3,930 matches
-
un proces intelectual. Fiindcă sunt așa de nesigur pe substanța mea, mă feresc să fac o poveste din această substanță. Sunt sceptic în ce mă privește. Intuiesc că e esențial pentru mine să-mi pătrez scepticismul. Pot deci să fac remarci generale despre mine ori despre masca din poem, însă disprețuiesc aceste generalizări. Alcătuitorul de cuvinte cel de teapa lui Porter, Auden, Pope supraveghează pe romanticul bântuit de coșmare și pe îndrăgostitul sentimental. Cam atât conștientizez din ceea ce numești "tehnica de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
aș idealiza viața. LV. English Words afirmă, " Acum nu pot avea încredere în vorbe". Peste tot pui vorba la îndoială. Cuvântul e înlocuit de subînțeles. Ce reacție ai când criticii (și autorii de interviuri) sapă în text în căutarea unor remarci inteligente despre poezia ta? Te irită? Cum vezi criticul ideal? GS. Nu aștept de la criticii mei mai mult decât o lectură atentă, după care pot spune ce le place. Nu încerc să te flatez când spun că ești printre criticii
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
altceva decât ceea ce li se inoculase vreme de douăzeci de ani. Am văzut de aproape, în mai 1968, privirile și expresiile de pe chipurile oamenilor. În timpul lungii deplasări în provincie, prin orașele și târgurile din Oltenia și Muntenia, le-am auzit remarcile, am atins cu degetul - dacă pot spune astfel - gândurile lor. Era o populație înviată pentru o clipă, care a ieșit din străfundurile satelor până la marginea drumurilor, pentru a-l saluta pe marele șef occidental, pe când trecea cortegiul Mercedesurilor negre care
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
psihiatru, fost șef al Spitalului psihiatric Central de la Mărcuța. Era licențiat și în filozofie, dar avea și o mare cultură muzicală. Fusese închis din cauza Nunțiului O’Hara. La început, Biserica Catolică dusese o luptă cruntă împotriva comunismului. N-am uitat remarca făcută de unul din cei doi secretari ai Nunțiului - un irlandez și un italian - către un cunoscut: „Ce contează viața a două milioane și jumătate de catolici români (un milion și jumătate de uniți și un milion de romano-catolici) față de bătălia
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
internetului de către teoreticienii media. Mijloc de comunicare multimodal, internetul oferă posibilitatea comunicării de la o singură persoană către multe altele (one-to-many) sau permițându-le mai multor utilizatori să li se adreseze multor altor persoane (many-to-many). Folosirea internetului este, însă, așa cu remarcă unii autori (Dahlgren, 2000; Bennett, 2003), departe de idealul democratic al universalismului, iar această situație nu pare să se schimbe prea curând. Internetul s-a transformat într-un instrument comercial al pieței globale, iar euforia virtuală (cyber-euforia) inițială a devenit
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
efecte, care pot fi extrapolate în orice context național sau istoric. Mass-media poate genera un efect uniformizant asupra opiniilor electoratului, materializat prin ralierea la opinia majoritară (mainstream) sau, dimpotrivă, printr-un efect de întărire a opozițiilor (engl. polarization). Mai multe remarci se pot formula la sfârșitul acestui capitol: 1. Campaniile electorale nu se limitează la acoperirea mediatică și la comunicarea politică, contrar a ceea ce susțin unii specialiști. 2. Campaniile electorale se caracterizează prin mobilizarea unor resurse variate și printr-o interdependență
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Eminescu se constituie, indiscutabil, în marele model al ziaristicii românești, prin înaltul său profesionalism, vastul orizont de cultură, patriotismul ardent, ținuta etică ireproșabilă, la care se adaugă talentul literar și, nu în ultimul rând, instinctul politic neobișnuit"176. Astfel de remarci se înscriu în tendința generală de supralicitare a creației eminesciene. Operarea unei ierarhizări între opera literară și cea publicistică este lipsită de temei, în măsura în care ambele domenii definesc, în egală măsură, personalitatea creatoare și geniul eminescian. În ceea ce privește gândirea politică a gazetarului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de aprovizionare. ("Foarte bine! Foarte bine!" Numereoase aplauze la stînga și pe centru). Nu știați, domnilor? Priviți harta lumii... și spuneți-mi dacă aceste etape din Indochina, din Madagascar, din Tunisia nu sînt etape necesare pentru securitatea navigației noastre? (Noi remarci de asentiment la stînga și la centru). "Domnilor, în Europa așa cum este ea făcută, în această concurență a atîtor rivali pe care îi vedem crescînd în jurul nostru, unele prin perfecționări militare sau maritime, altele prin dezvoltarea prodigioasă a unei populații
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
comentatorilor artei naive, să nu-i uităm pe cei care le calcă pe urme, pentru că, “... lăudînd pădurea, adîncimea și semeția ei, te gîndești, desigur, și la fiecare dintre copacii ei, chiar dacă nu ți-i poți reprezenta, individual, pe toți”. Această remarcă ne-a Îndreptățit să considerăm absolut necesară investirea unor eforturi de promovare a artei naive din fiecare zonă. “Căci cine iubește pădurea, știe că vuietul ei nu devine posibil decît prin foșnetul aparte al fiecărui ram, și că numai toate
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
familiar stă o alteritate pe care o acceptăm în principiu ca legitimă, dar pe care nu prea știm cum să o împăcăm cu identitatea noastră, pentru care nu avem instrumente spirituale de armonizare. Toleranța, valoare centrală a modernității, este, cum remarca Andrei Pleșu, strategie de gestionare a unui inconfort, învoială cu o alteritate descumpănitoare, nerezolvabilă Nu mai deținem vechile metode de a integra această alteritate în propria identitate, oricît de lărgită : celălalt nu mai poate fi considerat un marginal, de evanghelizat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
față de exterioritate, cu toate facultățile unificate, precum sînt cetățenii republicii platoniciene ; suflet unu asemenea Unului divin. în paradoxala ei expresivitate, imaginea eckhartiană folosește cetatea ca obiectivare a sufletului tocmai pentru a pleda retragerea subiectivității totale din orice obiectivare. A doua remarcă legată de modelul din Republica privește mijloacele de proiectare a cetății platoniciene. Platon nu are în vedere demersul democratic modern de construire a societății, cel care procedează prin încercări și autoreglaje, prin critică și ajustare, admițîndu-și în mod extrem de salutar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
este în mod absolut, că, la un moment dat, previzibil sau imprevizibil, al istoriei, omul va fi în mod absolut : homo verus et absconditus. Că secularizarea înseamnă închidere a orizontului omenesc în istorie și social se poate deduce și din remarca finală a autorului în Histoire intelectuelle du libéralisme : în pofida extenuării ei aparente, religia creștină continuă să rămînă un avertisment sau o amenințare la adresa universului închis pe care l-a amenajat secularizarea și pe care ea nu contenește să-l baricadeze
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
oglindire, fiecare extremism regăsindu-se cu semn schimbat în oponentul său, fiecare arătîndu-l cu degetul pe celălalt, ceea ce accentuează atitudinile agresive de ambele părți. Cearta caricaturilor este un episod al acestei reflectări reciproce. Pe de altă parte, An-Na'im face remarca importantă potrivit căreia tocmai atenția actuală a democrațiilor occidentale față de diversitate și specific cultural le angajează să conceapă/accepte teorii mai nuanțate ale secularizării decît cea a secularizării tari, în care politicul și sfera publică nu admit nici o referire la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în curtarea și slujirea unei puteri totalitare. Subiectul uman : centru sau perspectivă? Spectacolul diversității ocupă scena minților și a societăților noastre. Dincolo de atenția spirituală, culturală ori savantă de care se bucură, diversitatea a devenit cuvînt de ordine, ideologie, drapel. Așa cum remarca Marcel Gauchet, în democrațiile tîrziu moderne există abuz de reprezentare a drepturilor pe care indivizii și le afirmă, și le afișează, și le revendică, pe cînd conținutul acestor drepturi, actele și deciziile publice care decurg de aici contează mai puțin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de gîndirea liberală modernă ajung pînă la urmă să pună în lumină nu numai absența fundamentului, ci și imposibilitatea de a-l obține, aporia unui principiu care trebuie să fie secretat de uman și să-l premeargă totodată. Aceasta este remarca finală a cărții lui Pierre Manent, care desfășoară istoria tuturor modelelor posibile în liberalism. în modernitatea noastră, prin ea, omul își testează cu egală acuitate finitudinea și riscurile ex-fundării despre care vorbea H.-R. Patapievici : se autoconstruiește, ca om recent
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
edenică, transformă spațiul poetic în priveliște mitică: „În munții noștri astăzi zăpezile torc leneș Izvoarele îngheață în clinchete subțiri Și caprele de munte nervoase prin poene-și Urmează-n taină calea iernaticei iubiri.” (Scrisoare mamei) Ambianța montană este planul unde, după cum remarca Freud, „instinctele noastre ajung să se sublimeze... unde culoarea albă se confundă cu cea albastră. Este adăpostul zeilor...” Labiș oscilează perpetuu între „pletoasele neguri” ale adâncurilor și „piscurile curate”, scăldate în albastrul purității și înțelepciunii divine. Cerul și pământul se
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
el stabilește nu numai procentul din PIB pentru cercetare dezvoltare, ci și raportul dintre contribuția publică (de la buget) și contribuția privată. Ultima implică antrenarea sectorului privat la deciziile privind realizarea acestui indicator. Într-o expunere la Academia Română, Adrian Năstase 99 remarca: “E nevoie de un echilibru mai bun, mai eficient, Între rolul piețelor și rolul guvernelor. [...] Societatea cunoașterii, care cuprinde și economia bazată pe cunoaștere, deoarece continuă societatea informațională, va avea, de asemenea, un caracter global, cu posibilitatea de a transforma
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
el stabilește nu numai procentul din PIB pentru cercetare dezvoltare, ci și raportul dintre contribuția publică (de la buget) și contribuția privată. Ultima implică antrenarea sectorului privat la deciziile privind realizarea acestui indicator. Într-o expunere la Academia Română, Adrian Năstase 99 remarca: “E nevoie de un echilibru mai bun, mai eficient, Între rolul piețelor și rolul guvernelor. [...] Societatea cunoașterii, care cuprinde și economia bazată pe cunoaștere, deoarece continuă societatea informațională, va avea, de asemenea, un caracter global, cu posibilitatea de a transforma
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
potrivită contextului în care intervine: ea trebuie să-l intereseze pe destinatar aducîndu-i informații care modifică situația de comunicare. În virtutea acestei legi, clientul marelui guru indian va căuta să deducă conținutul implicit al enunțului "Visatul interzis". Am putea face o remarcă asemănătoare pentru "În această încăpere nu se fumează": cititorii anunțului deduc că le este interzis fumatul tocmai pentru că postulează faptul că afirmația îi privește și că transmite un mesaj susceptibil să le modifice situația. Orice enunțare implică faptul că este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
profesorului nu le exclude pe celelalte. Fiecare exprimă o parte din complexitatea meseriei de profesor. I.3.3 Competențele profesorului Până acum nimeni nu a putut defini profesorul ideal sau profesorul desăvârșit ori criteriile de apreciere ale unei predări eficiente, remarca A.E.Bergin. Este aproape unanim împărtășită opinia după care predarea poarta amprenta vie a personalității celui care o practică. În consecință, se caută să se determine în ce măsură personalitatea profesorului este o variabila cauzală, responsabilă de reușita sau nereușita învățării
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
se adaugă „divergența de păreri” dintre autori, dintre termenii utilizați de la țară la țară (99; p.6) și mai cu seamă inconsecvența în folosirea terminologiei pentru același grup de fenomene. Terminologia folosită în literatură pentru fenomenul rhinolaliei, abundă de sinonime, remarcă făcută pe bună dreptate de G. Arnold (4; p.613), rhinolalie apperta, hiperrhinolalie, hipernasonare, vorbire nasonantă, ilustrând simptomatologia esențială acestor logopatii. „Doctor’s manual of speech Disorders” folosește termenul de hipernasonare pentru fenomenul de nasalizare cauzată de insuficiența velo-faringiană demonstrând
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cu copii malformați. Schultz subliniază că evoluția lalalizării este supusă celui mai mic efort fiziologic și că emisiunile fonetice ale copilului evoluează de la foneme labiale către sunete care cer un mai mare efort, adică sunetele linguo-velare. Ombredanne (131) constată această remarcă deja veche și de acord cu Irwin arată că desfășurarea progreselor fonemelor se face de la cele care implică o slabă tensiune dar care sunt emise de buze - organele cele mai mobile ale limbajului - la cele care implică o mare tensiune
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
le răspundem. G. A. Miller, găsește fundamentală această problemă pentru comportamentul verbal căci „fără o asemenea organizare nu ne putem face înțeleși asupra obiectelor care reprezintă aceste cuvinte”(112; p.10). În vorbirea rhinolalică acest aspect rămâne cel mai deficitar. Remarcile valabile pentru stimuli în general se aplică într-o manieră asemănătoare și pentru stimulii verbali. Sunetele și cuvintele nu se pot folosi la întâmplare, într-o formă neorganizată. Stimulii verbali se deosebesc însă prin semnificația arbitrară a cuvintelor care este
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și pentru utilizarea lui permițând comparația între cele trei grupuri de subiecți. Exemplificăm notația obținută cu câteva cazuri din fiecare grup, pentru a avea o imagine globală și comparativă a rezultatelor obținute (tabel 12). La prima vedere se impune următoarea remarcă: răspunsurile negative sunt mai numeroase în coloana subiecților cu despicături decât în cea a subiecților normali, dar frecvența lor crește foarte mult în grupa subiecților cu despicături asociate cu debilitate mintală. La cele două grupuri cu dezvoltare mintală normală se
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
complex de achiziție a limbajului. Conform legii lui Schultz citat de Martinet (108; p.264-265), a celui mai mic efort fiziologic, achiziția fonematică evoluează de la foneme labiale către cele care cer un mai mare efort linguo-velar. Ombredanne (1939) constată această remarcă deja veche și de acord cu Irwin arată că desfășurarea progreselor fonemelor se face de la cele care implică o slabă tensiune, dar care sunt emise de buze, organele cele mai mobile ale rostirii, la cele care implică o mare tensiune
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]