3,304 matches
-
râul Moldova, apare în documentele scrise în latină cu denumirea de Civitas Moldaviae, fiind cunoscută în trecut, pe românește, și sub numele de Târgul Moldovei. În izvoarele germane variantele sunt: Stadt Molde, Molda și Mulda. Orașul a fost populat de sașii transilvăneni care au trecut în Moldova înainte și după marea invazie mongolă din 1241. O inscripție latină din 1209 atestă întemeierea săsească a localității. De la această comunitate, precum și de la cea maghiară, au rămas două biserici catolice (Biserica Sf. Petru și
Baia, Suceava () [Corola-website/Science/324975_a_326304]
-
doar prima cetate de scaun a Moldovei ci și un foarte important centru religios. În veacul al XIII-lea misionari dominicani au ridicat aici o biserică, iar în 1337 e amintită într-un document și o biserică franciscană, construită de sași. În anul 1410, din porunca voievodului Alexandru cel Bun, s-a început ridicarea catedralei catolice, cea mai mare din Moldova de atunci, ale cărei impresionante ruine se văd și astăzi. Din 1420 Baia a fost și reședința unei episcopii catolice
Baia, Suceava () [Corola-website/Science/324975_a_326304]
-
sat în partea de nord-est a județului Brașov, în Depresiunea Homoroadelor. Aparține de comuna Cața. Satul este atestat documentar în anul 1224 într-o diplomă eliberată de către regele Andrei al II-lea al Ungariei, diplomă care reglementa obligațiile și drepturile sașilor de aici. Tot în acest document se specifică faptul că Drăușeni este cel mai estic punct atins de către coloniștii germani pe Pământul crăiesc. Așezarea a aparținut de Scaunul Rupea. a fost ridicată în stil romanic pe un plan bazilical, în
Biserica fortificată din Drăușeni () [Corola-website/Science/326949_a_328278]
-
poate observa o pictură murală datată în secolul al XIV-lea care conține scene din legenda Sfintei Ecaterina din Alexandria. Stilul arhitectural al bisericii îmbină cu succes elemente gotice cu cele romanice. Biserica este cel mai estic edificiu religios al sașilor în Transilvania. În ziua de astăzi biserica se regăsește înconjurată de o grădină sălbatică cu arbuști și flori de câmp. În a șaptea decadă a secolului al XX-lea au început să se facă planuri pentru restaurarea biserici și se
Biserica fortificată din Drăușeni () [Corola-website/Science/326949_a_328278]
-
sub stăpânirea maghiară - de vreme ce în martie 1347 aceasta reînființează aici episcopia Milcoviei, formațiunea lui Dragoș a dublat partea răsăriteană a Carpaților - în vederea protejării Transilvaniei de năvălirile tătarilor de peste Prut. Tradiția nominalizează după Dragoș doar doi voievozi anteriori lui Bogdan I , Sas și Balc, dar domnia lui Sas s-a încheiat mai înainte de venirea în scaun a lui Bogdan și între cei doi au mai domnit și alți voievozi, care însă nu s-au învrednicit să rămână în memoria colectivă a supușilor
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
1347 aceasta reînființează aici episcopia Milcoviei, formațiunea lui Dragoș a dublat partea răsăriteană a Carpaților - în vederea protejării Transilvaniei de năvălirile tătarilor de peste Prut. Tradiția nominalizează după Dragoș doar doi voievozi anteriori lui Bogdan I , Sas și Balc, dar domnia lui Sas s-a încheiat mai înainte de venirea în scaun a lui Bogdan și între cei doi au mai domnit și alți voievozi, care însă nu s-au învrednicit să rămână în memoria colectivă a supușilor lor, rămânând astfel înafara tradiției orale
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
a avut loc la 18 septembrie 1600 lângă Mirăslău între valahii conduși de Mihai Viteazul (sprijiniți de secui) și trupele austriece ale generalului italian Gheorghe Basta (sprijinite de sași și de nobilimea din Transilvania). Conflictul dintre domnul Mihai Viteazu, devenit și principe al Transilvaniei în urma Bătăliei de la Șelimbăr, și nobilii transilvăneni s-a acutizat. Stăpânirea lui Mihai Viteazu în Transilvania a fost considerată nelegitimă de către Dieta de la Turda din
Bătălia de la Mirăslău () [Corola-website/Science/326992_a_328321]
-
salva, trece Mureșul, pornind spre Alba Iulia. Cu ajutor muntean reușește să ia tezaurul din capitala Transilvaniei și, în contextul pătrunderii oștilor polone în Moldova și Țara Românească, a trecut munții pentru a respinge atacul polon din Țara Românească. Trecerea sașilor de partea Casei de Habsburg a fost cauzată de numeroasele jafuri comise de trupele lui Mihai Viteazul, precum cele de la Ghimbav, Codlea, Merghindeal, Cincu, Șura Mică, Cristian, Câlnic etc. În plan extern Polonia nu a acceptat trecerea Moldovei sub dominația
Bătălia de la Mirăslău () [Corola-website/Science/326992_a_328321]
-
este un oraș în raionul Edineț, Republica Moldova. Bogdan din Cuhea, voievod al Maramureșului din 1342, a intrat în conflict cu regele Ungariei și după 17 ani de rezistență a hotărât să treacă munții în anul în care a murit voievodul Sas. Bogdan a devenit primul voievod al Moldovei de sine stătătoare. Balc, urmașul lui Sas, nepotul lui Dragoș Vodă, trece munții în Ardeal și cere sprijinul regelui ungar Ludovic I. Armata regală a fost înfrânta de ostile lui Bogdan. Balc va
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
1342, a intrat în conflict cu regele Ungariei și după 17 ani de rezistență a hotărât să treacă munții în anul în care a murit voievodul Sas. Bogdan a devenit primul voievod al Moldovei de sine stătătoare. Balc, urmașul lui Sas, nepotul lui Dragoș Vodă, trece munții în Ardeal și cere sprijinul regelui ungar Ludovic I. Armata regală a fost înfrânta de ostile lui Bogdan. Balc va primi însă, drept recompensă pentru loialitatea lui, domeniile lui Bogdan și, în 1365, de
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
19 octombrie 1848, Simion Probu Prodan lansează către autoritățile maghiare din Aiud apeluri la pace, motivând că "națiunea română nu este setoasă de sângele nimănui", și doar cere să fie recunoscută națiunea română ca o "soră adevărată". Răsculații români și sași din Munții Apuseni de sub comanda lui Axente Sever și Simion Probu Prodan au intrat în localitate la 8 ianuarie 1849 (ziua Crăciunului după calendarul iulian). După ocuparea orașului, părăsit de unitățile revoluționare maghiare, unele surse indică că a început un
Listă de masacre din România () [Corola-website/Science/323680_a_325009]
-
intrat în localitate la 8 ianuarie 1849 (ziua Crăciunului după calendarul iulian). După ocuparea orașului, părăsit de unitățile revoluționare maghiare, unele surse indică că a început un măcel, alte surse doar că au fost mici jafuri, comise mai ales de sași. Aproximativ 800-1000 femei, bătrâni și copii maghiari ar fi fost torturați și omorâți cu securi și furci, iar Colegiul Național Bethlen și valoroasa sa bibliotecă au fost incendiate. Teroarea s-ar fi terminat la 17 ianuarie 1849. Trupurile morților ar
Listă de masacre din România () [Corola-website/Science/323680_a_325009]
-
Diploma Leopoldină din 1691 Transilvania a obținut un statut politic separat de cel al Regatului Ungariei, din care a făcut parte înainte de ocupația otomană. Legislația Regatului Ungariei (Approbatele, Compilatele și Codul lui Werböczi) a rămas în vigoare, iar privilegiile nobilimii, sașilor și secuilor au fost recunoscute de împărat. În materie religioasă au fost menținute prevederile Edictului de la Turda din 1568, care a proclamat libertatea conștiinței și toleranța religioasă, cu patru confesiuni recepte, spre deosebire de hotărârile Dietei de la Pojon din 1608 și 1647
Diploma leopoldină din 1691 () [Corola-website/Science/323036_a_324365]
-
din 19 martie 1701, a recunoscut tuturor mirenilor - inclusiv țăranilor - care acceptă unirea cu Roma, că nu vor mai fi tratați ca simpli "tolerați", ci se vor bucura de toate drepturile civice. Această încercare imperială de subminare a privilegiilor nobililor, sașilor și secuilor nu a putut fi pusă în aplicare din cauză că românii nu se găseau la momentul respectiv în situația de a oferi o elită socială consistentă. Ostilitatea nobilimii (majoritar calvine) față de Biserica Română Unită a venit ca urmare a percepției
Diploma leopoldină din 1691 () [Corola-website/Science/323036_a_324365]
-
au mai păstrat numai portalurile de sud și de vest, precum și portalul sacristiei. Decorațiunile interioare din lemn sunt opera lui János Asztalos din Gilău (1699). Cele 120 casete din lemn de pe tavan și de pe amvon au fost realizate de maestrul sas clujean Lorenz Umling cel Bătrân (1765-1767). Clopotnița de lemn este din 1760 (clopotul din 1487).
Biserica reformată din Viștea () [Corola-website/Science/323239_a_324568]
-
nobili (nobilimea mare). Este considerată prima constituție a Regatului Ungariei și a fost sursa codurilor juridice medievale din Ungaria. A nu se confunda cu Bula de aur a regelui Andrei al II-lea (1224), denumită și Bula de aur a sașilor sau Diploma andreană, din 1224,este nevoie de un alt tip de nume. Principalele prevederi ale Bulei de aur emise în 1222, sunt următoarele: În numele sfintei treimi una și nedespărțită, Andrei, din mila lui Dumnezeu regele Ungariei [...] Deoarece atât libertățile
Bula de aur a regelui Andrei al II-lea (1222) () [Corola-website/Science/323303_a_324632]
-
și ulterior doar speculată. Accesul la situl arheologic al cetății se poate face în principal pe trei directii: Valea Mârșei este pârâul care preia in cursul său cele trei pâraie din culmea cetății numite: Valea Cetății, Valea Foii și Valea Sasului. Mai există în acea zonă și pârâul cu toponimul ""Pârâu al Cetățelii"", pârâu al cărui debit este preluat de Râul Mare înspre Avrig. Din cauză că locul unde este amplasată cetățuia este împădurit, un prim lucru obligatoriu continuarii cercetărilor a fost defrișarea
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
mai târziu de la Boița (Turnu Roșu) și Boița (Tunul Spart), cele două prezentate aveau menirea de participa la asigurarea securității defileului și mai ales a ieșirii din defileul Oltului. De jure, sarcina apărării revenea autorității voievodale (episcopale), mai târziu comunității sașilor. Cele două fortificații legate tot de zona sub montană, importantă a Defileului, au din perspectiva strategiei de apărare a zonei o sarcină secundară. Ele sunt mai degrabă legate geografic și strategic de drumurile de plai și de celelalte „cetăți din
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
sunt mai degrabă legate geografic și strategic de drumurile de plai și de celelalte „cetăți din pădure” începând de la Breaza (județul Brașov), până la Cucuiș (jud. Hunedoara). Fără discuție este recunoașterea administrației autorităților voievodale sau episcopale și mai târziu a mandatarilor sași asupra ansamblului defensiv sud transilvănean. Implicarea cnezilor români împreună cu plăieșii în securizarea regiunii este o ipoteză bazată pe dimensiunile reduse, planul, tehnica de construcție (generate de starea social-politică și experiența constructorilor) și de distrugerea (evidentă la Tălmăcel, ipotetică la Avrig-Racovița
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
relațiile antagonice între constructori (locuitori) și autorități. În lipsa unor documente lămuritoare discuția nu poate avansa spre o concluzie fermă, chiar dacă situația politico-administrativă a regiunii permitea afirmarea unor forțe locale, nerecunoscute de sistemul juridic al regatului maghiar. Așezarea ungurilor și colonizarea sașilor în regiunile din sudul Transilvaniei, au avut repercusiuni însemnate asupra vieții social-politice a obștiilor libere țărănești. În dorința lor de a-și apăra noile cuceriri, regii unguri au început construirea unor cetăți în preajma noilor granițe, folosind mâna de lucru a
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
apropierea localității Slatina. Are o populație de 3.056 de locuitori (potrivit recensământului din 2003) Prima atestare documentară despre Biserica Albă datează din 11 august 1373. Regele Ludovic cel Mare a dat poruncă ca Balc, Drag și Ioan, fiii voevodului Sas, să ia în stăpânire domeniul moșiei Cuhea cu aparținătoarele ei și a moșiilor Biserica Albă și altele. Prima legendă despre originea denumirii de „Biserica Albă” pornește de la o bisericuță de pe malul râului Tisa care era vopsită în culoarea albă, unde
Biserica Albă, Rahău () [Corola-website/Science/323366_a_324695]
-
la Serampore”. Ambele nuvele relatează o serie de practici oculte indiene. Nuvela se referă la cercetarea dispariției stranii a unui medic și orientalist bucureștean pe nume Zerlendi după ce începuse să se documenteze cu privire la practicile oculte realizate de medicul și farmacistul sas transilvănean Johann Martin Honigberger. Tema principală o reprezintă căutarea iluminării spirituale, o taină accesibilă doar unor persoane inițiate, care se realizează aici prin ieșirea din timp și spațiu cu ajutorul practicilor yoga. La începutul secolului al XX-lea, un medic bucureștean
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
din Țichindeal datează din anul 1350 când apare în actele diplomatice sub numele de Chechendeal. Era un punct grăniceresc. Primii coloniști ai localității au fost secuii, dar într-un document din 1402 se arată că satul era lociut de coloniștii sași. În arhiva Vaticanului se găsește un alt document în care se confirmă existența acestei localități administrată de un preot catolic, o dovadă în plus că sașii aparțineau, în acea vreme, cultului catolic. În locul unde a fost biserica catolică, prima biserică
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Țichindeal () [Corola-website/Science/324378_a_325707]
-
dar într-un document din 1402 se arată că satul era lociut de coloniștii sași. În arhiva Vaticanului se găsește un alt document în care se confirmă existența acestei localități administrată de un preot catolic, o dovadă în plus că sașii aparțineau, în acea vreme, cultului catolic. În locul unde a fost biserica catolică, prima biserică din satul Țichindeal, se mai găsesc rămășițele fundației. Se spune din bătrâni, că ultimii sași au părăsit localitatea în anii 1703-1711, în timpul războiului cu curuții. Din
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Țichindeal () [Corola-website/Science/324378_a_325707]
-
localități administrată de un preot catolic, o dovadă în plus că sașii aparțineau, în acea vreme, cultului catolic. În locul unde a fost biserica catolică, prima biserică din satul Țichindeal, se mai găsesc rămășițele fundației. Se spune din bătrâni, că ultimii sași au părăsit localitatea în anii 1703-1711, în timpul războiului cu curuții. Din documente și inscripții se afirmă că biserica a fost zidită în anul 1791 într-o poziție frumoasă în mijlocul satului, cu cheltuiala credindioșilor dintre care s-au remarcat: Savu Banea
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Țichindeal () [Corola-website/Science/324378_a_325707]