3,927 matches
-
angustior - Vertigo genesii - Vertigo moulinisiana BIVALVIA Unionoida (Scoici) - Unio crassus b) PLANTE ... PTERIDOPHYTA Marsileaceae - Marsilea quadrifolia (Trifoiaș de baltă) Aspleniaceae - Asplenium adulterinum (Feriguță, Ruginiță) ANGIOSPERMAE Alismataceae - Caldesia parnassifolia (Limbariță) - Luronium natans Boraginaceae - Echium russicum (Capul șarpelui) Campanulaceae - Adenophora lilifolia - Campanula romanica (Clopoțel dobrogean) - * Campanula serrata (Clopoțel) Caryophyllaceae - * Dianthus diutinus (Garofiță) - Moehringia jankae (Merinană) Chenopodiaceae - * Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flămânzică
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262259_a_263588]
-
angustior - Vertigo genesii - Vertigo moulinisiana BIVALVIA Unionoida (Scoici) - Unio crassus b) PLANTE ... PTERIDOPHYTA Marsileaceae - Marsilea quadrifolia (Trifoiaș de baltă) Aspleniaceae - Asplenium adulterinum (Feriguță, Ruginiță) ANGIOSPERMAE Alismataceae - Caldesia parnassifolia (Limbariță) - Luronium natans Boraginaceae - Echium russicum (Capul șarpelui) Campanulaceae - Adenophora lilifolia - Campanula romanica (Clopoțel dobrogean) - * Campanula serrata (Clopoțel) Caryophyllaceae - * Dianthus diutinus (Garofiță) - Moehringia jankae (Merinană) Chenopodiaceae - * Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flămânzică
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264764_a_266093]
-
al art. 12 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din ORDONANȚA nr. 26 din 26 ianuarie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 85 din 30 ianuarie 2006. c) identifică, colecționează, organizează, conservă și pune în valoare Fondul Romanica, alcătuit din tipărituri și alte categorii de documente apărute în străinătate, referitoare la România, la poporul român și cultura română, publicații ale autorilor români apărute în străinătate în orice limbă, publicații în limba română ale autorilor străini apărute în străinătate
LEGE nr. 334 din 31 mai 2002 (**republicată**)(*actualizată*) legea bibliotecilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258241_a_259570]
-
angustior - Vertigo genesii - Vertigo moulinisiana BIVALVIA Unionoida (Scoici) - Unio crassus b) PLANTE ... PTERIDOPHYTA Marsileaceae - Marsilea quadrifolia (Trifoiaș de baltă) Aspleniaceae - Asplenium adulterinum (Feriguță, Ruginiță) ANGIOSPERMAE Alismataceae - Caldesia parnassifolia (Limbariță) - Luronium natans Boraginaceae - Echium russicum (Capul șarpelui) Campanulaceae - Adenophora lilifolia - Campanula romanica (Clopoțel dobrogean) - * Campanula serrata (Clopoțel) Caryophyllaceae - * Dianthus diutinus (Garofiță) - Moehringia jankae (Merinană) Chenopodiaceae - * Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flămânzică
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258294_a_259623]
-
Articolul UNIC Se conferă Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Comandor domnului prof. univ. dr. Martin Maiden, director al Centrului pentru limbi romanice din cadrul Universității Oxford, doctor honoris causa al Universității din București. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA București, 18 decembrie 2013. Nr. 1.200.
DECRET nr. 1.200 din 18 decembrie 2013 privind conferirea Ordinului Naţional Serviciul Credincios în grad de Comandor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257602_a_258931]
-
al art. 12 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din ORDONANȚA nr. 26 din 26 ianuarie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 85 din 30 ianuarie 2006. c) identifică, colecționează, organizează, conservă și pune în valoare Fondul Romanica, alcătuit din tipărituri și alte categorii de documente apărute în străinătate, referitoare la România, la poporul român și cultura română, publicații ale autorilor români apărute în străinătate în orice limbă, publicații în limba română ale autorilor străini apărute în străinătate
LEGE nr. 334 din 31 mai 2002 (**republicată**)(*actualizată*) legea bibliotecilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249657_a_250986]
-
Articolul UNIC La data de 15 februarie 2016, domnul general de brigadă cu o stea Romanică Maxim Adrian trece în rezervă. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ București, 5 februarie 2016. Nr. 242. -----
DECRET nr. 242 din 5 februarie 2016 privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Ministerul Afacerilor Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269077_a_270406]
-
angustior - Vertigo genesii - Vertigo moulinisiana BIVALVIA Unionoida (Scoici) - Unio crassus b) PLANTE ... PTERIDOPHYTA Marsileaceae - Marsilea quadrifolia (Trifoiaș de baltă) Aspleniaceae - Asplenium adulterinum (Feriguță, Ruginiță) ANGIOSPERMAE Alismataceae - Caldesia parnassifolia (Limbariță) - Luronium natans Boraginaceae - Echium russicum (Capul șarpelui) Campanulaceae - Adenophora lilifolia - Campanula romanica (Clopoțel dobrogean) - * Campanula serrata (Clopoțel) Caryophyllaceae - * Dianthus diutinus (Garofiță) - Moehringia jankae (Merinană) Chenopodiaceae - * Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flămânzică
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268845_a_270174]
-
angustior - Vertigo genesii - Vertigo moulinisiana BIVALVIA Unionoida (Scoici) - Unio crassus b) PLANTE ... PTERIDOPHYTA Marsileaceae - Marsilea quadrifolia (Trifoiaș de baltă) Aspleniaceae - Asplenium adulterinum (Feriguță, Ruginiță) ANGIOSPERMAE Alismataceae - Caldesia parnassifolia (Limbariță) - Luronium natans Boraginaceae - Echium russicum (Capul șarpelui) Campanulaceae - Adenophora lilifolia - Campanula romanica (Clopoțel dobrogean) - * Campanula serrata (Clopoțel) Caryophyllaceae - * Dianthus diutinus (Garofiță) - Moehringia jankae (Merinană) Chenopodiaceae - * Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flămânzică
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
angustior - Vertigo genesii - Vertigo moulinisiana BIVALVIA Unionoida (Scoici) - Unio crassus b) PLANTE ... PTERIDOPHYTA Marsileaceae - Marsilea quadrifolia (Trifoiaș de baltă) Aspleniaceae - Asplenium adulterinum (Feriguță, Ruginiță) ANGIOSPERMAE Alismataceae - Caldesia parnassifolia (Limbariță) - Luronium natans Boraginaceae - Echium russicum (Capul șarpelui) Campanulaceae - Adenophora lilifolia - Campanula romanica (Clopoțel dobrogean) - * Campanula serrata (Clopoțel) Caryophyllaceae - * Dianthus diutinus (Garofiță) - Moehringia jankae (Merinană) Chenopodiaceae - * Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flămânzică
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
șapte valori nominale între cinci euro și 500 euro, ilustrând tema "Epocile și stilurile Europei", cu următoarele specificații de bază. Valoare nominală (EUR) Dimensiuni Culoare dominantă Design 5 120 x 62 mm Gri Clasic 10 127 x 67 mm Roșu Romanic 20 133 x 72 mm Albastru Gotic 50 140 x 77 mm Portocaliu Renascentist 100 147 x 82 mm Verde Baroc și rococo 200 153 x 82 mm Galben - maroniu Arhitectură de metal și sticlă 500 160 x 82 mm
jrc5894as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91066_a_91853]
-
se vor asigura puncte de control separate purtând aceleași însemne, și anume emblema Uniunii Europene reprezentând înscrisul EU într-un cerc de stele. Punctele de control pentru resortisanții unor terțe țări vor avea înscrisul "resortisanți Non-EU". În țările de limbă romanică, punctele de control vor afișa abrevierile "UE" și "non-UE". 3. Pe aerodromuri și aeroporturi care nu au statutul de aeroport internațional conform legislației naționale corespunzătoare, dar care au totuși autorizarea de a opera zboruri internaționale, reglementările care guvernează controlul persoanelor
jrc6260as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91433_a_92220]
-
asigură puncte de control separate purtând aceleași însemne minime și uniforme ale Uniunii Europene, adică emblema cu înscrisul "EU" într-un cerc cu stele. Punctele de control pentru resortisanții țărilor terțe vor afișa inscripția "resortisanți non-UE". În țările de limbă romanică, punctele de control vor folosi abrevierile "UE" și "non-UE". 3. Adaptarea intensității controalelor asupra traficului aerian civil la dispozițiile Schengen Principiile ce reglementează controlul pe aeroporturile care constituie frontiere externe sunt aceleași cu cele care reglementează verificarea călătorilor în oricare
jrc6260as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91433_a_92220]
-
Biserica Sf. Bartolomeu (secolul XIII), Biserica Neagră (secolul XIV cu excepția boltei și a acoperișului) și fortificațiile (secolul XV), se pot aminti Casa Jekelius, Biblioteca Honterus și Grânarul orașului, toate datând din secolul XVI. Stilurile arhitecturale variază, de la preromantic (Cetatea Brașovia), romanic (Biserica Sf. Bartolomeu), gotic (Biserica Neagră), clasic (Poarta Ecaterinei), renascentist (astăzi mai puțin observat, datorită renovărilor, caracteristic porților cu boltă rotundă, interiorul Casei Sfatului), la baroc (casele secolului XVIII, în special fațada Casei Sfatului și stucaturile locuințelor din Șchei; Biserica
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
Occitana sau limba òc ("occitan", "lenga d'òc", cuvântul "òc" însemnând „da”) este o limbă romanică vorbită în partea de sud a Franței, în Italia de nord-vest (Văile Occitane și Guardia Piemontese) în Spania de nord (Vall d'Aran) și în Monaco. Spațiul lingvistic și cultural occitan se numește Occitania. Dialectele occitanei includ "auvergnat (auvernhat)", "gascon
Limba occitană () [Corola-website/Science/296959_a_298288]
-
occitana" a apărut în secolul XIV în textele administrative. În limba română folosirea cuvântului "occitan" a intrat prin intermediul limbii franceze. „Limba òc”, „occitana” și prin extindere a sensului „provensala” sunt sinonime din punctul de vedere al lingvisticii. Occitana aparține limbilor romanice și face parte din familia limbilor italice, care sunt o ramură a limbilor indo-europene. În cadrul grupului romanic, clasificările variază după autor. Lingvistul Pierre Bec a asumat că occitana formează un grup propriu cu catalana și că grupul acesta, numit occitano-romanic
Limba occitană () [Corola-website/Science/296959_a_298288]
-
prin intermediul limbii franceze. „Limba òc”, „occitana” și prin extindere a sensului „provensala” sunt sinonime din punctul de vedere al lingvisticii. Occitana aparține limbilor romanice și face parte din familia limbilor italice, care sunt o ramură a limbilor indo-europene. În cadrul grupului romanic, clasificările variază după autor. Lingvistul Pierre Bec a asumat că occitana formează un grup propriu cu catalana și că grupul acesta, numit occitano-romanic, face o tranziție între grupuri mai periferice, galoromanic și iberoromanic, prezentând caracteristici tipice pentru ambele. În trecut
Limba occitană () [Corola-website/Science/296959_a_298288]
-
în învățământ și viață publică dar numai în comune care îl doresc fără caracter obligatoriu sau sistematic. În Monaco se vorbește occitana alături de franceza și ligura dar nici aici această limbă nu deține nicio recunoaștere oficială. , ca toate alte limbi romanice, derivă de la latină vulgară, o variantă vorbită a limbii Imperiului Roman. Latina a venit în Occitania de astăzi împreună cu armatele romane într-o perioadă între 118 și 52 î.Hr. Se pare că romanizarea regiunii nu a fost uniformă - regiunile periferice
Limba occitană () [Corola-website/Science/296959_a_298288]
-
geografice. Lucrarea lui Johannes Tröster "Das alt und neue Teutsche Dacia" apărută în 1666 la Nürnberg stabilește data înființării orașului în anul 1150. Marea invazie mongolă a distrus orașul în anul 1242, după care locuitorii l-au reconstruit. Vechea bazilică romanică cu două turnuri a fost reclădită în stil gotic timpuriu. Turnul actual a fost ridicat pe fundamentele celor două turnuri inițiale, iar nava centrală a fost complet refăcută. Secolul al XIV-lea a adus cu sine o perioadă de dezvoltare
Sebeș () [Corola-website/Science/296992_a_298321]
-
află în incinta Cetății Severinului iar urmele primei biserici latine sunt în grădina Muzeului "Porțile de Fier", fiind prezentate drept "Ruinele Mitropoliei (ortodoxe a) Severinului", ruine care, de fapt, sunt la origine o biserică catolică franciscană, zidită inițial în stil romanic și modificată ulterior în stil gotic. În 1990, deși numărul de locuitori al Severinului se triplase în raport cu anul 1948, existau doar trei biserici ortodoxe și o biserică capelă în Cimitirul ortodox al orașului. În 1992 începe zidirea Bisericii "Sf. Ilie
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
regal. În ceea ce privește așezarea secuilor în Scaunul Mureș, majoritatea datelor sunt furnizate de arhitectura bisericească din secolele XII-XV la care se adaugă rezultatele obținute din periegeze și săpături arheologice. Având în vedere numărul destul de mare a lăcașurilor de cult în stil romanic din perioada arpadiană putem presupune că zona Mureșului era printre primele zone ocupate din Ținutul Secuiesc. Majoritatea bisericilor romanice pe parcursul secolelor erau lărgite sau transformate. În 1616 Tamás Borsos, judele orașului, primise de la Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei, rangul de oraș
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
se adaugă rezultatele obținute din periegeze și săpături arheologice. Având în vedere numărul destul de mare a lăcașurilor de cult în stil romanic din perioada arpadiană putem presupune că zona Mureșului era printre primele zone ocupate din Ținutul Secuiesc. Majoritatea bisericilor romanice pe parcursul secolelor erau lărgite sau transformate. În 1616 Tamás Borsos, judele orașului, primise de la Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei, rangul de oraș liber regesc (în ) și totodată atunci s-a fixat și numele unguresc de Marosvásárhely. În 1709 a izbucnit o
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
1204, într-un document al regelui Emeric al Ungariei, sub denumirea de "Rivetel". Localitatea "Heltau" a fost menționată documentar pentru prima dată în 1323. Cu toate acestea, încă de prin 1300 a fost construită o biserică de piatră în stil romanic ("Kreuzkirche"), care a fost dedicată sfintei Walpurga. În anul 1425 în Cisnădie a fost construit primul turn cu ceas din Transilvania. Acesta este înconjurat de 2 ziduri de apărare, cel interior având și încăperi pentru păstrarea proviziilor. În anul 1500
Cisnădie () [Corola-website/Science/297023_a_298352]
-
grupului etnic) român, de la formarea acestuia până la epoca contemporană a secolului XXI. Originea românilor ca grup etno-lingvistic (românofonii) este un subiect de dezbatere istoriografică. Singura opinie apropiată de consens la ora actuală, este că ei descind din populațiile de limbă romanică din bazinul Dunării de Jos, formate la nord de Linia Jireček (devreme ce la sud de aceasta, domnea elenismul). Totuși și această opinie este contestată de cercetători ca Nicolae Iorga, Theodor Capidan, P. P. Panaitescu sau Constantin Papanace, care neagă
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
controversa politică privind întâietatea istorică a românilor în teritoriile nord-dunărene revendicate, apoi obținute de România (îndeosebi în Transilvania, între români și maghiari), sau existența lor, anterior slavilor, în teritoriile sud-dunărene aparținând astăzi statelor slave balcanice. Prima mențiune certă a populațiilor romanice orientale se găsește în cronicile lui Theofilact din Simocatta, datând din anul 587 (episodul cu expresia "Torna, torna, fratre!"). La mijlocul secolului al IX-lea, pe teritoriul României de azi este menționat poporul V.n.nd.r. (N.nd.r.), un neam
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]