130,724 matches
-
poartă salcie în mâini, Cântând lui Dumnezeu „ Mărire”... Azi sunt Floriile și-n sat, E-așa o mare bucurie Căci pe-un asin azi a intrat Iisus, în mare-mpărăție! Tu, Doamne, vii căci te iubim, ... Citește mai mult În sat copacii-au dat în floare,Și cântă cucul într-un nuc, Răsună toaca-n depărtare,Chemând creștini la sărbătoare.Tot satul s-a împodobit,Și râd ferestrele în soare,În dangăt clopot s-a pornit,Chemând creștini la sărbătoare.Pe
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
un asin azi a intrat Iisus, în mare-mpărăție! Tu, Doamne, vii căci te iubim, ... Citește mai mult În sat copacii-au dat în floare,Și cântă cucul într-un nuc, Răsună toaca-n depărtare,Chemând creștini la sărbătoare.Tot satul s-a împodobit,Și râd ferestrele în soare,În dangăt clopot s-a pornit,Chemând creștini la sărbătoare.Pe porți ies tineri și copii, Ducând verzi ramuri pe-a lor brață,În urma lor îi vezi trecând,Pe bunii-ncovoiați de
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
copii, Ducând verzi ramuri pe-a lor brață,În urma lor îi vezi trecând,Pe bunii-ncovoiați de viață.Cu toții, tineri și bătrâni, Pășesc cântând cu fericire,Ei poartă salcie în mâini,Cântând lui Dumnezeu „ Mărire”...Azi sunt Floriile și-n sat,E-așa o mare bucurieCăci pe-un asin azi a intratIisus, în mare-mpărăție!Tu, Doamne, vii căci te iubim,... X. CU SUFLETUL ÎN SCĂLDĂTOAREA VITEZDA, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2274 din 23 martie 2017. Fiecare slujbă
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
zărzărel.Spuse răsucindu-și creanga:„I-auzi? Cică..primăvara?!Și se-ntoarse-n amorțire... XXI. DOR DE MĂMUȚA, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017. Copil mă văd scriind scrisoare, mămuței ce-am lăsat în sat... E singură și toarce lână sub un opaiț pe înserat. Când mâna sfântă-i obosește să mângâie fuiorul fin, Mai coase maci și margarete pe pânza-i albă de poplin. O văd cum se îndreaptă-ades spre geamul care dă spre
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
grăbit se-ndreaptă spre poartă unde stă poștașul, Care-o salută cuviincios scoțând din geanta lui răvașul. „Mătușă Lină, iar ți-au scris nepoții cei plecați departe!” Citește mai mult Copil mă văd scriind scrisoare, mămuței ce-am lăsat în sat...E singură și toarce lână sub un opaiț pe înserat.Când mâna sfântă-i obosește să mângâie fuiorul fin,Mai coase maci și margarete pe pânza-i albă de poplin.O văd cum se îndreaptă-ades spre geamul care dă spre
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
în această zi la altceva.Eu, de Crăciun, mă gândesc la Moarte. Da...la Moarte. Trist ar spune unii...nevrotic ar spune alții...prostii vor spune mulți...Da... la moarte, căci într-o zi de Crăciun am ... XXXI. COLIND ÎN SAT, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016. Auzi un murmur tainic în ogradă? Se-apropie de prag colindători. Ei vin să cânte iarăși vestea bună, Și vor sfârși-o-n luminat de zori. Din cer
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
-n luminat de zori. Din cer coboară fulgii să-i îndemne, Cu lerui-ler să cânte la ferești, Ridică-te din patul tău, române, Colinda lor cu drag s-o răsplătești! Mai cântă copilașii pe la geamuri? Nu a murit tradiția în sat? Ce bucurie e s-auzi în tindă, Copii care colindă pe-nserat! Cu nuci, colaci și mere ies la prag Bunici, colinda ca să le-o asculte, Pe- obraji se scurg iar lacrime de dor... Ei plâng ușor și nu vorbesc prea
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
în tindă, Copii care colindă pe-nserat! Cu nuci, colaci și mere ies la prag Bunici, colinda ca să le-o asculte, Pe- obraji se scurg iar lacrime de dor... Ei plâng ușor și nu vorbesc prea multe... Căci au rămas în sat să privegheze, Ca doina și colindul din strămoși, Să nu se risipească-n zări străine, Cum risipitu-s-au în zări fiii frumoși... Și-i vezi pe prispe cum tăcut ascultă, ... Citește mai mult Auzi un murmur tainic în ogradă?Se-apropie
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
-n luminat de zori.Din cer coboară fulgii să-i îndemne,Cu lerui-ler să cânte la ferești,Ridică-te din patul tău, române,Colinda lor cu drag s-o răsplătești!Mai cântă copilașii pe la geamuri? Nu a murit tradiția în sat? Ce bucurie e s-auzi în tindă,Copii care colindă pe-nserat!Cu nuci, colaci și mere ies la pragBunici, colinda ca să le-o asculte,Pe- obraji se scurg iar lacrime de dor...Ei plâng ușor și nu vorbesc prea multe
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
auzi în tindă,Copii care colindă pe-nserat!Cu nuci, colaci și mere ies la pragBunici, colinda ca să le-o asculte,Pe- obraji se scurg iar lacrime de dor...Ei plâng ușor și nu vorbesc prea multe...Căci au rămas în sat să privegheze,Ca doina și colindul din strămoși,Să nu se risipească-n zări străine,Cum risipitu-s-au în zări fiii frumoși...Și-i vezi pe prispe cum tăcut ascultă,... XXXII. PRIETENIE CU UN FULG, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
de surmontat o situație complicată, dureroasă. Crescuse doar cu mamă, tatăl său nerecunoscându-l ca fiu ... Reușise chiar să obțină o licență. Trăia decent, avea o familie frumoasă, soție , o fată studentă, iar mama îi era sănătoasă, trăia într-un sat , Mărăcineni, din apropierea orașului. „De tată mai știți ceva?„ „Nuuu... a venit o dată, m-a căutat. Avea nevoie de bani, avusese un accident de tren. Pierduse un braț...„ N-am apucat să-l întreb dacă l-a ajutat, că a continuat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
de surmontat o situație complicată, dureroasă.Crescuse doar cu mamă, tatăl său nerecunoscându-l ca fiu ... Reușise chiar să obțină o licență. Trăia decent, avea o familie frumoasă, soție , o fată studentă, iar mama îi era sănătoasă, trăia într-un sat , Mărăcineni, din apropierea orașului.„ De tată mai știți ceva?„„Nuuu... a venit o dată, m-a căutat. Avea nevoie de bani, avusese un accident de tren. Pierduse un braț...„N-am apucat să-l întreb dacă l-a ajutat, că a continuat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
în picioare, în barete, ... XXIII. TRECEREA, de Florica Patan , publicat în Ediția nr. 2240 din 17 februarie 2017. TRECEREA Din Cunța, drumul continuă spre Drașov, apoi ușor șerpuit către Șpring, care este centrul comunal și, de aici, spre Vingard, ultimul sat aparținător situat între Sebeș și Alba Iulia, pe o rută ocolitoare. Aici , la Vingard, Dumnezeu a presărat frumusețe parcă mai multă ca oriunde , soarele strălucește mai tare , cerul este mai înalt, văzduhul este mai limpede și aerul mai înmiresmat cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
de fân cosit sau de fructe coapte toamna , iar oamenii , câți au mai rămas, mai toți bătrâni, cu nepoți și copii risipiți prin lume, sunt încă statuari , inimoși , acomodați cu timpurile. Cu toate că s-au dus vremurile acelea în care pulsul satului era unul adevărat. Satul are o șosea principală, întinsă pe trei kilometri, poate mai mult, și câteva străzi laterale, casele ... Citește mai mult TRECEREADin Cunța, drumul continuă spre Drașov, apoi ușor șerpuit către Șpring, care este centrul comunal și, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
de fructe coapte toamna , iar oamenii , câți au mai rămas, mai toți bătrâni, cu nepoți și copii risipiți prin lume, sunt încă statuari , inimoși , acomodați cu timpurile. Cu toate că s-au dus vremurile acelea în care pulsul satului era unul adevărat. Satul are o șosea principală, întinsă pe trei kilometri, poate mai mult, și câteva străzi laterale, casele ... Citește mai mult TRECEREADin Cunța, drumul continuă spre Drașov, apoi ușor șerpuit către Șpring, care este centrul comunal și, de aici, spre Vingard, ultimul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
are o șosea principală, întinsă pe trei kilometri, poate mai mult, și câteva străzi laterale, casele ... Citește mai mult TRECEREADin Cunța, drumul continuă spre Drașov, apoi ușor șerpuit către Șpring, care este centrul comunal și, de aici, spre Vingard, ultimul sat aparținător situat între Sebeș și Alba Iulia, pe o rută ocolitoare. Aici , la Vingard, Dumnezeu a presărat frumusețe parcă mai multă ca oriunde , soarele strălucește mai tare , cerul este mai înalt, văzduhul este mai limpede și aerul mai înmiresmat cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
de fân cosit sau de fructe coapte toamna , iar oamenii , câți au mai rămas, mai toți bătrâni, cu nepoți și copii risipiți prin lume, sunt încă statuari , inimoși , acomodați cu timpurile. Cu toate că s-au dus vremurile acelea în care pulsul satului era unul adevărat.Satul are o șosea principală, întinsă pe trei kilometri, poate mai mult, și câteva străzi laterale, casele ... XXIV. PRONTOSIL ȘI RUBIAZOL, de Florica Patan , publicat în Ediția nr. 2239 din 16 februarie 2017. PRONTOSIL ȘI RUBIAZOL Dunărea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
de fructe coapte toamna , iar oamenii , câți au mai rămas, mai toți bătrâni, cu nepoți și copii risipiți prin lume, sunt încă statuari , inimoși , acomodați cu timpurile. Cu toate că s-au dus vremurile acelea în care pulsul satului era unul adevărat.Satul are o șosea principală, întinsă pe trei kilometri, poate mai mult, și câteva străzi laterale, casele ... XXIV. PRONTOSIL ȘI RUBIAZOL, de Florica Patan , publicat în Ediția nr. 2239 din 16 februarie 2017. PRONTOSIL ȘI RUBIAZOL Dunărea își urma cursul nestingherit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
respectiv Sfânta Cuvioasa Parascheva, care are loc pe data de 14 octombrie și Sfântul mare Mucenic Dimitrie cel Mare și Cuviosul Dimitrie cel Nou, care are loc în 26-27 octombrie. În ziua în care se sărbătorește Sfânta Cuvioasa Parascheva, la sate se “îngroapă” definitv vara, printr-un ceremonial care presupune o masă comună la biserică. Interesant este că o parte din credincioși sărbătoresc această zi prin post, denumind-o “Vinerea Mare” indiferent de ziua în care cade în cursul săptămânii, datorită legendei
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN LUNA OCTOMBRIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383687_a_385016]
-
fiecare săptămână a lunii octombrie poartă o altă denumire. De pildă, prima săptămână este cunoscută sub denumirea de “Săptămâna lui Procoavă” datorită sfântului care acoperă ogarele cu zăpadă pentru a avea suficientă apă, a doua săptămână poartă denumirea de “Săptămâna Satului”, pentru că acum au loc lucrările de reparații din gospodării care le pregătesc pentru iarnă, a treia săptămână se numește “Săptămâna Lucinului”, după numele protectorului lupilor, iar ultima săptămână poartă numele de “Săptămâna Sâmedrului”, dedicată sărbătoririi Sfântului Dumitru, în care se
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN LUNA OCTOMBRIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383687_a_385016]
-
Nu ceară nimeni să dăm plată, Avem parcelă fiecare. Eu sunt de drept proprietar În necuprinderea astrală, Am ochi de cer în inventar. Aici cînd voi nu m-ați aflat, Eram acolo, sus la stele, De-aceea am lipsit din sat. Și de va fi să mai lipsesc, Pleca-voi să-mi cultiv întinsul, Pleca-voi stelele să-mi cresc. Iar când ‘napoi voi pierde calea, Strigați- mă cu sârg pe nume, S-ajungă pân’ la cer chemarea. Referință Bibliografică: EU
EU N-AM SĂ-MI CUMPĂR LOC PE LUNĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383704_a_385033]
-
sacralitate, să ducă menire-n vremuri, credinței nestrămutate. Pentru cei morți se fac pomeni, cu slujbă de pomenire. Și se împart celor sărmani în ziua de prăznuire. Fetele neprihănite, asemeni Preacuvioasei, rugăciune-și fac smerite. Slăvind prăznuirea Sfintei. Locuitori de la sate țin post și spun rugăciune, pentru belșug în bucate, de legume-n an ce vine. Stânile sunt destrămate, când bruma toamnei s-a lăsat. Iar oile de la munte se-aduc la șes, pentru iernat. Când ele dorm adunate din ajun
PRĂZNUIREA CUVIOASEI PARASCHEVA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383696_a_385025]
-
este Mihai LEONTE, care prim munca sa a reușit să câștige dragostea cititorilor prin scrierile sale, dar și a comunității de unde provine, acest ținut moldav cu frumuseți inestimabile. A ținut să scoată în evidență câteva creații care se refera la satul Petia, satul care azi îl onorează pe poetul și omul Mihai LEONTE. A venit rândul jandarmului poet Ovidiu DONISĂ care cu o voce caldă, specifică unui poet a ținut un mic discurs mulțumind pentru includerea în antologia AMETISTE MOLDAVE, dar
LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383711_a_385040]
-
LEONTE, care prim munca sa a reușit să câștige dragostea cititorilor prin scrierile sale, dar și a comunității de unde provine, acest ținut moldav cu frumuseți inestimabile. A ținut să scoată în evidență câteva creații care se refera la satul Petia, satul care azi îl onorează pe poetul și omul Mihai LEONTE. A venit rândul jandarmului poet Ovidiu DONISĂ care cu o voce caldă, specifică unui poet a ținut un mic discurs mulțumind pentru includerea în antologia AMETISTE MOLDAVE, dar și pentru
LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383711_a_385040]
-
antologia AMETISTE MOLDAVE, dar și pentru faptul de a fi invitat aici la Petia, pentru acest eveniment deosebit, care onorează nu numai pe omul Mihai LEONTE ci și pe toți colaboratorii și prieteni dumnealui. Felicia Niculina LĂMĂȘANU fiică a acestui sat Petia, a fost deosebit de fericită să participe la evenimente din care face parte evocând mai multe aspecte din colaborarea cu poetul Mihai LEONTE care a promovat-o incluzând-o în antologiile DRUMURILE VIEȚII 2007 și MIRAJELE VIEȚII 2008 la care
LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383711_a_385040]