3,363 matches
-
concluzia, opunându-se primei părți o nouă afirmație menită astfel să se pună în valoare prin contrast (...). În aparență, poeziile nu-și arată deficiențele. Ideile sunt juste, versificația este corectă, respectând toate regulile metrice, ba chiar ritmul, măsura și alternanța rimelor schimbându-se de la poem la poem pot da impresia unei varietăți a mijloacelor de expresie poetică (...). Totuși, senzația sălcie pe care ți-o lasă poeziile chiar de la întâia lectură te determină să le cercetezi mai îndeaproape (...). Citești din nou poeziile
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
așteaptă Socialismul mură-n gură Lung la vorbă, scurt la faptă Chiulangiul secătură. Această poezie de două strofe ar fi de fapt un articolaș de ziar, cum l-ar considera cititorul, dacă n-ar fi derutat oarecum de ritm și rimă. Se pare că tovarășul Frunză a fost atras și de această dată (cum s-a mai arătat a fi poezia N-om cânta nicicând ce moare apărută în volumul Zile slăvite și purtând dedicația „Tovarășului Mihai Beniuc”) de către frumoasa poezie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mediocră, plictisitoare (...). Proza îmbrăcată în versuri mutilează specificul ambelor genuri dând naștere unui hibrid nefericit și penibil. Cred că acest pericol vizează cu seriozitate poeziile din ciclul Pe scurt datorat tovarășului Eugen Frunză. De foarte multe ori numai ritmul și rima derutează când ești gata să identifici articolul din ziare. Să încercăm a ne convinge Pachetul în grabă-l desfac și privesc Din Moscova vine darul frățesc Legate cu grijă, cu panglică roză Cinci cărți de poeme și două de proză
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Să încercăm a ne convinge Pachetul în grabă-l desfac și privesc Din Moscova vine darul frățesc Legate cu grijă, cu panglică roză Cinci cărți de poeme și două de proză. Dacă aranjăm cuvintele altfel, îndepărtând posibilitatea ritmului și a rimei, avem simple propozițiuni lipsite chiar de orice aparență de specific al poeziei: Desfac pachetul în grabă și îl privesc. Darul frățesc vine de la Moscova. Legate cu panglică roză, cu grijă, două cărți de proză și cinci de poeme» (...). Autorul crede
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
linia de conduită: De va fi să fim vreodată Despărțiți în calea grea Steagul luptei, ne-nfricată Să-l urmezi, iubita mea. (De va fi) Poemele în speță sunt un exemplu tipic de ideologie tăiată în strofe, trecută prin ritm și rimă și condimentată înainte de a fi servită, cu tot soiul de arome procurate din frecventarea clasicilor, pentru a face să dispară gustul fad pe care-l au îndeobște generalitățile versificate (...) în versurile de dragoste ale lui Eugen Frunză - cu toată aparenta
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
suflu tineresc, năvalnic, câteodată traducător al înnoirilor vertiginoase care au avut loc în patria noastră. Poetul cultivă cu succes, pe urmele lui M. Beniuc, versul tumultuos, fără să se poticnească în exactitatea măsurilor de vers, ori în selectarea silită a rimelor. (...) Timbrul liric al lui Al. Andrițoiu de multe ori poate însă să ne înșele. Atunci când vrea să fie incendiar sau glorificator invocând partidul, când îmbracă o compoziție nesemnificativă, când merge la pastișa timbrului propriu al unor poeți formați. Așa de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
exacte - dacă nu mă-nșel; căci să comparăm întregul context al poeziei, dar mai ales această strofă din poezia baconskyană: Noapte. Biata lună s-a deprins Ca o oaie blând să pască cetini, Parcă vrea s-ajute dinadins Veșnic unei rime la „prieteni”. cu a treia strofă din poezia lui Beniuc, citată anterior. În fine, cazul a fost clasat, iar A.E Baconsky n-a mai fost prezent, în acel an, în coloanele revistelor. Alt semn de oarecare înnoire a atitudinii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
manière de..., din seria Cum ar fi scris versuri... Dosoftei, Simion Ștefan, Ureche, Miron Costin, Neculce, Antim, au ceva din dispoziția duios-parodică și ludică a postmodernilor. Versurile pentru copii - dintre care unele rezistă și lecturii adulte - indică un amator de rime rare: „atinse” / „inse”, „doar ce” / „întoarce”, „pentru a-l” / „cal”, „scumpe” / „arumpe”, „deschise” / „ori se”. Poveștile reciclează legende, basme și anecdote autohtone, dar și străine (Goethe, Adelbert von Chamisso, Uhland, François Copée, Frații Grimm ș.a.). Prin încărcătura simbolică, inserția straniului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
neolatin, dar și îndemnuri către romanitatea occidentală de a nu-și uita sora din insula răsăriteană. În rest, maniera rămâne aceeași ca în „rapsodiile” mai vechi. Ceea ce impresionează, în prima linie, la d. Cotruș, e intemperanța verbală; lipsită adesea de rimă, de ritm, de egalitate silabică, proză uneori transformată în versuri numai printr-o ficțiune tipografică, poezia scriitorului ardelean se revarsă acum tumultoasă în cataracte nereclamate de un accent sufletesc, acum în leneșe pânze de ape, inegală, silnică și neobișnuit de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Mehedinți, Nichifor Crainic, Al. I. Lapedatu, G. Bogdan-Duică, Mihail Dragomirescu, Traian Lalescu ș.a. Tradiția rubricilor fixe, săptămânale sau zilnice, redactate de scriitori ori de gazetari dintre cei mai cunoscuți, este respectată. În 1924 G. Ranetti mai publică încă, sub titlul Rime glumețe, versuri umoristice, în care ironizează într-o manieră ușor desuetă moravurile bucureștene. „Însemnările mele” (1926-1929) și „În fiecare zi” (1929-1931) sunt rubricile în care B. Cecropide realizează o oglindă a actualității politice și culturale; li se adaugă „Filme”, semnată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
și coșmarurile tărâmului pustiu, populat cu ființe ratate, deznădăjduite. Pisicile sunt cât se poate de sigure pe ele. Sunt lăsate deoparte ambiguitatea, simbolurile, citatele misterioase, muzicalitatea cu totul neobișnuită, inovatoare. Despre pisici Eliot sporovăiește cu afecțiune vesel ritmată și cu rime impecabile, cu nimic legate de seriozitatea inovației moderniste. O oază de poezie tradițională în creația unui poet care a declarat război tuturor procedeelor tocite de vreme, Possum deschide o ușă secretă în labirintul interior al lui Eliot. Old Possum's
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
gravitația lui Eliot s-ar fi retras pentru un moment și, iată, imprecizia cuvintelor nu mai e o tragedie. E de remarcat în aceste poeme despre pisici (animale pe care se pare că Eliot le-a iubit cu patimă) că rima tradițională e de fapt floare la ureche pentru Eliot. Această pricepere de a rima se întrezărește greu în restul poemelor, unde muzicalitatea lui e prea sofisticată pentru a fi sesizată. De asemenea se observă că Eliot știe să râdă și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și șmechere defilează. Unele cu nume sugestiv, altele cu câte un vers care le definește. Avem de-a face poate cu începutul seriei de desene animate în care pisica se înfrățește cu șoriceii. Toate aceste versuri flecare se încheie cu rime ireproșabile, și niciun cuvânt nu pare folosit doar de dragul muzicalității. Există o logică perfectă în spatele fiecărei vorbe. Eliot merge până-ntr-acolo că rima, deși extrem de importantă în aceste poeme lipsite de zel inovator, pare întâmplătoare. Ceea ce nu înseamnă că
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
desene animate în care pisica se înfrățește cu șoriceii. Toate aceste versuri flecare se încheie cu rime ireproșabile, și niciun cuvânt nu pare folosit doar de dragul muzicalității. Există o logică perfectă în spatele fiecărei vorbe. Eliot merge până-ntr-acolo că rima, deși extrem de importantă în aceste poeme lipsite de zel inovator, pare întâmplătoare. Ceea ce nu înseamnă că nu ne uimește în permanență inventivitatea lui Eliot de a născoci rime. Aflăm deci că Eliot știa multe despre muzica poeziei. Cu toate acestea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o logică perfectă în spatele fiecărei vorbe. Eliot merge până-ntr-acolo că rima, deși extrem de importantă în aceste poeme lipsite de zel inovator, pare întâmplătoare. Ceea ce nu înseamnă că nu ne uimește în permanență inventivitatea lui Eliot de a născoci rime. Aflăm deci că Eliot știa multe despre muzica poeziei. Cu toate acestea, în poemele majore, el a refuzat aceste reguli. A dat o nouă formă poeziei, convingându-și cititorii că rimele și ritmurile știute nu pot transmite muzica adâncă a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
uimește în permanență inventivitatea lui Eliot de a născoci rime. Aflăm deci că Eliot știa multe despre muzica poeziei. Cu toate acestea, în poemele majore, el a refuzat aceste reguli. A dat o nouă formă poeziei, convingându-și cititorii că rimele și ritmurile știute nu pot transmite muzica adâncă a sufletului. Aceste poeme feline îi dezvăluie poetului fața ascunsă. Îl așează de fapt în adevărata lui lumină: aceea a unui poet care a refuzat muzica tradițională în poezie, fiindcă a vrut
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ea însăși (și cu lectorul), dar generoasă în dezvăluiri. O putem cunoaște bine din text. Lectorul o descoperă cu admirație dincolo de arta cuvântului pe femeia ce dublează poeta. Nu că versurile ei nu ar fi misterioase. Adcock se folosește de rime ascunse, o muzică insidioasă și mai ales de ritm, ritmul vorbirii îmbinat cu accente dramatice gâfâite. Verbul este suspansul sentimentului și descoperim într-un sfârșit că sentimentul e mai puțin îndreptățit decât poemul la atenția lectorului. Am putea-o descrie
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și studenți, "surâsul expert", curaj și lașitate. Dumnezeu i-am mai dat o bucată de viață și poezia ei se umanizează. The Chiffonier (Șifonierul) e chiar mai mult decât uman pur și simplu, este de-a dreptul tandru, îndulcit de rime incredibil de evidente: De câte ori mai pot spera să vin la Wellington și să te mai găsesc acolo? Am vorbit despre asta, cum se cuvine, încercând să tratăm cu superficialitate moartea ta: "Mai ai douăzeci de ani și mai bine", Ți-
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lui Eliot Portrait of a Lady (Portretul unei doamne), cu versul final, " Și am eu oare dreptul să zâmbesc?" Adcock omite rânjetul personajului eliotian și mărturisește că nu se poate "opri din plâns". Poemul fuge și de muzica eliotiană. Există rimă (a-e, b-d, c-f) dar ea cade pe cuvinte premeditat neînsemnate, minimalizate cu ironie. Rima e deconstruită cu inventivitate. Rimează silabe cu desinențe, nume proprii cu cuvinte la întâmplare. Eliot se revolta împotriva convenției rimei de până la el și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dreptul să zâmbesc?" Adcock omite rânjetul personajului eliotian și mărturisește că nu se poate "opri din plâns". Poemul fuge și de muzica eliotiană. Există rimă (a-e, b-d, c-f) dar ea cade pe cuvinte premeditat neînsemnate, minimalizate cu ironie. Rima e deconstruită cu inventivitate. Rimează silabe cu desinențe, nume proprii cu cuvinte la întâmplare. Eliot se revolta împotriva convenției rimei de până la el și reconstruia o rimă proprie, la fel cum Joyce refăcea stilul și construcția romanescă. Adcock pur și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de muzica eliotiană. Există rimă (a-e, b-d, c-f) dar ea cade pe cuvinte premeditat neînsemnate, minimalizate cu ironie. Rima e deconstruită cu inventivitate. Rimează silabe cu desinențe, nume proprii cu cuvinte la întâmplare. Eliot se revolta împotriva convenției rimei de până la el și reconstruia o rimă proprie, la fel cum Joyce refăcea stilul și construcția romanescă. Adcock pur și simplu disprețuiește vechea convenție poetică, deși în paralel o folosește pentru a arăta că oricine o poate mânui. Jocul acesta
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
b-d, c-f) dar ea cade pe cuvinte premeditat neînsemnate, minimalizate cu ironie. Rima e deconstruită cu inventivitate. Rimează silabe cu desinențe, nume proprii cu cuvinte la întâmplare. Eliot se revolta împotriva convenției rimei de până la el și reconstruia o rimă proprie, la fel cum Joyce refăcea stilul și construcția romanescă. Adcock pur și simplu disprețuiește vechea convenție poetică, deși în paralel o folosește pentru a arăta că oricine o poate mânui. Jocul acesta tehnic nu merge bine deloc cu ideea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lectorul, să-l ia prin surprindere. Poeta respinge compasiunea, fie a autorului pentru eroi, fie a lectorului pentru text. Dorește totuși o comuniune a lecturii cu creația, așa cum o doresc toți autorii Desperado. Ajunge la această comuniune pe ocolite, deconstruind rima, sentimentul, tandrețea, orizontul de așteptare. The Telephone Call (Telefonul) e o excelentă descriere a felului cum vede Adcock rolul poetului. Poemul e o loterie care nu oferă milionul de lire, ci experiența acestui milion. Nu e pentru prima oară că
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ne ia pulsul, care este "prezența utilă ce prelucrează simptomele noastre". Poezia e doctorul care ne ajută: Tu știi ce ne temem să rostim ca să nu fim auziți. Rostește tu. Smokers for Celibacy (Fumătorii, pentru celibat) e un poem rimat. Rimele sunt zgomotoase (kill-ill,NSU-two, wrecks-sex, upset-get, five-arrive, fact-tract, gonorrhoea-idea, pox-cocks, brain-insane, stands-hands, shape-rape, packs-relax, threats-cigarettes, life-wife, clean-machine, drag-fag). Rimele sunt cel mai bun rezumat al poemului. Limbajul e brutal, ironic și se dorește șocant. Mesajul este că țigările sunt mai
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ce ne temem să rostim ca să nu fim auziți. Rostește tu. Smokers for Celibacy (Fumătorii, pentru celibat) e un poem rimat. Rimele sunt zgomotoase (kill-ill,NSU-two, wrecks-sex, upset-get, five-arrive, fact-tract, gonorrhoea-idea, pox-cocks, brain-insane, stands-hands, shape-rape, packs-relax, threats-cigarettes, life-wife, clean-machine, drag-fag). Rimele sunt cel mai bun rezumat al poemului. Limbajul e brutal, ironic și se dorește șocant. Mesajul este că țigările sunt mai puțin dăunătoare decât sexul. E un mesaj la vedere. Poemul e mai mult un exercițiu de rime (Alan Brownjohn
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]