5,505 matches
-
anestezie locală cu xilină. Se permite astfel extragerea pe căi naturale a corpului străin (pe aceeași cale prin care a pătruns în organism), în condiții de conștiență și o mai bună colaborare a pacientului în timpul examenului endoscopic. Se introduce bronhoscopul rigid (preferat în cazul corpilor străini de dimensiuni mari) sau flexibil în arborele aerian și se reperează corpul inhalat. Ulterior cu ajutorul unor pense de biopsie adecvate formei și structurii acestuia se va executa dezinclavarea și extracția propriu-zisă, printr-o manevră fermă
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
și a activat, a lăsat în sufletele celor ce au avut șansa de a-i fi contemporani, imaginea unui om, cu ușoare înclinații boeme, dar care a reușit să îmbine armonios activitatea didactică și științifică, desfășurate într-un domeniu relativ rigid, cu pasiunea pentru frumos, cu dragostea pentru viață, așa cum este ea, cu lumini și umbre, cu bucuria de a fi mereu înconjurat de oameni aleși. Nu știu dacă am reușit să creionez cu suficientă acuratețe portretul profesorului Vasile Tutovan. Cred
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
de reținut și de memorat. A considera limbajul oficial unul de sine stătător ar fi, desigur, o exagerare, multe dintre elementele sale lexicale regăsindu-se în domeniul militar, în cel administrativ sau politic, de stilurile cărora îl apropie și caracterul rigid sau tendința eufemistică. De fapt, limbajul oficial, impregnat de terminologie juridico-administrativă și caracterizat prin rigiditate și conservatorism, poate fi analizat ca o variantă (primitivă) a limbajului polițienesc, foarte apropiat de ceea ce este cunoscut ca "limbă de lemn"54. Aproape neinfluențat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
trecută prin “ochiul sufletului”. Adevărul în numele căruia pornește Inorogul cruciada nu este adevărul absolut, ci e cel subiectivizat de sensibilitatea exarcebată a ființei care “simte enorm și vede monstruos”, ca rezultat al frustărilor acumulate de-a lungul timpului și datorate unei rigide ierarhii și ordini sociale care l-a exclus și l-a aruncat în “ilegalitate”. Eficacitatea unei astfel de raportări satirice este cu atât mai mare cu cât se manifestă sub forma unei opoziții tranșante între imaculatul Inorog și lumea contemporană
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
în februarie 2011 (și când le revizuiesc, în mai același an), domeniul basescu.ro este redirecționat către presidency.ro. Ceea ce n-ar fi o problemă Cartea fețelor 198 așa de mare dacă site-ul președinției nu ar fi atât de rigid și, prin concepție, așa de departe de oameni. Unde mai pui că este fără sens ca site-ul oficial al președintelui României să aibă un domeniu în limba engleză. Guvernul României, de altfel, are aceeași problemă, pentru că site-ul oficial
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
pentru a se adresa direct publicului. La urma urmei, criza economică, deciziile executive și campaniile opozanților au slăbit puternic și imaginea președintelui Statelor Unite, însă echipa lui Obama a comunicat permanent și pe toate canalele cu publicul. Dincoace de Atlantic, modul rigid în care Băsescu și echipa sa privesc comunicarea online e departe de a fi singular. Mai degrabă, reprezintă curentul dominant de gândire și acțiune printre politicieni. Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu devenise, la rândul său, foarte activ pe Facebook în preajma
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
și o poreclă) aruncă o lumină neașteptată asupra acestei laturi a vieții pe aerodromul Popești- Leordeni, în vara lui 1944. Piloții grupului erau oameni originali, adesea copilăroși și puși pe farse desigur, atunci când era cazul. Atmosfera destinsă și relațiile deloc rigide dintre piloți, în care nu gradul și funcția primau, ci comunicarea umană și camaraderia dintre zburători, se datorau, cred, și faptului că în fruntea grupului se găsea "Mon Cher", Dan Vizanty, un om de lume, mereu bine dispus, zâmbitor și
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
însă nu se grăbea să-mi răspundă. Doar târziu, ca student poate, și apoi până la moarte, am putut s-o sărut în voie, fără ca ea în schimb să simtă un reciproc îndemn, deși nu era o ființă rece, distantă și rigidă, ci comunicativă și prietenoasă, o soție și o mamă sensibilă și extrem de devotată.“ Reținerea afectivă a mamei îi dă copilului un sentiment dramatic de nesiguranță, care va persista apoi, în mod obscur, și în psihicul său deplin conturat, tânărul Negoițescu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
care însă nu se grăbea să-mi răspundă. Doar târziu, ca student poate, și apoi până la moarte, am putut s-o sărut în voie, fără ca ea în schimb să simtă un reciproc îndemn, deși nu era o ființă rece, distantă, rigidă, ci comunicativă și prietenoasă, o soție și o mamă sensibilă și extrem de devotată, făcându-și din inimă datoria. Îmi sărutam, în schimb, cu foc mătușile amuzate. Oricât îmi era de dragă, știindu-mă și de ea răsfățat, nu-mi plăcea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
când m-am dus să-l condolez, în ținuta lui afectat de impecabilă, aidoma cu a tatălui său alături de care primea expresiile de compasiune ale vizitatorilor, cu o teatralitate ce făcea să se risipească în pur rit social, în convenții rigide, faldurile cețoase ale durerii); cu fumuri aristocratice, înveșmântat pururea ca de nuntă sau înmormântare, ceremonios, amabil și pedant, parcă totdeauna primindu-te sau despărțindu-se de tine pe treptele castelului existând doar în imaginația lui fixă și vană, puștiul fiind
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ci mai ales pentru a-l face să trăiască 239". Educația democratică este întruchiparea spiritului civic responsabil, pe care mediile moderniste vor să-l promoveze în anii 1960 adresându-se cetățeanului situat într-o anumită realitate socială, în loc de îndoctrinarea morală rigidă și abstractă și de educația civică făcute în timpul Republicii a III-a. "Printr-o inserție socială adecvată, și nu prin presiuni exterioare, fiecare va dobândi dimensiunea necesară calității de cetățean explică Jean Jousselin [...] omul perceput ca fiind complex și total
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
contractului ca mijloc de reglare a conflictelor sociale, asociațiile Educației Populare au devenit, pentru elitele planificatoare, partenere mai deschise activității de propagare a discursului modernist decât sindicatele salariaților. Unele dintre aceste asociații, confruntate cu intoleranța tinerilor, care nu acceptau forme rigide de încadrare morală și aderau la astfel de exigențe pur formal, erau deja gata să se modernizeze. Cercetășia, de exemplu, era în plină reformă internă. Identitatea sa confesională se estompa în favoarea valorificării ofertei de servicii specifice. Este epoca în care
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Interministerial al Amenajării Teritoriului (CIAT). Totuși, procedura tinde să crească responsabilitatea aleșilor locali în definirea politicilor urbane. Propunerile de amenajare făcute de către guvern, adesea prin referire la ceea ce se întreprinsese în situl-pilot de la Rodez, nu puteau fi asimilate unui catalog rigid de măsuri gata făcute, bune de adoptat sau de respins. Aceste obiective relevă Philippe Lerustre nu aveau nimic exclusiv și definitiv, ci dădeau orientări născute din studii experimentale care precizau ce se putea înțelege prin ameliorarea calității vieții urbane 2
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la transferarea unor sarcini imposibile, constrângându-i să finanțeze, în numele logicii proiectului global, domenii care nu erau de competența lor până atunci. Dar cel mai adesea era un artificiu de negociere destinat să profite de derogări financiare instituite prin normele rigide ale finanțării publice în procedurile contractuale. Pentru aleșii "descurajați de regimul complex al atribuirii subvențiilor și de competiția în care circuitele indirecte luau adesea locul căii oficiale"294, accesul direct la serviciile centrale reprezenta o oportunitate de a se degaja
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
capabilități prezente sau posibile (crearea de competențe pe baza unor proiecte de viitor ale întreprinderii). Atunci când este vorba de managementul proceselor de cunoaștere, ierarhia în conducere nu se „suprapune” cu diferențierea salariaților în raport cu capacitățile lor creative. A menține o organigramă rigidă devine o frână în practicarea inovației. O inovare managerial-organizațională menită a stimula inovarea de ansamblu într-o firmă este practicarea managementului pe baza competențelor negociate. Un model în acest sens este cel al „organizațiilor bazate pe competențe” (Lowler, 1994, 15
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
dragostea, descu rajată, se închide în sine, iar îndoiala, de care în cepeam să ne dezbărăm, renaște tocmai pentru că ni s-a comandat credința. Aversiunea pe care le inspiră spiri telor independente este unul dintre inconvenientele for melor religioase, prea rigide și prea exclusive. Ele dăunează celor care le adoptă, pentru că îngustează și falsifică ideile; ele dăunează și celor care nu le adoptă, pentru că îi privează de o sursă rodnică de idei mângâietoare și de sentimente care i-ar face mai
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
sens funcțional procesului schimbării educaționale; * caracter sistemic, multinivelar, interacționist, solicitând înțelegerea și aplicarea lor ca un tot unitar la nivelul tuturor componentelor procesului. Încălcarea unui singur principiu este suficientă pentru a conduce la anularea celorlalte. Deși au aparența unor norme rigide și constrângătoare, prezența lor la nivelul oricărui proces, în special la nivel educațional, este mai mult decât obligatorie, cu atât mai mult cu cât ele nu sunt stabilite în mod arbitrar și nici nu lasă loc acestuia. Acestea sunt rezultatul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
forțată de interpretare a celor două concepte de pe poziții diferite. Presupusele caracteristici ale instituțiilor și organizațiilor au la bază mai mult o diferențiere semantică, decât un temei real. Se consideră că instituțiile instituie, impun, de aici și caracteristica lor normativă, rigidă și constrângătoare. La polul opus, organizațiile accentuează capacitatea indivizilor de a se organiza, de a stabili relații de cooperare sau de competiție pentru a face față atât cerințelor organizației, cât și propriilor interese. Aceste aspecte nu pot fi negate, dar
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
trebuie promovat și fructificat. Această idee a fost susținută și de M Crozier (1964, p. 239) care considera că într-o organizație schimbarea se realizează ca urmare a declanșării fenomenelor de criză care au rolul de a bulversa mersul organizațiilor rigide. Aceasta nu înseamnă că această caracteristică dispare. Este vorba doar de o reajustare a birocrației, de o adaptare la situație, sistemul în sine perpetuându-se. Schimbările produse de perioadele de criză sunt: instalarea arbitrarului, înlocuirea regulilor cu excesul de autoritate
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
are libertatea proiectării conținuturilor funcție de nevoile educaților, a utilizării acelor strategii educaționale care se dovedesc a fi eficiente pentru atingerea obiectivelor propuse etc. Cu toate acestea, la nivel interorganizațional vorbim în continuare de un centralism care menține școala în cadrele rigide ale birocrației. Altfel spus, la nivelul școlii românești, centralizarea și descentralizarea coexistă. Un paradox la fel de supărător este cel care apare între necesitatea de a face față cerințelor moderne ale societății și resursele financiare reduse, alocate școlii pentru a susține reforma
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
viziunea noastră, alte modalități esențiale prin care se poate învăța schimbarea. Abandonarea individualității în favoarea gândirii colective, ca și exagerarea rolului grupului în detrimentul individualului sunt tot atâtea exagerări ale modalităților de realizare a schimbării. Specialiștii atrag atenția că, uneori, grupurile devin rigide și constrângătoare, dar nu e mai puțin adevărat că afirmarea unilaterală a perspectivelor individuale de înțelegere a schimbării riscă atomizarea eforturilor și, în final, eșecul. Realitatea semnalează un aspect remarcat de majoritatea psihosociologilor, și anume faptul că, într-o școală
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
altă parte de o anihilare a personalității distincte a individului. Echipa practică uneori un asimilaționism brutal al individului, prin dezagregarea elementelor personalității acestuia. În aceste situații, regulile nu mai reprezintă repere pentru acțiune, ci sunt aplicate in corpore, dezvoltând personalități rigide. Pentru cei care nu respectă regula, echipele își dezvoltă mecanisme de sancționare de genul: sarcasm, împiedicarea indivizilor de a-și îndeplini sarcinile importante etc. Prin urmare, ele pot optimiza activitatea, dar se pot constitui și în factori de blocaj al
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
organizație sau, dimpotrivă, să le inducă comportamente de evitare. Stabilirea unei tipologii a climatului organizațional este strict dependentă de tipologia culturii organizaționale și, mai exact, de tipul de management asumat și promovat la acest nivel. În ce măsură poate fi acesta unul rigid, flexibil sau capabil să ofere identitate individului? Putem afirma că, în funcție de tipul de organizație ce se detașează pe axa rațional-social sau închis-deschis, vorbim de climat organizațional rigid sau flexibil. De rigiditatea climatului, susține Merton (1965), răspunzătoare sunt regulile, numărul acestora
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de management asumat și promovat la acest nivel. În ce măsură poate fi acesta unul rigid, flexibil sau capabil să ofere identitate individului? Putem afirma că, în funcție de tipul de organizație ce se detașează pe axa rațional-social sau închis-deschis, vorbim de climat organizațional rigid sau flexibil. De rigiditatea climatului, susține Merton (1965), răspunzătoare sunt regulile, numărul acestora, care, în loc să rămână simple repere acționale, sunt aplicate ad litteram de către niște manageri la rândul lor rigizi în planul personalității. Rezultatul va consta în apariția unor zone
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
detașează pe axa rațional-social sau închis-deschis, vorbim de climat organizațional rigid sau flexibil. De rigiditatea climatului, susține Merton (1965), răspunzătoare sunt regulile, numărul acestora, care, în loc să rămână simple repere acționale, sunt aplicate ad litteram de către niște manageri la rândul lor rigizi în planul personalității. Rezultatul va consta în apariția unor zone de incertitudine ce dezvoltă frustrări și relații de putere paralele. Mai mult, R. Sainsaulieu (1987, p. 97) identifică câteva dintre posibilele elemente ce promovează rigiditatea climatului organizațional: sectoare strict delimitate
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]