3,203 matches
-
tuturor elementelor de construcții din lemn (acoperiș, pardoseli, pereți etc.); ... c) se asigură protecția corespunzătoare a pereților față de agresivitatea precipitațiilor; ... d) se prevede utilizarea lemnului din specii rezistente la atacul ciupercilor xilofage, conform SR EN 350-2 (duramen de stejar, pin, salcâm) sau lemn protejat chimic (impregnat) în cazul contactului cu solul sau cu umiditatea excesivă; ... d) se prevede termoizolație pentru evitarea condensului; ... e) se stabilește panta optimă a acoperișului (care să asigure îndepărtarea rapidă a precipitațiilor) precum și mărimea streașinei; ... f) se
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
f) pentru rezemarea elementelor de construcții din lemn, se utilizează cuzineți din materiale neatacabile: beton, piatră, zidărie (izolate hidrofug) sau lemn greu atacabil, cu durabilitate mare, conform SR EN 350-2 (din specii de lemn rezistente, de ex.: duramen de pin, salcâm, stejar) sau lemn impregnat cu produse fungicide; e) se respectă măsurile de protecție prevăzute în proiectul tehnic al construcției. ... 6.3.3. Combaterea atacului activ de ciuperci de putrezire. Identificarea atacului. 6.3.3.1. Criteriile de depistare a ciupercii
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
în anexa nr. 8. ... ---------- Alin. (4) al art. 86 a fost modificat de pct. 61 al art. I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016 prin eliminarea sintagmei "și salcâm (Robinia pseudoacacia)". (5) Zonele împădurite sunt suprafețe de teren arabil împădurite prin Măsura 221 "Prima împădurire a terenurilor agricole" din cadrul PNDR 2007 - 2013 sau prin Măsura nr. 8 "Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite și perdele forestiere" din cadrul PNDR 2014-2020
ORDIN nr. 619 din 6 aprilie 2015(*actualizat*) pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271906_a_273235]
-
sunt de 23 grade Celsius (în ianuarie) și 13 (în iulie). Vegetația este dominată de plante perene cu frunze tari, cu frunze bine adaptate pentru supraviețuirea în regiuni aride. Există 600 de specii de eucalipt și 800 de specii de salcâm. Zonele de vegetație ale Australiei corespund în mare parte cu zonele de climă. Pădurile tropicale de pe coasta nordică și nord-vestică conțin palmieri, pini, ferigi de copac și mangrove în mlaștinile de coastă. Aproximativ 9% din suprafața Australiei este acoperită cu
Australia () [Corola-website/Science/297266_a_298595]
-
Câmpia, spre sud de Tropicul Capricornului și pădurea de savană, spre nord, constituie 26% din continent. În regiunile cele mai aride sunt răspândite plante mici precum sfecla și arbuștii cu fructe. Regiunile cele mai secetoase ale Australiei conțin planta mulga, un salcâm cu o mare importanță furajeră. În sud-vest cresc arbori valoroși cu lemn de esență tare, precum jarra și kauri. Depresiunea Australiană de Vest constă din roci dure, foarte vechi, și ocupă aproape întregul stat al Australiei de Vest și părțile
Australia () [Corola-website/Science/297266_a_298595]
-
Părlitu"' în ziarul Timpul (nr. 1771 și 1772 din 15 și 16 aprilie), la pagina literară „Popasuri”, girată de Miron Radu Paraschivescu. Debutul la 20 de ani îi dă încredere în scrisul său, publicând în continuare schițele și povestirile: "Strigoaica, Salcâmul, Calul, Noaptea, La câmp". În septembrie părăsește postul de corector la Timpul. Pentru scurt timp este angajat funcționar la Institutul de statistică. La recomandarea lui E. Lovinescu, poetul Ion Vinea îl angajează secretar de redacție la „Evenimentul zilei”. În 1943
Marin Preda () [Corola-website/Science/297558_a_298887]
-
medie anuală este de 11,1 grade Celsius. Precipitațiile ating o medie anuală de 548 mm, sunt repartizate neuniform de-a lungul anului și pot avea variații semnificative de la un an la altul. Vegetația lemnoasa specifică regiunii este reprezentată de salcâm, iar în zăvoaiele de pe malul Dunării întâlnim plop, salcie, stejar. Pe locul actualului oraș au existat trei sate: Broască, Ciungu și Dăbuleni. Prin comasarea lor s-a format comună Dăbuleni, care în 2004 a devenit oraș. Pe teritoriul Dăbulenilor, "în
Dăbuleni () [Corola-website/Science/297685_a_299014]
-
din România, în plină tinerețe creatoare. A debutat în literatură în 1932 cu un volum foarte scurt, "Fragmente dintr-un carnet găsit", apoi în același an a publicat un volum de nuvele, "Femei". A publicat mai multe romane, "Orașul cu salcâmi" (1935) (roman al adolescenței), " Accidentul" (1940) (roman de dragoste), influențate de Marcel Proust, Gustave Flaubert și de alți romancieri francezi. În anul 1934 publică un alt roman, "De două mii de ani", de această dată despre ce înseamnă să fii evreu
Mihail Sebastian () [Corola-website/Science/296575_a_297904]
-
7km, printre formațiunile vulcanice ale munților Călimani. Parcul dendrologic Arcalia (la 17km vest de Bistrița, în apropierea satului Arcalia) - se întinde pe mai mult de 16ha și adăpostește peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcâm japonez, brad argintiu, molid caucazian etc). Stațiuni Etnografie Economia Imagini Hărți
Județul Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/296649_a_297978]
-
fi apărut din sângele moldovenilor căzuți în lupta de la Roșcani, de la 1574, cănd armata lui Ioan Vodă cel Viteaz a fost învinsă de turci datorită lipsei de apă. Și în pădurea de la Hanu Conachi se desfășoară în fiecare an, sărbătoarea salcâmului. Aceste două rezervații constituie nu numai obiective științifice, dar și atracții permanente pentru turiști. Președinte al Consiliului Județean Galați este Costel Fotea. Consiliul Județean Galați<br> Componentă Consiliului Județean Galați este format din 35 de consilieri (aleși pe 5 iunie
Județul Galați () [Corola-website/Science/296658_a_297987]
-
găzduiește o adevărată pădure. Clima este temperat-continentală. Iernile sunt lungi și geroase. Crivățul, venit din zona nord-estică a Rusiei către sud-vest, produce viscol și temperaturi foarte scăzute. Verile sunt uscate și călduroase. Flora de pădure cuprinde: tei, stejar, frasin, ulm, salcâm, carpen, alun, corn dar și rășinoase - brad, molid și plante ierboase - scumpia, bujorul simplu, lăcrămioara, ghiocelul, brebenelul, dedițelul, ceapa-ciorii, leurda, salimandru ș.a. Flora de baltă cuprinde: plopul, salcia pletoasă, salcâmul alb și cel ornamental, răchita, tuia, papura, stuful, pipirigul, nufărul
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
și călduroase. Flora de pădure cuprinde: tei, stejar, frasin, ulm, salcâm, carpen, alun, corn dar și rășinoase - brad, molid și plante ierboase - scumpia, bujorul simplu, lăcrămioara, ghiocelul, brebenelul, dedițelul, ceapa-ciorii, leurda, salimandru ș.a. Flora de baltă cuprinde: plopul, salcia pletoasă, salcâmul alb și cel ornamental, răchita, tuia, papura, stuful, pipirigul, nufărul, nuca de baltă, izma. Fauna de pădure cuprinde: căprioara, mistrețul, iepurele, dihorul, nevăstuica, bursucul, lupul de pădure, vulpea, broasca țestoasă de câmp, bizamul, șacalul, privighetoarea, fazanul, potârnichea, prepelița, coțofana, mierla
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
formațiunilor geologice care formează subasmentul și orizontul formațiunilor de suprafața maternare. Din punct de vedere geotehnic pământurile din cuprinsul perimetrului orașului Valea lui Mihai sunt predominant nisipoase, prafoase, sau prafoase nisipoase. Ca și resurse naturale se pot aminti : lemn de salcâm ( esența tare ) pentru construcții, combustibil, argila pentru cărămidă, apa termală, exploatare de țiței, gaze. Altele surse minerale locale le constiuie exploatările de nisip folosite pentru construcții ( mortar pentru zidărie și tencuieri ) pentru fabricarea BCA. În perspectiva datorită conținutului de cuarț
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
de nunți sau obiceiurile de Crăciun și de Anul Nou încă sunt cunoscute și practicate. Deși dansul popular cu laitmotivele locale a dispărut, cultura de dans al localității este predominată de cultura sătmăreană. Dansatorii trupei de dans popular „Nyíló Akác - Salcâmul în Floare” sunt cei mai importanți maiștri al dansurilor sătmărene din zonă. Centrul cultural al orașului nostru este Căminul Cultural Bartók Béla, unde își desfășoară activitatea mai multe organizații culturale cum ar fi trupa de teatru Móka, sau cercul literar
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
secolului XX și are 1159 de credincioși, iar cea greco-catolică, care are mari tradiții în zonă, acum începe să redobândească importanța, având 266 de membri. Există și o mică biserică baptistă, respectiv penticostală. Principala atracție a orașului este Festivalul „Zilele Salcâmului în Floare”, care are loc în al treilea week-end a lunii mai. Pădurile de salcâm, vânatul, turismul rural constituie un potențial turistic neexploatat împreună cu apa geotermală. Parcul dendrologic constituie o comoară ecologică. La Valea lui Mihai există investiții în lohn
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
zonă, acum începe să redobândească importanța, având 266 de membri. Există și o mică biserică baptistă, respectiv penticostală. Principala atracție a orașului este Festivalul „Zilele Salcâmului în Floare”, care are loc în al treilea week-end a lunii mai. Pădurile de salcâm, vânatul, turismul rural constituie un potențial turistic neexploatat împreună cu apa geotermală. Parcul dendrologic constituie o comoară ecologică. La Valea lui Mihai există investiții în lohn, cum sunt Ara Shoes Romania și Lloyd Shoes, firme care produc încălțăminte.
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
2 km² și conține 2.338 de gospodării. Zona este dominată de terenuri agricole, culturi de câmp și culturi de viță de vie, pajiști puternic modificate de firuța cu bulb, peliniță, și bărboasă. Vegetația arborescentă e alcătuită din păduri de salcâm și păduri de stejar. Apele curgătoare din Târgu Bujor se incadrează în tipul de regiune continental accentuat. Specific dealurilor și podișurilor Moldovei, acestea au scurgere predominantă în sezonul de primăvară și viituri în timpul verii și al toamnei. Cea mai importantă
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
stuful (genul "Phragmites"), papura (genul "Typha"), izma broaștei ("Mentha aquatica"), cucuta de apă ("Cicuta virosa"), cornaciul ("Trapa natans") și mai rar nufărul alb ("Nymphaea alba"). Zona extravilană se remarcă prin absența copacilor de mari dimensiuni, existând un singur pâlc de salcâmi ("Robini pseudacacia") la intrarea în oraș. Altfel, în oraș se pot întâlni sălcii ("Salix babylonica"), plopi, frasini ("Fraxinus excelsior") și corcoduși ("Prunus cerasifera"), pomii fructiferi consacrați fiind mai rari. La capitolul legendar există afirmarea că Sulina ar fi existat încă
Sulina () [Corola-website/Science/297212_a_298541]
-
pante cu diferite grade de înclinare și podișuri, și este situat pe colina de Centru a Republicii Moldova în Zona Codrilor, care atinge o înălțime de 400 metri de la nivelul mării. În păduri preponderent domină speciile: carpenul, fagul, frasinul, ulmul, stejarul, salcîm alb, teiul, etc. În fîșiile forestiere: cornul, păducelul, măcieșul, liliacul, mărăcinele, nucarii, arțarii, etc. În păduri trăiesc: vulpea, pisica sălbatică, jderul de pădure, iepurele, veverița ș.a., iar din lumea păsărilor: mierla, porumbelul de pădure, gaița, cinteza, vulturul, hultanul. În teritoriul
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
în prezent mai există, ca arbori ocrotiți, doi stejari bătrâni, la Ghighiu, dincolo de marginea de sud a orașului. În prezent vegetația este cea specifică marilor aglomerări urbane, formată îndeosebi din esențe ornamentale și de aliniament, plantații de castani, plopi și salcâm, spațiile verzi și parcurile fiind destul de restrânse (zona bulevardului, parcul de la Sala Sporturilor, parcul din nordul orașului, parcul „Mihai Viteazul”, parcul de la Bariera Bucov). Acestea ocupa numai 85,5 ha, revenind, în medie, 3,2 mp. pe locuitor. Pe raza
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
de șeful postului de jandarmi Galata, plutonierul Moroșan. Potrivit acelui subofițer, cimitirul din Vorovești avea o suprafață de 9.000 metri pătrați și era îngrijit de biserică, fiind delimitat pe latura nordică de un șanț, iar pe celelalte laturi de salcâmi. În cadrul necropolei mai existau doar 10 însemne de căpătâi ale eroilor români fără „nici un fel de inscripții”. La 1 iunie 2006, cu ocazia Praznicului Înălțării Domnului și a Zilei Eroilor, s-a dezvelit și s-a sfințit un monument în
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
de prăznicar a fost cumpărat un teren de 800mp necesar extinderii complexului parohial). În exterior (latura de vest) a complexului parohial este situat Parcul Parohial Sihăstria”, amenajat să servească și ca ,Școală de vară”, având împrejmuirea rustică, din bulumaci de salcâm și scândură de brad, prevăzut la sud și vest.cu portițe pentru acces. În incinta parcului este ridicat un monument în cinstea tuturor eroilor martiri din toate timpurile și din toate locurile, jertfiți pe câmpurile de luptă, în lagăre, în
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
între ei, iar Paraschiv și Nilă urmează să fugă și ei la București cu cei doi cai, înainte de începerea secerișului. Între timp, Ilie plătește o parte din restanța la plata fonciirei vânzându-i vecinului său Tudor Bălosu (Dorel Vișan) un salcâm din spatele casei. Perceptorul poreclit „Jupuitul” (Lucian Albanezu) îi dă un termen de două săptămâni pentru a plăti și restul impozitului, amenințându-l că în caz contrar îi va lua bunurile din gospodărie în contul datoriei. Ilie Moromete este o persoană
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
din județul Teleorman. Au fost găsite două case nelocuite alăturate, despărțite de un gard, înspre marginea satului, care au fost alese pentru a fi casa lui Bălosu și a lui Moromete. În curțile celor două case nu era însă niciun salcâm, așa că a fost adus unul tocmai din Alexandria. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. La realizarea filmului au fost folosiți pe post de consultanți Răzvan Ciucă (consultant etnografic) și Mihai Ungheanu (consultant literar). Regizor secund
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
și a făcut următorul comentariu: "„Povestea prăbușirii în sine a lui Ilie Moromete, privită ca un șir de așteptări mute. Moromete pândește cerul, micul Niculae pândește oile, vecinul îl pândește pe Moromete să-i smulgă locul din fundul curții și salcâmul, perceptorul îi pândește chimirul, cârciumarul îi pândește votul, mătușa îi pândește fiii ca să-i ațâțe în împărțeala averii pe care Moromete o tot amână. Romanul lui Marin Preda inspiră o peliculă alb/negru pe care Vivi Drăgan Vasile înscrie un
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]