20,441 matches
-
dominat de o mare universitate. Aceste contribuții externe ale comunității sunt analoage contribuțiilor făcute de instituții, grupuri sau indivizi în comunități specifice. Astfel, comunitatea poate avea atât valoare noninstrumentală în virtutea cooperării indispensabile, cât și o considerabilă valoare instrumentală, deoarece poate satisface nevoile sau dorințele oamenilor de a aparține unui grup sau de a fi recunoscuți de către ceilalți, dar legat și de posibilitatea obținerii și menținerii unor bunuri. Acceptarea ideii existenței funcțiilor externe ale comunităților nu o respinge pe aceea a existenței
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
că, totuși, comunitățile în accepțiunea obișnuită trebuie să fie față în față. Cele 4 cerințe cu ajutorul cărora definește el comunitatea pot fi îndeplinite fără ca să fie nevoie ca oamenii să se cunoască neapărat. Condițiile ar putea, de asemenea, să fie satisfăcute și de grupurile mari și de cele mici. Dacă excludem astfel dimensiunea teritorială, întâlnirea indivizilor se poate petrece doar la nivelul reprezentărilor comune, așa cum este în ceea ce Benedict Anderson numește comunitatea imaginată. Acestea nu ar fi comunități imaginare, ele fiind
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dimensiunea participativă ca ingredient-cheie. Etzioni pleacă de la aspecte evidente, izbitoare ale existenței. Banii (pozi(ii înalte (n carier( etc.) nefiind în măsură să aducă fericirea, resursele de timp, energie etc. ar trebuie altfel investite. Cercetările au relevat că indicele de satisfac(ie al indivizilor din ((ri cu nivel de trai diferit este cam acela(i, ba chiar că acesta ar fi mai mare ((n general) (n ((rile cu un nivel de trai mai redus. Nu ar exista deci o leg(tur
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
așteaptă (în cazul oamenilor) să primească mai mult decât a dat" (Alexander, 1980: 52). Deși putem identifica practici asemănătoare nepotismului și la alte specii, el este specific oamenilor. Oricine își ajută un văr sau o rudă mai îndepărtată poate fi satisfăcut chiar dacă nu primește nimic în schimb, deși este foarte posibil să se aștepte că ruda îi va întoarce serviciul. Chiar dacă reciprocitatea nu se manifestă, va fi cel puțin o șansă a returnării genetice. Richard Alexander distinge între două clase majore
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
diferită de ceea ce obișnuim să numim astăzi familie în societățile racordate puternic (fie și doar parțial) la valorile occidentale. Astfel, savantul german privea familia în accepțiunea lărgită a acesteia, incluzând chiar și servitorii, în anumite condiții nu chiar dificil de satisfăcut în epocă. Prin urmare, poate numărul și diviziunea funcțiilor, complexitatea relațiilor îl făcea să o vadă ca pe comunitate. Nu credem că familia contemporană ar mai fi privit-o la fel. Astfel, "Studiul familiei este studiul comunității însăși, la fel
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
când sistemul de partide s-a ordonat după un format occidental, cel al multipartidismului, în varianta sa pură sau perfectă, conform clasicei tipologii a lui Jean Blondel. Într-adevăr, plasarea primelor două forțe politice la peste 20% din voturi fiecare satisface prima din cerințele sistemice ale multipartidismului pur. "De asemenea, în sprijinul aceleiași concluzii pledează și dispunerea excentrică pe eșichierul politic: FDSN la centru-stânga, CDR la centru-dreapta".28 În urma alegerilor din 1996, dovedindu-și stabilitatea, organizarea partidistă a reprodus formatul căpătat
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
fără fond. Într-adevăr, raportându-ne la modelele democrației teoretizate de Arend Lijphart, arhitectura instituțională politică a României se așează în limitele unei democrații consensualiste. La o rapidă trecere în revistă, din cei zece parametrii analizați de Lijphart, România ar satisface șase cabinete de coaliție, multipartidism, scrutin de tip RP, rigiditate constituțională, control constituțional, bancă centrală independentă și parțial un al șaptelea bicameralism mediu 355. Cu toate acestea, cum o arată raporturile dintre președinte, premier și Parlament, sistemul funcționează mai degrabă
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
de date EVS 1999 în ce privește orientările postmoderne (Voicu, 2005: 185-188), inclusiv în privința orientării spre nevoi superioare. Astfel, România apare a fi mai puțin interesată de astfel de nevoi, explicația fiind aceea că, o mare parte a populației nu și-a satisfăcut încă nevoi de bază legate de securitatea materială mai ales. Ceea ce îmi propun, în secțiunea care urmează este să determin în ce măsură există diferențieri în ruralul României, față de urban, în privința interesului pentru aceste nevoi superioare și diferențieri date de alți predictori
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
economice și neeconomice, regrupate de ea; ea reprezintă o suprafață uriașă (ea este cea mai vastă zonă de coerență într-o epocă anumită, într-o parte dată a globului); economia-univers este o parte a planetei, economic autonomă, capabilă să se satisfacă pe sine însăși și căreia legăturile și schimburile interne îi conferă o anumită unitate organică (Braudel, 1989: 14-16) Atât definițiile teoretice, cât și studiile empirice asupra fenomenului semnalizează însă o golire de sens a termenului, concomitent cu o generalizare a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cultura este codul prin care descifrăm sensul experiențelor noastre. Identitatea este și ea un construct cultural. Ea definește individul, dar nu este definită doar de individ (Reicher, 2004). În al doilea rând, cultura conturează și apără identitățile, prin aceea că satisface nevoia de apartenență a omului. Mircea Malița spunea în acest sens că principala nevoie la care răspunde cultura este identitatea individuală și de grup. Suntem cine suntem prin limba pe care o vorbim, moștenirea istorică, valorile, tradițiile și obiceiurile pe
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
diferite. Lumea Tălmăcelului este o lume în care oamenii, deși neferiți de dificultățile unui trai modest și ale unei agriculturi pe un teren dificil, sunt mai mulțumiți de condițiile de trai, mai adaptați lumii economice și sociale de azi, mai satisfăcuți de viața lor luată în ansamblu. Este o lume în care oamenii știu încă să aprecieze valoarea unor tradiții bine păstrate și întrețin legături comunitare mai puternice decât în alte sate. Este o lume în care oamenii își afirmă identitatea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
un singur păcat - sursă a tuturor celorlalte: philaphtia, cum spun Părinții, adică iubirea trupească de sine. La Sfântul Ioan Casian, păcatele sunt prezentate ca fiind legate în lanț, începând de la trup, de la lăcomia pântecelui, care naște desfrânarea; ca să poată fi satisfăcute acestea două, este nevoie de bunuri materiale și se naște astfel iubirea de arginți, și toate celelalte care formează lanțul fărădelegilor; dacă pătimașul nu-și poate satisface aceste plăceri se mânie, apoi se întristează, etc. Părinții neptici, referindu-se la
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
lanț, începând de la trup, de la lăcomia pântecelui, care naște desfrânarea; ca să poată fi satisfăcute acestea două, este nevoie de bunuri materiale și se naște astfel iubirea de arginți, și toate celelalte care formează lanțul fărădelegilor; dacă pătimașul nu-și poate satisface aceste plăceri se mânie, apoi se întristează, etc. Părinții neptici, referindu-se la păcatele recidive, spun că sunt unii care, în nădejdea pocăinței, alunecă a doua oară, umblând astfel cu Dumnezeu cu viclenie. Pe aceștia însă îi prinde moartea și
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
în schelet. Deficiența în fosfor reduce inițial productivitatea animalului, iar deficiența severă poate provoca boli ale sistemului osos și infertilitate. Deși fosforul este un nutrient major pentru plantă, unele specii de plante conțin cantități reduse de fosfor, insuficiente pentru a satisface cerințele mari ale animalelor în acest element. Unele pășuni pot avea un conținut scăzut în fosfor, ca și fânul, și paiele, în timp ce cerealele și subprodusele lor sau alte materiale cum ar fi făina de carne și oase și făina de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
fiecărei buruieni cu privire la sol constituie un indiciu pentru posibile metode de control. Ciulinii târâtori, de exemplu, au nevoie de apă suficientă pentru a crește. Compactarea, permeabilitatea solului pentru apă, textura, gradul de aerare a solurilor arabile în bună stare pot satisface cererile lor pentru umiditate. Volbura găsește bune condiții pe solurile bogate în elemente nutritive, grele și expuse la lumină, iar ciulinii din sămânță cer soluri grele, dense și umede, reci, sau soluri ușoare cu pânză freatică la suprafață. Coada calului
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în cazul utilizării BST, înregistrându-se un impact semnificativ asupra fertilității cu o reducere a ratei concepției de la 90 la 75%. BST este de asemenea criticat pentru că nu conferă capacitate ridicată de ingestie iar volumul tubului digestiv este necesar să satisfacă cererea de nutrienți reclamată de creșterea producției, exceptând situația în care rația are un nivel nutritiv ridicat. Cu producție de lapte și cereale în exces și o polpulație în țările dezvoltate care din motive de sănătate schimbă sursa de energie
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
produselor biologice apare ca rezultat al factorilor exogeni în legătură cu paleta largă de preocupări publice cum ar fi sănătatea, mediul și utilizarea resurselor. Aceste preocupări au fost până acum ignorate de industria alimentară, lăsând consumatorii să-și caute hrana ce le satisface propriile lor criterii de selecție. În ciuda lipsei resurselor, producătorii de produse biologice au avut un succes remarcabil în atragerea atenției anumitor consumatori (conștienți de calitatea produselor biologice și dispuși să plătească plusul de preț). Fără îndoială, piesa care a fost
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cum se cumpără? - operațiile; unde se cumpără? - debușeele. Companiile care vor reuși să dea răspuns la aceste întrebări vor avea un avantaj în plus pe piață, comparativ cu competitorii mai puțin conștienți. Astfel companiile vor reuși să ofere produse care satisfac cerințele consumatorilor și își vor reduce riscul de a produce pe stocuri. Pentru aceasta literatura de specialitate propune diferite modele de identificare a comportamentului consumatorilor, care în esență curprind analiza următoarelor elemente: Cultura: -norme; -credințe; -obiceiuri. Clasa socială: -înaltă calificare
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
programul pentru inspecțiile periodice efectuate de instituțiile de certificare naționale, care la rândul lor sunt obiectul evaluărilor anuale ale instituțiilor acreditate de UE și destinate special acestui scop. Din ianuarie 1998, toate instituțiile de inspecție acreditate în UE trebuie să satisfacă cerințele standardului EN 45011 (identice cu ghidul ISO 65), în ideea că importurile de mărfuri biologice să fie aprobate de autoritățile europene. Conform cerinței de echivalență, acestea se aplică și tuturor instituțiilor de inspecție din 181 țările terțe de unde se
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
importurile de fructe biologice proaspete sund ambalate și etichetate cu simbolul produselor biologice specific în Danemarca. Ca și în cazul legumelor proaspete, toate importurile de fructe sunt gestionate de un număr restrâns de firme. Fructe uscate și nuci Cererea este satisfăcută aproape în totalitate de importuri. Consumatorii danezi sunt foarte interesați de fructe uscate și nuci, iar majoritatea lor sunt vândute sub simbolul Danemarcei. Legume procesate Tomatele biologice sunt foarte populare în Danemarca, foarte căutate sunt pachetele mici cu legume congelate
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
1996. Uleiurile de gătit sunt importate în pachete en detail, deoarece nu sunt capacități de îmbuteliere în Danemarca. Hrană biologică pentru animale Importurile au fost permise doar după 1990. Hrana biologică pentru animale este importată, deoarece aprovizionarea autohtonă nu poate satisface cererea și pentru că este mai ieftină în afara granițelor. Importurile de cereale utilizate în hrana animalelor au crescut de câteva ori din 1992 până în 1996 (6400 t au fost importate în 1996). Lapte și derivate din lapte Industria laptelui este cel
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
atractiv pentru vânzătorii en detail specializați, în timp ce comerțul prin internet este încă nesemnificativ. Prețurile pentru produsele biologice diferă de la produs la produs între 10 și 30 % mai mult, comparativ cu produsele convenționale și ca tendință este în declin. Producția națională satisface 60 % din cererea la aceste produse, în care cele mai preferate produse sunt făina și produsele de panificație, laptele și derivatele din lapte, ouăle, fructele, legumele și carnea. O mare parte a cerealelor, grăunțelor, musli și băuturilor sunt satisfăcute din
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
națională satisface 60 % din cererea la aceste produse, în care cele mai preferate produse sunt făina și produsele de panificație, laptele și derivatele din lapte, ouăle, fructele, legumele și carnea. O mare parte a cerealelor, grăunțelor, musli și băuturilor sunt satisfăcute din producția internă. Segmentele care experimentează o creștere a producției interne sunt carnea, produsele din carne, lactatele, produsele din semințe și plantele medicinale. În viitor, problemele potențiale ale pieței biologice din Germania sunt: scandalurile privind protecția mediului, o deteriorare a
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
băuturile alcolice (90% din consumul intern este importat), urmate în ordine de fructe, legume și plante medicinale și aromatice (82%), cereale, produse de panificație și alimente pentru copii (70%), sucuri (50%), și lactate (40%). Piața cărnii și a ouălor este satisfăcută în totalitate din producția internă, în timp ce piața ceaiului și a cafelei, 100% din import. Aproape 1/2 din alimentele biologice importate în Marea Britanie au ca proveniență statele membre ale UE. Principalii furnizori din afara UE, sunt: SUA, Egipt, Israel, Argentina, Africa de Sud
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în prezent, când numeroși procesatori au început să producă biologic, se așteaptă o rată de creștere de 20% și în acest sector. Importurile și cerințele de piață ale grupurilor producătoare Doar o parte a cererii de produse biologice poate fi satisfăcută din producția internă. Importurile de produse biologice au crescut foarte mult de la mijlocul anilor 1990 (volumul importului din țările membre UE s-a multiplicat între 1994 și 1997 de la 1300 t, la mai mult de 20.000 t). Importul din
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]