7,442 matches
-
asalturi și după ce au ajuns, prin luptă corp la corp, până în interiorul redutei, ostașii români au fost nevoiți să se retragă, suferind pierderi deosebit de grele, printre ofițerii căzuți la datorie aflându-se: maiorul Nicolae Ion, căpitanul Năstase Ion Grigore din Regimentul 15 dorobanți, căpitanul Bogdan Nicolae Lascăr, locotenentul Călinescu Dimitrie, maiorul Grigore Handoca, sublocotenentul Dănescu Alex. ș.a. 128. În timpul unei lupte de cavalerie, susținută la 5/17 septembrie 1877 de unități române care supravegheau drumul Plevna-Rahova, cu un detașament de cavalerie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de cavalerie otoman, în preajma localității Kneaja, peste râul Isker, luptă în care turcii au fost puși pe fugă, soldatul Vasile Mohor a capturat de la un călăreț turc un drapel otoman. 129. Sublocotenentul Artur Hartel, din bateria a 3-a a Regimentului III de artilerie, comandată de căpitanul Gh. Lupașeu se distinsese în timpul luptei de la 27 august/8 septembrie 1877, când a fost cucerit redanul din fața redutei Grivița I. 130. „Tunurile luate de la turci“, ROM., an. XXI, 13 septembrie 1877, p. 816
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1877 385 Afacerea veni în Parlament în urma stăruințelor lui Nicolae Lahovary, tatăl maiorului. Într-o ședință a Camerei, Ion Brătianu respinge acuzarea adusă maiorului și-i aduce laude pentru priceperea și curajul său. Victoriile de la Plevna și eroismul dorobanților din Regimentul 13 de Vaslui inspiră pe Vasile Alecsandri care publică atunci Peneș Curcanul. În lauda vitejilor din Regimentul 13, Alecsandri scrie nepieritoarele lui versuri: Plecat-am nouă din Vaslui Și cu sergentul zece Și nu-i era, zău, nimănui În piept
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Camerei, Ion Brătianu respinge acuzarea adusă maiorului și-i aduce laude pentru priceperea și curajul său. Victoriile de la Plevna și eroismul dorobanților din Regimentul 13 de Vaslui inspiră pe Vasile Alecsandri care publică atunci Peneș Curcanul. În lauda vitejilor din Regimentul 13, Alecsandri scrie nepieritoarele lui versuri: Plecat-am nouă din Vaslui Și cu sergentul zece Și nu-i era, zău, nimănui În piept inima rece!151 Poeziile epice ale lui Alecsandri străbat țara și renasc sufletele. Neamul, îngenuncheat de atâtea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a pricinuit la Budapesta nu numai decepții, dar și o mare turburare. Ziarele evreo-maghiare sunt pline de obrăznicii la adresa României. Unul din aceste ziare ia în zeflemea armata română, spunând că este o armată de iepuri, pe care numai două regimente de honvezi unguri ar fi de ajuns spre a o arunca pe toată în Dunăre.156 anul 1877 387 154. Așezarea în același context a numelui lui Carol Scrob alături de acelea ale lui Eminescu și Alecsandri constituie o impietate. „Poet
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Radovici și Geor gescu, cum și 66 soldați. Au fost răniți: locot. colonel Măldărescu, alți trei ofițeri și 149 soldați. anul 1877 389 români, care s-au luptat vitejește, au fost nevoiți să se retragă, suferind pierderi grele, însuși comandantul Regimentului 7 infanterie, locotenent-colonelul Grigore Ion, fiind rănit. 159. Frédéric Damé, „D. Ulysse de Marsillac“, ROM., an. XXI, 9, 10 noiembrie 1877, p. 1002 („D. Marsillac nu mai este...“). 160. Am reprodus anunțul de-a dreptul din ROM., an. XXI, 8
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la 9/21 octombrie 1877 (în cor figura și o viitoare stea a teatrului nostru, acum la începutul carierei, Aristizza Romanescu - cf. Ioan Massoff, Teatrul românesc, vol. III, pp. 29- 31). La această bătălie au luat parte un batalion din regimentul de dorobanți (Mehedinți și Dolj), un batalion din 1 dorobanți (Muscel și Argeș), 1 batalion din 6 Ilfov, regimentul 10 dorobanți Putna, două regimente de călărași, 2 regimente de roșiori și un regiment de ulani ruși.161 * căderea plevnei În
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Aristizza Romanescu - cf. Ioan Massoff, Teatrul românesc, vol. III, pp. 29- 31). La această bătălie au luat parte un batalion din regimentul de dorobanți (Mehedinți și Dolj), un batalion din 1 dorobanți (Muscel și Argeș), 1 batalion din 6 Ilfov, regimentul 10 dorobanți Putna, două regimente de călărași, 2 regimente de roșiori și un regiment de ulani ruși.161 * căderea plevnei În București, prelungirea asediului Plevnei face ca enervarea populațiunii să crească zi cu zi. Pe de o parte se dădeau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Teatrul românesc, vol. III, pp. 29- 31). La această bătălie au luat parte un batalion din regimentul de dorobanți (Mehedinți și Dolj), un batalion din 1 dorobanți (Muscel și Argeș), 1 batalion din 6 Ilfov, regimentul 10 dorobanți Putna, două regimente de călărași, 2 regimente de roșiori și un regiment de ulani ruși.161 * căderea plevnei În București, prelungirea asediului Plevnei face ca enervarea populațiunii să crească zi cu zi. Pe de o parte se dădeau asigurări formale că zilele Plevnei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pp. 29- 31). La această bătălie au luat parte un batalion din regimentul de dorobanți (Mehedinți și Dolj), un batalion din 1 dorobanți (Muscel și Argeș), 1 batalion din 6 Ilfov, regimentul 10 dorobanți Putna, două regimente de călărași, 2 regimente de roșiori și un regiment de ulani ruși.161 * căderea plevnei În București, prelungirea asediului Plevnei face ca enervarea populațiunii să crească zi cu zi. Pe de o parte se dădeau asigurări formale că zilele Plevnei sunt numărate, iar pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bătălie au luat parte un batalion din regimentul de dorobanți (Mehedinți și Dolj), un batalion din 1 dorobanți (Muscel și Argeș), 1 batalion din 6 Ilfov, regimentul 10 dorobanți Putna, două regimente de călărași, 2 regimente de roșiori și un regiment de ulani ruși.161 * căderea plevnei În București, prelungirea asediului Plevnei face ca enervarea populațiunii să crească zi cu zi. Pe de o parte se dădeau asigurări formale că zilele Plevnei sunt numărate, iar pe de alta se invita lumea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aici, la care au luat parte un detașament român aflat sub conducerea colonelului George Slăniceanu și un detașament româno-rus comandat de generalul Meyendorf, din armata rusă (detașament din care făceau parte brigada de roșiori de sub comanda colonelului Victor Crețeanu și Regimentul 4 ulani = cavalerie rus) au avut loc în zilele de 7/19-9/21 noiembrie 1877, inamicul fiind silit, în cele din urmă, să părăsească, cu pierderi grele, cetatea Rahova, refugiindu-se la Lom Palanka și Vidin. Atacul cel mai important
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al Dunării trupele otomane (circa 2 600 de oameni cu șase tunuri) care ocupau localitatea Lom Palanka au fost nevoite să o părăsească, la 16/28-17/29 noiembrie 1877, aceasta fiind ocupată de unități românești venite de peste Dunăre și de regimentele 2 și 8 călărași, în această zonă continuând să mai constituie o amenințare pentru spatele frontului ruso-român de la Plevna numai cetățile Vidin și Belogradcik (ultima, în interiorul Bulgariei, la sud de Vidin). Aceeași mulțime care două ceasuri mai-nainte n avea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
întâi de două ori pe săptămână, apoi (de la 30 martie/11 aprilie 1875) săptămânal; și-a încetat apariția în 1916. Pagina 225 * În Adevărul o versiune mai detaliată a paragrafelor anterioare: Generalul Florescu, ministrul de Război, înființă cele dintâi 16 regimente de do robanți. Aceste regimente erau obținute prin transformarea, reorganizarea și înmulțirea trupei de grăniceri. Grănicerii dispăreau deodată cu înființarea regimentelor de dorobanți și primeau o nouă uniformă inclusiv căciula care amintea pe Mihai Viteazu. Până atunci grănicerii purtau pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
săptămână, apoi (de la 30 martie/11 aprilie 1875) săptămânal; și-a încetat apariția în 1916. Pagina 225 * În Adevărul o versiune mai detaliată a paragrafelor anterioare: Generalul Florescu, ministrul de Război, înființă cele dintâi 16 regimente de do robanți. Aceste regimente erau obținute prin transformarea, reorganizarea și înmulțirea trupei de grăniceri. Grănicerii dispăreau deodată cu înființarea regimentelor de dorobanți și primeau o nouă uniformă inclusiv căciula care amintea pe Mihai Viteazu. Până atunci grănicerii purtau pe cap o coafură la fel
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
225 * În Adevărul o versiune mai detaliată a paragrafelor anterioare: Generalul Florescu, ministrul de Război, înființă cele dintâi 16 regimente de do robanți. Aceste regimente erau obținute prin transformarea, reorganizarea și înmulțirea trupei de grăniceri. Grănicerii dispăreau deodată cu înființarea regimentelor de dorobanți și primeau o nouă uniformă inclusiv căciula care amintea pe Mihai Viteazu. Până atunci grănicerii purtau pe cap o coafură la fel cu calpacul bulgăresc. La 10 Mai se făcu o mare defilare la Șoseaua Kiseleff. Era o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fost că acest artist, care putea rămâne un om bogat de pe urma unei neașteptate epoci de succes, a murit sărac și a fost îngropat cu talerul. Cele dintâi succese ale armatei române produc o mare însuflețire în București. De cum au trecut regimentele române Dunărea, fuga oștirilor rusești fu oprită. Baia în Dunăre le fu cruțată. Armata română în cap cu prințul Carol merg către Plevna și iau parte la asediul Plevnei, iar marele general turc Osman-pașa este încercuit și asediat! Ion Brătianu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ocupat funcții foarte Înalte În ierarhia militară, dovedindu-se capabil și iubitor de țară și neam. 37 Savantul Dimitrie Leonida (n.25.V.1883, Fălticeni - m.14.III.1965, București) este fiu de ofițer care a funcționat În epocă la Regimentul 16 Dorobanți din oraș. 38 Constantin Rădulescu, cărturar din București, fost elev al lui E. Lovinescu la un liceu din Capitală. Tatăl cunoscutei ziariste Pia Rădulescu de la ziarul „România liberă”. Bibliograf, În corespondență cu personalități marcante din țară, a realizat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de pe Ulița Rădășenilor, din Fălticeni, fost coleg de școală cu Aurel Băeșu la Gimnaziul „Alecu Donici” și primar al orașului. Tatăl său, colonelul Ghelemé (probabil turc de origine), l-a avut subaltern pe ofițerul Holban, tatăl scriitorului Anton Holban, la regimentul din localitate. 109 Inspectorul Heul, era casierul Gării Fălticeni În perioada primului război mondial. Cânta frumos din flaut și Însuflețea Întâlnirile din casa Mariei Mihăescu, 589 și cu locuința la noi. El astăzi e pensionar, ca fost insp. C.F.R. al
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și Evsei Kalmicov 124 La „Galerie” nu puteam fi. Eram salariat al Muzeului județean. Doar Întâmplarea să mă fi adus În oraș, ca să-l pot vedea pe colonelul Ciuntu. 125 Vezi nota 6. 126 Tatăl Mariei Mihăescu era ofițer la regimentul din Fălticeni. 598 35 Brașov, 17 februarie 1977 Mult stimate Domnule Dimitriu, Am primit scrisoarea Dvs. ultimă pentru care vă mulțumesc foarte mult. M-au bucurat intențiile dvs. și interesul ce mi-l purtați, ca Întotdeauna! De astă dată vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
emisiune. Mă aflam În concediu la Fălticeni și am dat drumul la televizor mai devreme și bine am făcut. Mi-a plăcut foarte mult interviul. În acest concediu nu am stat o clipă locului. În fiecare zi mă duceam la regiment pentru fanfară ca să ajut cum pot pentru a se pregăti cu ocazia Festivalului Național de Folclor „șezătoarea”, care a avut loc pe 20 iulie (de „Sfântul Ilie”) și pentru jurământul care a avut loc pe 29 iulie În comuna Baia239
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a luptat temeinic pentru a pune În valoare zestrea spirituală a orașului natal și din alte zone ale țării. S-a stins la Iași În plină putere de creație, fiind Înmormântat la Fălticeni. 239 E vorba de jurământul recruților de la regimentul local, care pentru a da mai mult fast evenimentului, s-au deplasat În comuna Baia, prima capitală a Moldovei. 741 această ședință: D-l Iordăchescu Vasile de la Ministerul Culturii, D-l Demciuc Vasile - consilierul șef (Suceava), D-l Sofronie Constantin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
privință. Arătând omagiile mele Doamnei matale, salutări de la ai mei (inclusiv Schweitzer-Cumpăna, care a fost dumineca trecută la mine), Îți strâng mâna urând sănătate, al matale 535 De fapt Oltea Tănase. 536 Bătaia cu flori În Grădina publică și fanfara regimentelor 56 sau 16 infanterie, aduc aminte de Fălticenii de altădată. Astăzi, nu mai există nici urmă din regimentele menționate, iar oamenii nu știu ce poate Însemna o bătaie cu flori, pentru a se crea fonduri. 537 Plănuisem, În colaborare cu prof. V.G.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mine), Îți strâng mâna urând sănătate, al matale 535 De fapt Oltea Tănase. 536 Bătaia cu flori În Grădina publică și fanfara regimentelor 56 sau 16 infanterie, aduc aminte de Fălticenii de altădată. Astăzi, nu mai există nici urmă din regimentele menționate, iar oamenii nu știu ce poate Însemna o bătaie cu flori, pentru a se crea fonduri. 537 Plănuisem, În colaborare cu prof. V.G. Popa, realizarea unei monografii N. Gane. Ceva material se adunase, dar, eu am plecat În 1975 din Fălticeni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
București, 26 N-brie 1974 Stimate Domnule Dimitriu, Alăturat vă trimit, după cum v-am promis - cu destulă Întârziere - această fotografie luată În grădina publică din Tg. Neamț În dimineața zilei de 15 iunie 1915 a corpului ofițeresc a(l) fostului regiment de infanterie Nr. 16 Suceava - din Fălticeni, după executarea unui marș de noapte, În deplasare din tabăra de la Fântâna-Mare. De aci Batalionul 4 comandat de Maiorul Balmez (primul din rând, stânga) s-a deplasat la Broșteni pe Bistrița. Deplasarea s-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]