5,291 matches
-
se poate mai castă, menită să le pecetluiască logodna. Nu îi permite viitorului soț mai mult decât un sărut nevinovat pe frunte. Prin urmare, Maud își joacă rolul fără vreo urmă de remușcare. Își pune planul în aplicare ca un robot, fără să simtă vreodată nici cea mai mică emoție. Acestei caricaturi a seducătoarei, rece și manipulatoare, îi corespunde o caricatură a cuceritorului de profesie. În toate romanele epocii, bărbații care se dedau jocului flirtului sunt înfățișați fie ca niște victime
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
În Copou și primii fulgi de nea și sunt bucuros că anul acesta vom avea o vacanță cu un strat serios de zăpadă. I-am dat adresa ta și lui Bogdan care cred că va lăsa puțin navele spațiale și roboții și-ți va scrie pentru că nu te-a uitat și așteaptă cu nerăbdare vești noi de la tine. Când Îmi vei trimite răspunsul te rog să-mi spui mai multe lucruri despre Toronto, despre prietenii tăi, despre Canada În general. Eu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
locale, sau aplicarea reglementărilor superioare. Din asemenea documente legislative, cel puțin până la nivelul anului 1862, reiese primordial politica școlară promovată de autoritățile laice, biserica fiind nesemnificativ prezentă în politica școlară generală. În imensa lor majoritate, circularele școlare reflectă o imagine robot asupra învățământului și a vieții cotidiene din cadrul școlii poporale. Printre datoriile învățătorului cel mai des invocate în asemenea documente, una rămâne leitmotiv în relatările directorului districtual și anume trimiterea la termen și în structura recomandată de directorate a situațiilor semestriale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
unin-du-și eforturile și influența pentru a uniformiza gusturile și modul de viață. În perioada intrbelică, numeroși intelectuali și moraliști își exprimă îngrijorarea față de această uniformizare amenințătoare și atrage atenția asupra pericolului care amenință civilizația europeană prin transformarea individului într-un "robot". Francezul Georges Duhamel descrie cu o precizie care înspăi-mîntă "moartea industrială" așa cum a observat-o el în abatoarele din Chicago, simbol al unei Americi a cărei evoluție o prefigurează pe cea a continentului european. Spaniolul Ortega Y Gasset descrie în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
până atunci în numita peninsulă va determina apariția unui colos de cel puțin aceeași forță. Oricât ar evolua știința și tehnica (o evoluție continuu necesară, care să recunoaștem acționează și în spațiul artei), niciodată sufletul omului nu va cădea pradă roboților. Dinspre esență în perspectivă, astfel văd eu problema. Cât despre modul în care valorile vehiculează și se cern, există diferențe (atât de la un sistem social la altul, cât și între genurile artei, în cazul literaturii intervenind și aria de circulație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
numit The Retaliator, 1986, cunoscut și sub titlul de Programmed to kill, îi prezintă pe arabii nemiloși care ucid turiști și răpesc și torturează tineri americani. O simpatizantă a arabilor (Sandra Berdhahl) este capturată de armata Statelor Unite, transformată într-un robot și trimisă să asasineze un lider terorist arab, fostul ei iubit. Ea își duce la îndeplinire această misiune, pentru ca apoi să se întoarcă împotriva Statelor Unite, desființînd cîțiva ticăloși americani într-un ciudat amestec de povești cu spioni anti-arabi și antiamericani
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
romanele mai tîrzii ale lui Gibson. În Count Zero este vorba despre căutarea unui obiect misterios, care amintește de operele lui Joseph Cornell aflate la Chicago Art Institute. În Mona Lisa Overdrive unul dintre personaje, Slick Henry, își utilizează sculpturile roboți drept arme în timpul unui atac asupra locuinței sale. Întreaga operă a lui Gibson prezintă această fuziune dintre ființa umană și tehnologie. 17 Gibson s-a ocupat la un moment dat de vînzarea de antichități, iar proza sa evidențiază o dragoste
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
frustare face ca omul să depindă de alții, se suprimă astfel celula familială și i se impune un mediu colectiv, propice culturii de microbi comuniști, dominat prin teroare. Această metodă savantă a dat rezultate: ea a creat un popor de roboți, mai rău decît analfabetismul din epoca țaristă. Dar această siluire organizată este cu efect retroactiv! Tot trecutul țării subjugate trebuie să o îndure chiar în substanța sa: se falsifică istoria, se curăță literatura, artele, de toate "ereziile capitaliste". Astfel se
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
și prin istoria ei fabuloasă. În trecut, japonezii erau renumiți pentru artele marțiale, medicina alternativă, shoguni, samurai, harakiri și gheișe. Acum , Japonia este pământul tehnologiei, al luminii și al inventivității. Deși pare de necrezut, aceiași oameni care creează și inventează roboții cei mai performanți din lume, păstrează și respectă, cu sfințenie, tradițiile vechi de secole.” Toate acestea sunt descrise cu mare atenție, talentul autoarei de a povesti remarcându-se în fiecare pagină. Folosește o gamă bogată de mijloace literare pentru a
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
era permis să aibă opinii sau să emită considerații de natură umanistă sau creștin-ortodoxă. Ei erau simpli executanți ai unui ordin inuman pe care nu-l înțelegeau, nu-l acceptau, dar erau puși într-o situație fără ieșire. Erau niște roboți care îndeplineau automat comenzile primite. Atâta tot. S-a apropiat de ușa care, de fapt, era deschisă și a ordonat cu voce tare: Hei! Gata cu somnul! Treziți-vă! Acestea fiind zise, au deschis larg ușa care dădea în tindă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
unei țărănci muncite, chinuite, oropsite și lipsite de cel mai elementar confort... Picioarele unei femei necăjite de la țară, care se transformase într-o mașină de născut copii 18 la număr! fără odihnă, fără somn, fără repausul necesar, muncind ca un robot 24 din 24 de ore: mâncat, spălat, călcat, cusut, cârpit, dereticat. Picioarele unei ființe umane care a ajuns la vârsta de 90 de ani, după ce muncise toată viața ca o sclavă și care, acum, fără voia ei era pusă într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mai sus ilustrează, la cel mai înalt grad, caracterul duplicitar și demagogic al celor două sisteme, nazist și comunist, ambele bazate pe maximă teroare și eliminarea totală a oricărei libertăți civice, de reducere a ființei umane la o cifră, un robot, un sclav. Nu există o îmbinare de cuvinte mai bine potrivite care să mascheze abjecția acestui regim totalitar abisul dintre politica umanistă și realitatea terorizantă. Diferența revoltătoare dintre vorbă și faptă. Nu! Nu era o muncă benevolă, un act de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
disciplină, nu e ceva ce se poate învăța. De aceea, mi se face greață, sau, mai bine zis, frică, atunci când aud vorbindu-se în Europa actuală cu atâta entuziasm de "creative writing". Unui poet "făcut" după metodă, îi prefer ca robot. Așadar, indiscutabil, eu m-am născut poet. Părinții mei au fost, într-adevăr, artiști. Am crescut înconjurată de mister, poate de frică, de locuri neobișnuite. Am vizitat orașe ciudate, într-o Germanie veche cu catedrale și castele medievale. Da, așa cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Zeller ori Nicolschi în închisoare. Prima victimă care a scris despre Pitești, Grigore Dumitrescu, consideră că originile acțiunii se află în Rusia postrevoluționară, descriind-o ca pe un 'laborator de distrugere a sufletului, de aducere a omului la starea de robot'. Dumitru Bordeianu crede că scopul reeducărilor era asasinarea fizică și morală a tineretului legionar, iar originile acțiunii s-ar găsi la Moscova. Rolul cel mai important în aplicarea planurilor făurite acolo l-ar avea Nicolschi, susținut de troica Pauker-Luca-Georgescu. Bordeianu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
veneau cinci, șase. Dar unii spuneau ce spuneau, alții nu, și spunea, dă-i mai tare, mă, lovește mai tare, și loveam, într-adevăr mai tare, de multe ori aveam o satisfacție, ca să vă spun sincer, deveneam un automat, un robot, fără creier, fără nimic... Sau eram paranoic, nu schizofren, nu mai știu ce eram, lucram la disperare, trăiam bine, așa vedeam eu, și ăștia erau dușmanii poporului, trebuia să-i lichidăm". Un licăr de conștiință îl îndeamnă la un gest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să ne familiarizăm cu o gamă largă de medicamente prescrise copiilor (stimulente, stabilizatori de stări emoționale, antidepresivul Lexapro, Adderall pentru deficitul de atenție/tulburări de hiperactivitate și alte varii anticonvulsive și antipsihotice). Vara construirii unui fort. Decorării prăjiturelelor. A unui robot argintiu pe care i l-am cumpărat lui Robby, a cărui reacție a fost: „Sunt prea mare, Bret“. În schimb a primit CD-romul de astronomie pe care și-l dorea. A fost vara în care am cumpărat o trambulină și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de la Bank of America din Sherman Oaks. Ora expedierii: 2.40 a.m. Am așteptat până când telefonul lui Aimee a încetat să mai sune și s-a activat mesageria. Am închis celularul după semnalul sonor, când am observat lumina intermitentă a robotului de pe fix. M-am întins și am apăsat pe tasta „play“. - Domnule Ellis, sunt detectivul Donald Kimball de la Midland County Sheriff’s Department și aș dori să discutăm despre ceva, cum să zic, destul de urgent... adică va trebui să vorbim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
a sugerat să telefonez dacă intervenea ceva „dubios“ sau „anormal“ (acele două cuvinte au fost rostite atât de liniștitor, încât ar fi putut figura într-un cântec de leagăn), dar nu mă interesa nici o asigurare. L-am condus ca un robot pe Kimball la mașină, bâiguind o mulțumire. Și tocmai atunci Jayne trase în fața casei, în Porsche. Când m-a văzut cu Kimball a rămas în mașină, privindu-ne și prefăcându-se că vorbește la celular. Imediat ce Kimball a dispărut, Jayne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Mă întindeam să-mi torn sangria cu o frecvență care a făcut-o pe Jayne să mute carafa de lângă mine, după ce îmi umplusem ochi paharul. - Și ce voi face când paharul va trebui reîncărcat? Am întrebat cu o voce de robot și toată lumea a pufnit în hohote, deși nu-mi dădusem seama că făcusem o glumă. Am continuat să-l urmăresc pe Mitchell, care se uita la Jayne și o sorbea cu acea privire libidinoasă în timp ce ea îi explica ceva inutil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de lângă masa de biliard. Wendy aștepta ca cel care suna să lase un mesaj. Silueta apăru din nou. Stătea acum în dreptul ferestrei, nemișcată. Încetase să se mai miște la auzul telefonului. - Wendy, sunt domnul Ellis, ridică receptorul, i-am zis robotului. Wendy ridică imediat receptorul, cu Sarah pe un singur braț. - Alo? spuse ea. Silueta privea în curtea lui Allen. - Wendy, e vreo prietenă cu tine, acolo? am întrebat cât se poate de grijuliu. Mi-am întins un picior - îmi amorțise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
din nou în timp ce am trecut pe lângă ușa lui Sarah și pe lângă cea întotdeauna închisă a lui Robby, iar odată ajuns la parter, în biroul meu, am încercat s-o sun pe Aimee Light, dar n-am dat decât peste mesajul robotului. Pe ecranul computerului meu era un e-mail de la Binky întrebându-mă dacă mă puteam întâlni cu oamenii lui Harrison Ford cândva săptămâna asta și tocmai mă pregăteam să-i răspund când pe ecran a apărut alt e-mail de la Bank of
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
cultural al Ambasadei României, pe care o cunosc de la Fundația Culturală Română, unde a lucrat. O doamnă foarte agreabilă și eficientă. După cină, urmărim un spectacol de pantomimă într-o sală alăturată. Trama e cât se poate de simplă: un „robot” rebel în jurul căruia se zvârcolesc niște corpuri exasperate, adică lupta omului cu propriile tehnologii scăpate de sub control. Prea fad și acest „desert” artistic. Plecăm la hotel să prindem meciul Germania-Anglia, care suscită în seara aceasta interesul general, fiind viu dezbătut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
uitarea cvasiinstantanee a celor săraci, răniți și călcați în picioare a căror vedere ne îngheța sângele în ajun, amintire obnubilată instantaneu la coborârea din taxi de lucruri infinit mai serioase și mai grave, cum ar fi ascultarea mesajelor înregistrate pe robotul telefonului, plata unei taxe funciare uitate sau perspectiva unei mese cu prietenii în oraș toate acestea dovedind cât de puțin persistă sentimentul unei nedreptăți insuportabile în memoria unui om normal și solicitat la parametrii obișnuiți decid să mă închid în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mai pierde. Însă operația lor bruscată a fost îndeplinită bine și precis. Totuși dacă operația asta dă greș și flota e zdrobită, poate să se adeverească o vorbă ce s-a spus (Hulubei): Germania hitleristă poate deveni deodată ca un robot, căruia deodată i-a sărit un șurub. Livezeanu îmi spunea că la Praga Germanii au hotărât să afecteze venitul pe o zi al tramvaelor unei opere de asistență de la Berlin. În ziua aceea, zi grea de iarnă, Cehii din Praga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sub apă. Crezi că e o virtute să nu fii înțeles de cititori? Nu cumva sub această șmecherească și repetată aserțiune se ascund cel mai bine veleitarii? Cât de mult te interesează cititorul când scrii? Poți să faci un portret (robot) al cititorului tău? Nu am o imagine completă asupra poeziei române (actuale), ca un critic de profesie, însă, din experiența (limitată) de cititor consecvent de poezie, nu cred că ininteligibilitatea invocată e o problemă reală. Admițând că oricare dintre arte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]