4,832 matches
-
fostului Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre și la un schimb de comune între România și Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, și a Convenției dintre România și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, relativă la regimul proprietăților situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, cu modificările ulterioare, ca provizioane, potrivit cap. III "Prevederi referitoare la elementele de bilanț" lit. B pct. 3 "Provizioane" din Normele
NORME METODOLOGICE din 18 ianuarie 2016 (*actualizată*) privind întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice la 31 decembrie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269451_a_270780]
-
special art. 73g și 228a, având în vedere poziția comună din 4 decembrie 1995 definită de Consiliu în temeiul art. J pct. (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, cu privire la suspendarea restricțiilor comerciale cu Republică Federală Iugoslavia (Șerbia și Muntenegru) și cu sârbii bosniaci 1, hotărâtă de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite prin Rezoluția 1022 (1995), având în vedere propunerea Comisiei, întrucât Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, având în vedere acordul stabilit între părțile în discuție cu privire la Republică Bosnia și Herțegovina
jrc3082as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88238_a_89025]
-
DECIZIA CONSILIULUI din 10 octombrie 1994 privind poziția comună definită în temeiul art. J.2 din Tratatul privind Uniunea Europeană în legătură cu reducerea relațiilor economice și financiare cu acele părți din teritoriul Republicii Bosnia și Herțegovina aflate sub controlul forțelor sârbilor bosniaci (94/672/PESC) CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special art. J.2, având în vedere Rezoluția 942 (1994) a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite din data de 23 septembrie 1994, DECIDE: Articolul 1
jrc2441as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87595_a_88382]
-
2, având în vedere Rezoluția 942 (1994) a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite din data de 23 septembrie 1994, DECIDE: Articolul 1 Relațiile economice și financiare cu acele părți din teritoriul Republicii Bosnia și Herțegovina aflate sub controlul forțelor sârbilor bosniaci se reduc in conformitate cu dispozițiile relevante ale Rezoluției 942 (1994) a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite din data de 23 septembrie 1994. Articolul 2 Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial. Adoptată la Luxemburg, 10 octombrie 1994
jrc2441as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87595_a_88382]
-
mineritului și energiei Drobnjak Bosko Membru al Consiliului executiv provizoriu pentru Kosovo Dudas Natalija Ministru adjunct al culturii Dudic Branislav Ministru adjunct al turismului Dzigal Mustafa Adjunct al Ministrului mineritului și energiei Elezovic Slobodan Adjunct al Ministrului pentru relațiile cu sârbii din afara Șerbiei Ferencak Miodrag Adjunct al Ministrului construcțiilor Gajic Momcilo Șef de protocol, Secretariatul general al guvernului sârb Golic Stojan Ministru adjunct al finanțelor Gavrilovic, Dr. Ana Ministru adjunct pentru ocrotirea familiei Grujic Dobrila Adjunct al Ministrului pentru ocrotirea familiei
jrc4833as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90000_a_90787]
-
015424 Milosavljevic Ljiljana Adjunct al Ministrului muncii, veteranilor de război și politicii sociale Milosavljevic Zarko Adjunct la Ministrului ordinii locale Milutinovic Milan Președinte, născut la 19.12.1942, pașaport diplomatic nr. 016749 Minjovic Srecko Adjunct al Ministrului comerțului Mircic Miroslav Sârbii din diaspora Mirovic Igor Ministru adjunct al finanțelor, născut la 12.07.1968 Misic Stojan, General Ministru adjunct, Ministerul de interne Mitic, Dr. Ceda Ministru adjunct al sănătății Mitrovic Borislav Secretar general, Secretariatul general al președintelui Mitrovic Luka Ministrul industriei
jrc4833as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90000_a_90787]
-
Dusan Adjunct al Ministrului justiției Pavlovic Miodrag Adjunct al Ministrului finanțelor Pavlovic Ratko Adjunct al Ministrului industriei Pavlovic Slobodan Ministru adjunct al construcțiilor Perosevic Bosko Premier al guvernului Voivodinei, născut la 17.11.1956 Plana Basri, Dr. (1956) Ministru adjunct sârb al sănătății Pop Lazic Gordana Ministrul administrației locale Popovic Miodrag Adjunct al Ministrului informațiilor Prstic Kosta Ministru adjunct al mineritului și energiei Prvulovic, Dr. Mladen Adjunct al Ministrului sănătății Racic Radoslav Ministru adjunct al cultelor Radosavljevic Zivojin Adjunct al Ministrului
jrc4833as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90000_a_90787]
-
Parlamentul sârb Babic Blazo Director al Prokupac Company Belgrad Babic Momcilo (1952) Director, KDC, Bezanijska Kosa, născut la 20.01.1952 Babic Zoran Secretar al Direcției JUL Bacanin Ljubislav Director general al Centrobanka AD Bacovic Tatomir Deputat SRS în Parlamentul sârb Baltovski Miră Director general pentru operațiuni internaționale al Beogradska Banka Barac Milun Deputat SRS în Parlamentul sârb Bjelic Novak (1939) Director, Trepca Kombinata, născut la 14.09.1939, pașaport diplomatic nr. 017839 Blazic Milovan Deputat SRS în Parlamentul sârb Bojic
jrc4833as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90000_a_90787]
-
Șerbiei Grbic Nenad Co-proprietar al Blik-Hem Company, născut la 27.03.1959 Grubetic Ivan Deputat SRS în Parlamentul sârb Guzina Vojislav Director executiv al Beogradska Banka Hadziantic (Antic) Dragan Director general al "Politika A.D." Hinic Slavko Deputat SRS în Parlamentul sârb Ilic Dragan Membru al Direcției JUL Ilkic Ljubomir Șef regional al SRS, Vrsac, membru al Comitetului central al SPS Ivancevic Sladjana Director de marketing în cadrul PGP RTS Ivic Zivorad Vicepreședinte al SPS Ivkovic Dragica Director general, "LIGAS" DP, Pozarevac Jablanovic
jrc4833as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90000_a_90787]
-
membru al mai multor comitete, inclusiv Galenika, Komercijalna Banka și Beogradska Banka Jevdjovic Zoran Redactor și Director executiv RTS Jevremovic Miodrag, Dr. Șef al SPS Stări Grad/Belgrad, membru în Comitetul central al SPS Jocic Goran Deputat SRS în Parlamentul sârb Jocic Milos Deputat SRS în Parlamentul sârb Jocic Ranko Director general al Progress, membru în Comitetul central al SPS Jocic Vladislav Director general al Sabacka Banka AD Jokic Aleksa Director general al PTT Traffic Șerbia Josic Milan Director general al
jrc4833as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90000_a_90787]
-
Banka AD Jovic Radisa Șef al MUP în Pozarevac Jovic Ranko (1947) Director general, Progres Kalicanin Selimir Șef al Secției SPS Kosovska Mitrovica Karaklajic Rados Șef al SPS Rakovica, membru al Comitetului central al SPS Karlicic Miljkan (1968) Ministru adjunct sârb al informațiilor Kasas Karolj (1956) Membru al Comitetului executiv al SPS Kertes Mihalj Director, Direcția federală a vămilor Kertes Sanja Director, Banca comercială Kilibarda Nenad Director general al Jugomarka Kiss Joszef Director al Zorka Holding Klipa Dusan Director general, "ZORKA
jrc4833as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90000_a_90787]
-
SPS Milanovic Dragoljub Director general al RTS, membru al Comitetului central al SPS Milenkovic Milislav Șef regional al SPS Pozarevac, membru al Comitetului central al SPS, născut la 06.03.1939, pașaport diplomatic nr. 016322 Miletic Milivoje (1951) Deputat, Parlamentul sârb Miljevic Mihailo născut la 21.02.1934, pașaport diplomatic nr. 015151 Milosevic Zoran Primar al Obilic Milosevic Zoran Deputat SRS în Parlamentul sârb Milovanovic Dragoljub-Minja Membru al Consiliului executiv al SPS Milovanovic Dragutin (1957) Director, Fondul de dezvoltare pentru Kosovo
jrc4833as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90000_a_90787]
-
general adjunct al PTT Traffic Șerbia Modrinic Zoran Membru al Direcției JUL Nesic Nenad Director, Fondul sârb de pensii Neskovic Milan Director al Prva Iskra Holding Ltd Neskovic Miroslav Deputat SRS în Parlamentul sârb Neskovic Slavko Deputat SRS în Parlamentul sârb Nesovic Milos Director general al Telecom Sribija Nikacevic Aleksandar Director al "B92" Nicolic Dragan Vice-președinte al SPS Belgrad Nikolic Goran Peri Trading, Cipru Nikolic Predrag Director al BK IIS Nojic Vojislav Primar al Kosovska Mitrovica Obretkovic Misa Deputat SRS în
jrc4833as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90000_a_90787]
-
putut privatiza în Șerbia a fost privatizat, majoritatea fabricilor și întreprinderilor au fost dizolvate, iar terenurile au fost vândute. Lobby-ul burgheziei compradore[1] din ultimul deceniu a lucrat împotriva producției locale și pentru produsele de import pe care cetățenii sârbi le-au cumpărat pe credit, intrând în datorii din ce in ce mai mari. În acest mediu ostil, puține companii de stat au reușit să evite privatizarea sau dizolvarea. Majoritatea Bazinului Minier Bor (RTB) din estul Șerbiei (orașul Bor) se află încă în proprietatea
#034;Colectivul de muncitori#034;: Intervenție politică și artistică la Exploatarea Minieră RTB () [Corola-website/Science/295678_a_297007]
-
hai să facem o piesă gay sau o expoziție cu tematică homo sau mai știu eu ce. N-ar fi avut nicio șansă, n-ar fi putut să fie finanțate. Cenzură veghea! Însă șopârle erau multe. Circulă pornografia gay. Unii sârbii de pe la Timișoara care călătoreau des în Iugoslavia făceau bișnița cu pornografie gay occidentală. Unii au făcut averi din asta. Cum ajungeai la pornografie? Bișnițarii vindeau și pornografie, si le făceau rost celor cu bani și de casete video. Unii dintre
„A fi gay este un act politic, este o declarație de emancipare eminamente politică.” () [Corola-website/Science/295779_a_297108]
-
un banner agățat în jurul gâtului unei vaci-manechin din spectacolul tău, O scrisoare din 1920? Din punctul meu de vedere, Belgradul poate fi un exemplu în acest sens, de vreme ce acolo ai realizat un proiect, la Atelier 212, despre asasinarea prim-ministrului sârb Zoran Đinđić[1]</b></a>. Care a fost momentul de șoc pentru - dă-mi voie să folosesc această expresie stereotipă - partea naționalistă a publicului?</i></b> Nu mă consider un regizor vedetă și resping astfel de etichete. Caut să fiu
„Teatrul care face din actor o temă politică” () [Corola-website/Science/295792_a_297121]
-
îmbogățire rapidă și al escapismului. În regimul catolic al lui Tudjman, turbo-folk-ul a creat un fel de vacuum ideologic printre ascultătorii genului. Fără să aibă mustrări de conștiință, aceștia o ascultau pe Ceca, vedeta turbo-folk și văduva criminalului de război sârb Arkan (Željko Ražnatović), și pe Thompson, figura emblematică a naționalismului croat, care și-a construit cariera prin apariții media de extremă dreapta și prin reciclări muzicale ale așa-zisului rock iugoslav al păstorilor, a cărui origine a stat, de asemenea
„Teatrul care face din actor o temă politică” () [Corola-website/Science/295792_a_297121]
-
în Zagreb. Prin acest spectacol, ai vrut să readuci în prim-plan un eveniment care s-a petrecut în decembrie 1991, când un măcelar bogat din Zagreb a fost omorât împreună cu familia sa, singura lor vină fiind aceea că erau sârbi stabiliți în Croația. Cu diferite ocazii, ai menționat faptul că acest eveniment pune în discuție caracterul defensiv al Războiului de Independență al Croației, de vreme ce criminalii erau membrii unor trupe militare speciale, care au fost mai târziu achitați. Care-i motivul
„Teatrul care face din actor o temă politică” () [Corola-website/Science/295792_a_297121]
-
întunecat al lui Martie“ - al Războiului de Independență?</i></b> Zagreb, fiind metonimul pentru Croația, are o problemă cu tot ceea ce chestionează imaginea falsă, trucată a Războiului de Independență și poveștile care îl însoțesc. Această imagine nu include și uciderea sârbilor civili în timpul războiului și după război, abuzurile din lagărul de concentrare Lora, agresiunile croaților asupra Bosniei-Herțegovina și cazul Aleksandrei Zec. Cu toate astea, autovictimizarea e prezentă în mod constant. Pur și simplu, nu pot să înțeleg de ce războiul este promovat
„Teatrul care face din actor o temă politică” () [Corola-website/Science/295792_a_297121]
-
3] Fondator al Partidului Musulman pentru Acțiune Democrată, Alija Izetbegović (1925 - 2003) a fost ales președinte al Bosniei-Herțegovina în 1990. (n.trad.) [4] Ivo Andrić (1892-1975) a fost un scriitor <a title="Serbia" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Serbia">sârb</a>, laureat al <a title="Premiul Nobel pentru Literatură" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Premiul Nobel pentru Literatur%C4%83">Premiului Nobel pentru Literatură</a> în anul 1961. <i>(n.trad.</i>) [5] În urma Acordului de la Dayton (1995), care a pus capăt
„Teatrul care face din actor o temă politică” () [Corola-website/Science/295792_a_297121]
-
83">Premiului Nobel pentru Literatură</a> în anul 1961. <i>(n.trad.</i>) [5] În urma Acordului de la Dayton (1995), care a pus capăt conflictelor din fosta Iugoslavie, Bosnia și Herțegovina are o președinție rotativă (reprezentantul bosniac, cel croat și cel sârb deținând funcția, fiecare, pe o durată de opt luni), respectă principiul autonomiei pe criterii etnice a regiunilor și al reprezentării proporționale, la nivel statal, a celor trei etnii. (n.ed.) [6] Expresia „divide et impera” („dezbină și stăpânește”) îi este atribuită
„Teatrul care face din actor o temă politică” () [Corola-website/Science/295792_a_297121]
-
acea zi a venit. Prima s-a despărțit Slovenia, nu a fost nicio problemă, s-a retras armata Iugoslaviei din Slovenia și a eliberat acolo. Dar în Bosnia a fost o mare nenorocire, acolo s-au luptat și croații împotriva sârbilor și împotriva musulmanilor; și musulmanii erau de două feluri, și s-au luptat și între ei, si cu croații, si cu noi, și-așa acolo s-a amestecat tot, că n-a știut cine pe cine omoară. Eu am pierdut
„Trebuie să ducem povestea mai departe” () [Corola-website/Science/295731_a_297060]
-
unitate a partizanilor se baza pe conceptul de „iugoslavism organic” al lui Tito, o simbioza dintre specificului național și atașamentul afectiv la comunitatea federală iugoslavă. Citind o proclamație la începutul filmului, un partizan îi întâmpină pe ai săi „frați, iugoslavi, sârbi, macedoneni, croați, sloveni, muntenegreni și musulmani.” De observat aici cum Neretva nu reflectă neapărat unitatea națiunii iugoslave, ci mai degrabă dreptul la „unitate în diversitate”, lăsând loc pentru dezvoltarea naționalismelor. Principalul oaspete la premiera filmului care a avut loc la
Filmul cu partizani și construcția națională iugoslavă () [Corola-website/Science/295634_a_296963]
-
Poziții comune definite de Consiliul Uniunii Europene) POZIȚIA COMUNĂ din 4 decembrie 1995 definită de Consiliu în temeiul art. J.2 din Tratatul privind Uniunea Europeană cu privire la suspendarea restricțiilor referitoare la comerțul cu Republică Federală Iugoslavia (Șerbia și Muntenegru) și cu sârbii bosniaci (95/511/PESC) CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special art. J.2, având în vedere Rezoluția 1022 (1995) adoptată la 22 noiembrie 1995 de către Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, DEFINEȘTE PREZENTA POZIȚIE COMUNĂ
jrc2720as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87874_a_88661]
-
PREZENTA POZIȚIE COMUNĂ: Articolul 1 În conformitate cu dispozițiile Rezoluției 1022 (1995), adoptată la 22 noiembrie 1995 de către Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, se suspendă restricțiile referitoare la relațiile economice și financiare cu Republică Federală Iugoslavia (Șerbia și Muntenegru) și cu sârbii bosniaci. Articolul 2 Prezența poziție comună se publică în Jurnalul Oficial. Adoptată la Bruxelles, 4 decembrie 1995. Pentru Consiliu Președintele J. SOLANA
jrc2720as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87874_a_88661]