după criterii științifice”, iar tema experimentului a fost „transformarea omului În contrariul său”9. În experimentul Pitești, susține Alina Mungiu, identificarea cu agresorul este exterioară, fiind vorba mai degrabă „de un simplu dresaj pe baza mecanismului reflexului condiționat decât de o completă persuasiune coercitivă”10. Experimentul Pitești este traumatic, dar trauma poate fi depășită În timp. Inițial, reeducarea a fost susținută din două puncte de vedere opuse, atât de „Cain”, cât și de „Abel”: unul clama reeducarea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
dat, dedublarea schizoidă: privindu-se În oglindă, personajul său, Emil Cortez, se autoflagelează verbal, dar cu vocea lui Țurcanu. Oricât de spectaculoasă ar fi fost demascarea și autodemascarea, substratul reeducării era tortura, doar astfel ajungându-se ca victimele să aibă reflexe pavloviene. Costin Merișca enumeră trei soluții posibile În fața reeducării: refularea, moartea și nebunia, Însă doar cea dintâi depinde de voința celui torturat. Sinuciderea era utopică, reeducarea nu putea fi evitată, iar victimele erau silite să supraviețuiască doar ca să devină călăi
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a-i face pe martori să joace un rol prestabilit. După executarea lui Eugen Țurcanu (unii mărturisitori susțin posibilitatea unui Țurcanu căit Înainte de moarte) ia naștere În detenție contrare educarea, dificilă cu atât mai mult cu cât reeducații (victime-călăi) dobândiseră reflexe de dedublare schizoidă. Marcel Petrișor povestește despre tehnica unui deținut care, pentru a-i dez-reeduca pe cei trecuți prin Pitești, apelează tot la declanșarea groazei și spaimei, dar la un catharsis invers, cu scop contrare educator. La un deceniu după
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]