6,936 matches
-
avea vreo salvare ca trecutul ei să nu apară monstruos. Când am aprobat vorba ei, mi-a fost recunoscătoare: "Niciodată n-am crezut că ești atât de profund și ai să mă înțelegi". Dar, pe măsură ce redevenea îndrăgostită ca odinioară, îl săpam pe celălalt și-mi era ușor, căci găseam destule pretexte ca să o dezgust. Și apoi ea nu-l iubea, îi fusese numai un motiv. Accepta cu ușurință acum ca statuia ridicată cu atâta osteneală să se fărâmițeze. Mi-a fost
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
prelungesc scena și-mi multiplic detaliile, ca să nu-mi epuizez prea repede spectacolul. Asta nu mă împiedică să fiu terorizat zilnic de această posibilitate și aș face tot ce e posibil ca să împiedec această moarte, așa de adânci sunt scrupulele săpate în mine de educație. Dacă ar muri Viky? S-ar duce importanța doamnei Axente! Ar căuta să se despăgubească din plin, în cele două zile până ce merge la mormânt. Ar face tot ceea ce se obicinuiește, fără să uite un detaliu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
adăuga: Îmi cereți să ar ogorul? Mă pot eu duce să iau un cuțit și să-l împlînt în sânul mamei mele? Dacă fac asta, atunci când voi fi mort, n-are să mă mai primească în pântecele ei. Îmi cereți să sap și să scot pietrele? Credeți că am să-i sfârtec carnea până la os? Dacă fac asta, n-am să mă mai pot întoarce în trupul ei, ca după aceea să mă nasc din nou. Îmi cereți să cosesc iarba și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
fel se procedează pentru iertarea unui păcat sau pentru vindecarea unei boli a minții (aceasta din urmă prezentând pentru colectivitate un pericol la fel de mare ca și crima ori boala somatică). Păcătosul este pus într-un butoi sau într-o groapă săpată în pământ, iar când iese, se spune că "s-a născut a doua oară, din pântecele mamei sale". De aici vine credința scandinavă că o vrăjitoare poate fi mântuită de neodihna veșnică dacă este îngropată de vie și se presară
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
elementelor de stânga, care dau mult de lucru Guvernului. Izbucnesc apoi rebeliuni militare - cum a fost aceea din 2, februarie 1927, din Nord, condusă de generalul Sousa Dias și alți șefi militari. A fost un adevărat război civil. Garnizoana rebelă sapă tranșee pe străzile orașului Porto și lupta continuă, sălbatic, multe zile și multe nopți. Artileria guvernamentală, așezată în bătaie pe Monte da Virgem, nu cruță nici unul din edificiile orașului, nici măcar celebrul teatru San Joîo, unde generatul Sousa Dias organizează depozitul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
mers, a mers, a mers, a mers, și a ajuns pe soare. Da, și, după aceea, i se făcea foarte cald; îi era sete. Și se gândea unde să găsească el apă pe soare? A avut o idee atunci: să sape în soare, să găurească soarele. Și a săpat, a săpat până a ajuns la ceva apă și a băut, dar nu i-a ținut de sete. Era rece, dar era prea puțină. Mai a săpat, mai a săpat - a găsit
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
a ajuns pe soare. Da, și, după aceea, i se făcea foarte cald; îi era sete. Și se gândea unde să găsească el apă pe soare? A avut o idee atunci: să sape în soare, să găurească soarele. Și a săpat, a săpat până a ajuns la ceva apă și a băut, dar nu i-a ținut de sete. Era rece, dar era prea puțină. Mai a săpat, mai a săpat - a găsit numai apă caldă. A căutat prin tot soarele
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
pe soare. Da, și, după aceea, i se făcea foarte cald; îi era sete. Și se gândea unde să găsească el apă pe soare? A avut o idee atunci: să sape în soare, să găurească soarele. Și a săpat, a săpat până a ajuns la ceva apă și a băut, dar nu i-a ținut de sete. Era rece, dar era prea puțină. Mai a săpat, mai a săpat - a găsit numai apă caldă. A căutat prin tot soarele, dar n-
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
avut o idee atunci: să sape în soare, să găurească soarele. Și a săpat, a săpat până a ajuns la ceva apă și a băut, dar nu i-a ținut de sete. Era rece, dar era prea puțină. Mai a săpat, mai a săpat - a găsit numai apă caldă. A căutat prin tot soarele, dar n-a mai găsit rece. Și atunci și-a spus să se ducă acasă și, data viitoare când mai să vină în excursie pe soare, să
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
atunci: să sape în soare, să găurească soarele. Și a săpat, a săpat până a ajuns la ceva apă și a băut, dar nu i-a ținut de sete. Era rece, dar era prea puțină. Mai a săpat, mai a săpat - a găsit numai apă caldă. A căutat prin tot soarele, dar n-a mai găsit rece. Și atunci și-a spus să se ducă acasă și, data viitoare când mai să vină în excursie pe soare, să-și ia un
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
ani și 6 luni Omul care s-a urcat pe o rază de soare (II) Deci prima parte a poveștii era despre un om care s-a suit pe o rază de Soare și a ajuns în Soare și a săpat o groapă acolo ca să găsească apă și după aia s-a gândit să se ducă acasă să-și ia niște haine de protecție, să-și ia o ploscă cu apă, ca să aibă pentru o viitoare expediție pe care o
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
pe ea și au văzut. Toți aveau un costum și aveau toți un bidon mare cu apă la ei. Da, și când au ajuns acolo, pe suprafața Soarelui, soția s-a întrebat: - Ce e cu groapa asta, aici? - Eu am săpat-o, când am fost data trecută, ca să-mi găsesc apă. - Uite! - a spus soția lui - Soarele se mișcă și scândura va cădea - și vom rămâne blocați aici!... - Nici o grijă!... - Avem și parașute cu noi. Și voi săpa până ce voi
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
Eu am săpat-o, când am fost data trecută, ca să-mi găsesc apă. - Uite! - a spus soția lui - Soarele se mișcă și scândura va cădea - și vom rămâne blocați aici!... - Nici o grijă!... - Avem și parașute cu noi. Și voi săpa până ce voi face o gaură acolo și toți veți sări prin acea gaură cu parașutele, de pe Soare, pe Pământ înapoi! Și au aterizat direct pe Primărie! Și Primarul s-a întrebat: - Ce-i cu voi aici, și cu bidoanele astea
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
își ține sumanul. - Nu știu ce mă face să nu-ți trag o mamă de bătaie că mi-ai stricat husa asta... - Poate inima... am spus eu. Inima e cea care ne conduce. 5 ani și 8 luni Orașul de sub noi. Dacă săpăm sub noi găsim pe cei care au fost înaintea noastră Tati, știi că sub noi se află Iașul trecutului, iar sub Iașul ăla al trecutului de sub noi se află încă un Iași, și apoi încă unul... până ajunge pe vremea
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
ca toți oamenii din oraș să scrie bilețele, ca să se știe despre ei, cine au fost, ce au făcut ei în timpul vieții și ce sunt lucrurile alea ale lor pe care cercetătorii le vor descoperi în viitor, când or să sape în pământ. 5 ani și 8 luni Povestea luminii albe care a furat lumina portocalie Pe stradă erau de-o bucată de timp numai stâlpi cu lumina albă și arătau toți foarte triști și ca și cum ar fi fost
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
fără soare, războinicii hiung-nu își ridicaseră tabăra, în tăcere, cu binecunoscuta eficiență. Urcați în șaua mărunților cai mongoli, se deplasau pe două rânduri, de-a lungul torentului, în vreme ce ecoul tunetului stăruia huruitor deasupra văii - un tub ca un intestin întortocheat, săpat între stâncării înalte și împădurite. De puțină vreme, o ploaie subțire pornise să cadă fără convingere, ropotind peste vegetație cu un zgomot ușor. în aerul umed se simțea un miros pătrunzător de pământ ud. întunecat, Balamber privea, de pe un pinten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
acelea o pierduse din vedere, de vreme ce încă din prima seară ea își găsise adăpost împreună cu Lucia în micuța comunitate de fugari, pe care Frediana îi găzduia în câteva corturi, la marginea taberei. în schimbul găzduirii, fugarii lucrau la perfecționarea palisadei ori săpau latrine, ori făceau soldaților mici servicii; firește, unele dintre femei ajungeau să facă ceea ce făcuseră și în tabăra lui Shudian-gun, însă fără constrângere ori, cel puțin, nu fără a obține în schimb o pătură, o bucată de carne, puțin hidromel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
după cât se părea, armata se pregătea să rămână în zonă pentru asediul taberei dușmane; cel puțin aceasta fusese intenția până în acel moment. De-a lungul drumului până la tabăra lui Ambarrus, Sebastianus trecu printre multe grupuri de soldați ce porniseră să sape mari gropi comune, în care urmau să fie azvârlite pur și simplu, toate la un loc, cadavrele, de acum înțepenite, ale celor căzuți: romani, huni, alani, vizigoți, ostrogoți, turingieni, burgunzi. întinderea aceea desțelenită era toată o înșiruire de cratere, umplute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
am spus asta, dar... după mine, ar fi mai bine pentru voi să nu-l dezamăgiți. Și, pe urmă, e prea multă dezordine aici. Trebuie să pui santinele, să-ți pui în ordine unitățile, să raționezi proviziile, să pui să sape latrine, să pui oamenii să lucreze ca să-i împiedici să se îmbete și să-și piardă capacitatea de luptă. Scoțând în afară buza de jos, Ambarrus dădu din cap. — Da, admise apoi, aici ai dreptate. Mâine o să caut să pun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cu multă salivă, la micul dejun de foștii concetățeni, în timp ce viermii și păsările vor ciuguli din carnea trupului meu netrebnic, buruienile de pe mormânt vor suge seva și secrețiile post-mortem ale glandelor, iar vântul și ploile vor mânca literele numelui meu săpat în piatra funerară, excesiv de scumpă și evident inutilă. Totul se mănâncă, nimic nu se pierde! La ce bun memoria? ̨ nchipuiește-ți o lume în care nimic nu s-ar uita și în care fiecare nouă generație ar dubla cantitatea de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
desagă mare petrecută peste umăr. Pe fiecare cutie buchisise cu un muc de creion chimic: "CUTIE CU SFORI MARI", "CUTIE CU SFORI MICI" și "CUTIE CU SFORI CARE NU SUNT BUNE LA NIMIC". Când alaiul ajunse la râu, doi bărbați săpară cu unghiile o groapă în malul clisos și înmormântară fantoșa cu capul spre apus. S-au aprins lumânările. Bătrânele satului, punându-și țărâna pe creștet și smulgându-și puținul păr din cap, se tânguiau și jeleau ca după mort: "Aaa
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
moarte să se spovedească sau câțiva țărani obidiți veniți de departe de hramul bisericii, la 20 noiembrie, cu cine știe ce necazuri grele, să ceară un sfat, să dea acatiste sau pur și simplu să sărute mâna sihastrului. Lângă bisericuță, Pimen își săpase în piatra muntelui mormântul, acoperindu-l cu o lespede, lăsând loc atât cât să se poată strecura înăuntru când intra în perioada de hibernare sau atunci când își va fi simțit sfârșitul aproape. Capitolul VII CÎND AJUNSE îNAPOI LA SCORBURA în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Alerg. Cad. Mă târăsc. Mi-e frică. Mă ridic. Alerg. Mă împiedic. Nu mai pot. Soarele alb ca o roată cu spițe de nichel. Coboară. Spițe incandescente de nichel în omoplați, în pulpe. Carnea sfârâie cu miros greu și înecăcios. Sap nisipul cu unghiile. Puțină umezeală m-ar alina. M-aș putea ascunde. Sap. Firele de nisip se mișcă sub mâinile mele. Nu e nisip. Furnici roșii, mari cât unghia, îmi îmbracă trupul. Harnice, rup bucățile mici de carne cu care
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
mai pot. Soarele alb ca o roată cu spițe de nichel. Coboară. Spițe incandescente de nichel în omoplați, în pulpe. Carnea sfârâie cu miros greu și înecăcios. Sap nisipul cu unghiile. Puțină umezeală m-ar alina. M-aș putea ascunde. Sap. Firele de nisip se mișcă sub mâinile mele. Nu e nisip. Furnici roșii, mari cât unghia, îmi îmbracă trupul. Harnice, rup bucățile mici de carne cu care dispar în nisip. Urlu din răsputeri, dar nu aud nici un sunet. Alerg din
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
negustorița din Oșlobeni, depreciindu-i comerțul pe toată Valea Cracăului. Și parfumul de cracatiță plutea pătrunzător și fără sfârșit în aerul răcoros al înserării. - S-o îngropăm! hotărî Adela într-o fulgerare genială. Am înhumat cadavrul într-un mormânt adânc, săpat cu bărdița birjarului. Deasupra mormântului am așezat un bolovan - modest monument funerar - și, împăcați în suflet de isprava făcută, am plecat. Umbrele serii ne învăluiră repede. În curând mantia cerului fu bătută de toate pietrele prețioase cu care se împodobește
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]