3,232 matches
-
în sine. Chestiune de gust personal, nu? Și nimic mai mult. De unde, vă și rog să mai rețineți că nu mi-am dorit niciodată să mă erijez în critic de artă. Apropo: ca să nu credeți că sînt unic în scrutarea sceptică a "ultimului val", vedeți, rogu-vă, recentele intervenții din România literară, și poate că pictori de calibrul unor Marin Gherasim, Alexandru Chira, Sorin Dumitrescu, al criticului Pavel Șușară vă vor convinge mai mult decît mine în ce privește producțiile "la zi" ale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prin modificarea unghiurilor, a legilor perspectivei, anamorfozele, efectele de trompe l'oeil etc.). Prin această mărire nenaturală a caracteristicilor formale se pierd din vedere ansamblurile în favoarea detaliului; în consecință, dispare "regula de aur" a armoniei naturale renascentiste. Noua viziune este sceptică și dubitativă în legătură cu identitatea - contradictorie, conflictuală, melancolică și halucinatorie. Temele literare predominante sunt legate de iluzie, de inconstanță și de miraj, ce contribuie, prin estetismul exagerat, la artificializarea imaginii. În imaginar, fracturile psihismului colectiv și individual se reflectă precum războaiele
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
epistemologică atrage, se pare, în mai mare măsură decât altele din orizontul filosofiei, corespunzătoare altor tipuri de "experiență" decât cunoașterea, pusă, acum, în forma sa împlinită ("standard"), doar pe seama științei; cu toate că însăși epistemologia formulează și întrebări având astfel o atitudine sceptică, uneori chiar critică în legătură cu cele două poziții epistemice (și logice), "subiectul" și "obiectul". Și poate că din acest motiv, al vizării critice a faptului de a fi al conștiinței subiectului cunoscător, interesele de tematizare filosofică conduc spre domenii filosofice și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai sus, însăși utilitatea academică a conceptului în a furniza înțelegerea realității internaționale de la început de mileniu. În cadrul contemporan al disciplinei, aceste aspecte trasează linia de demarcație dintre hiperglobaliști (sau radicali), pe de o parte, și, pe de altă parte, sceptici, cărora li se alătură așa-zișii transformaționaliști, într-o tentativă de combinare și acomodare neutră axiologic a primelor două poziții. Într-o reproducere extrem de sintetică, cu rol mai degrabă prefațator pentru prezentul capitol, diferențele majore dintre cele trei perspective se
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
două poziții. Într-o reproducere extrem de sintetică, cu rol mai degrabă prefațator pentru prezentul capitol, diferențele majore dintre cele trei perspective se prezintă astfel: în privința conceptualizării fenomenului, hiperglobaliștii consideră globalizarea o reorganizare fundamentală a cadrului de desfășurare a activităților umane, scepticii iau în considerare doar o internaționalizare și o regionalizare, în vreme ce transformaționaliștii se referă la o rearanjare a relațiilor interregionale; motorul intern al globalizării este identificat în capitalism și tehnologie (hiperglobaliștii), în acțiunile și politicile statelor și în piețe (scepticii) sau
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
umane, scepticii iau în considerare doar o internaționalizare și o regionalizare, în vreme ce transformaționaliștii se referă la o rearanjare a relațiilor interregionale; motorul intern al globalizării este identificat în capitalism și tehnologie (hiperglobaliștii), în acțiunile și politicile statelor și în piețe (scepticii) sau în caracteristici ale modernității (transformaționaliștii); ineditul fenomenului contemporan, proclamat de hiperglobaliști, este contestat de sceptici, în vreme ce transformaționaliștii apreciază ca fără precedent actualul nivel de interconectare globală; ca stare finală rezultată în urma procesului, hiperglobaliștii anticipează sfârșitul statului-națiune și instaurarea unor
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
o rearanjare a relațiilor interregionale; motorul intern al globalizării este identificat în capitalism și tehnologie (hiperglobaliștii), în acțiunile și politicile statelor și în piețe (scepticii) sau în caracteristici ale modernității (transformaționaliștii); ineditul fenomenului contemporan, proclamat de hiperglobaliști, este contestat de sceptici, în vreme ce transformaționaliștii apreciază ca fără precedent actualul nivel de interconectare globală; ca stare finală rezultată în urma procesului, hiperglobaliștii anticipează sfârșitul statului-națiune și instaurarea unor forme de guvernanță globală într-un mediu economic global, scepticii consideră că statele vor rămâne principalii
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
proclamat de hiperglobaliști, este contestat de sceptici, în vreme ce transformaționaliștii apreciază ca fără precedent actualul nivel de interconectare globală; ca stare finală rezultată în urma procesului, hiperglobaliștii anticipează sfârșitul statului-națiune și instaurarea unor forme de guvernanță globală într-un mediu economic global, scepticii consideră că statele vor rămâne principalii actori politici și economici, de ale căror interese și acțiuni va depinde în permanență gradul de instituționalizare internațională, în vreme ce transformaționaliștii estimează că arena internațională va consemna desfășurarea simultană a globalizării și fragmentării, fenomene opuse
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
sfârșitului Războiului Rece și triumfului democrației occidentale asupra rivalului comunist, actuala configurație a sistemului internațional fiind posibilă ca urmare a anulării bipolarismului rigid și emergenței Statelor Unite ca hegemon promotor al valorilor democratice și al principiilor economiei de piață. În viziunea scepticilor (parțial și a transformaționaliștilor), sfârșitul Războiului Rece este irelevant pentru globalizare, care a premers, a coexistat și a supraviețuit bipolarismului și, în cele din urmă, chiar a provocat sfârșitul ca urmare a penetrării și erodării monolitului comunist de către relațiile economice
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
este irelevant pentru globalizare, care a premers, a coexistat și a supraviețuit bipolarismului și, în cele din urmă, chiar a provocat sfârșitul ca urmare a penetrării și erodării monolitului comunist de către relațiile economice și culturale globale. Ba mai mult, pentru sceptici, anularea bipolarismului a provocat reacția opusă globalizării localizarea, ca urmare a sfârșitului coerenței sistemice și a eliminării constrângerilor asupra aspirațiilor etno naționaliste. Dimensiunea economică (congeneră cu ceea ce am putea numi globalizare financiară) se referă la: acceptarea la nivel global a
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
o veritabilă epocă a globalizării, complet inedită în manifestare, în care comerțul liberal și valorile democratice occidentale se extind la nivel global, frontierele dispar, inclusiv clivajul Nord-Sud, iar statele își pierd hegemonia asupra economiilor naționale în favoarea actorilor nonstatali. Prin contrast, scepticii se bazează pe studiul intensității și al amplitudinii a ceea ce se numește globalizare, pentru a conchide că fenomenul contemporan este cel mult o internaționalizare accentuată, în sensul în care, de pildă: ca intensitate, actualul grad de interdependență este mai redus
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
marginalizate), în care gradul angrenării în dinamica globalizării descrește de la centru spre periferie. În sfârșit, și în mod firesc, dezbaterea pe marginea globalizării rămâne deschisă mai ales în aprecierile normative ale fenomenului, care diferă chiar și în interiorul grupurilor hiperglobalist și sceptic, în contextul în care transformaționaliștii adoptă o viziune mecanicistă, pe cât posibil neutră axiologic. Astfel, hiperglobaliștii de sorginte neomarxistă consideră că termenul globalizare este un slogan menit să escamoteze încercările unor liberali extremi de a dezmembra sistemele naționale de asigurare a
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
de sorginte neomarxistă consideră că termenul globalizare este un slogan menit să escamoteze încercările unor liberali extremi de a dezmembra sistemele naționale de asigurare a bunăstării și de a reduce cheltuielile sociale ale statului și deplâng extinderea monopolului capitalismului imperialist. Scepticii de orientare statocentristă consideră că statele sunt în continuare actorii principali ai relațiilor internaționale, politic și economic, dar eventualitatea fie și numai ipotetică a anulării autorității statelor este indezirabilă, întrucât statele sunt nu numai cele mai înalte forme de organizare
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
salarii acasă, cheltuiesc bani pe piață, plătesc taxe, care toate duc la Îmbunătățirea economiei franceze. Mai mult de 285.000 de locuri de muncă au fost create ca rezultat al planului cu treizeci și cinci de ore pe săptămână, de la Începerea lui40. Sceptici la Început, majoritatea angajaților francezi au devenit adepții acestei scheme. Ei au descoperit ca lucrătorii odihniți și motivați pot produce la fel de mult În șapte ore pe zi cât lucrătorii mai puțin motivați și mai obosiți În opt ore. Mai există
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este În curs de desfășurare și va continua să câștige viteză În următorii douăzeci și cinci de ani, când ar trebui să se apropie de nivelul de integrare de care ne bucurăm și pe care Îl considerăm normal În Statele Unite ale Americii. Scepticilor - și sunt mulți - care nu cred că toate acestea sunt posibile, liderii europeni le arată că, cu numai câțiva ani În urmă, necrezătorii, care includeau mulți dintre economiștii de elită și experții politici americani, erau convinși că introducerea unei valute
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu toate că noi presupunem că fiecare persoană are „anumite drepturi inalienabile, printre care viața, libertatea și căutarea fericirii”, credem că mai multă creștere economică asigură o viață mai bună. În Europa, oamenii din mediul universitar, politicienii și publicul larg sunt mai sceptici. Ei spun că dezvoltarea În sine nu este o garanție a unei vieți mai bune pentru populație. Comisia Europeană analizează un număr de alți indicatori pentru a măsură fericirea, incluzând măsura În care coeziunea socială este adâncită, excluderea socială micșorată
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fim capabili să ne lărgim ideea de atașament la drepturile și obligațiile bazate pe teritorialitate, la drepturile și obligațiile umane universale bazate pe participarea noastră colectivă pe o planetă În care locuim cu toții. Vulnerabilități comune și conștiință planetară Înainte ca scepticii și cinicii să spună că așa ceva este imposibil de realizat, permiteți-mi să spun că forțele globalizatoare dau unei asemenea perspective o probabilitate mai mare decât În oricare altă perioadă a istoriei umane. În primul rând, atât mobilitatea crescândă a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cât mai mult posibil semnificația semantică a acestuia, astfel încât să fie antrenată mai mult mintea decât sensibilitatea credinciosului. Tot ceea ce era în plus putea îngreuna inteligibilitatea textului. Dacă în marea majoritate a scrierilor sfinților părinți se manifestă o anumită tendință sceptică față de arta muzicală, în sintonie cu o anumită antropologie de tip neoplatonic, acest lucru se datorează neîncrederii față de plăcerea sensibilă legată de audiția unei melodii frumoase. Am văzut în acest sens lupta interioară a Sf. Augustin, care, abia convertit, se
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
nevoie de plumb, nu de aripi”, considerat necesar de filosoful englez pentru a atenua exuberanța sau entuziasmul intelectualului și a-l face să adâncească demersul său până la limita la care pot fi descoperite adevăruri relative, dar utile. Sociologii importanți sunt sceptici În fața unui raționalism „militant”, preferând un pragmatism moderat, recurgând adesea la argumente generate printr-o perspectivă comparativă și ferindu-se de teorii generale atotcuprinzătoare. După „experimentul” marxist și după eșecul lui Talcot Parsons În elaborarea unei teorii sociologice generale, nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a doua Școli, contribuie printr-o abordare inedită: realizează o colecție a scrierilor clasice, evocând astfel stilul caracteristic al Școlii. Desigur, din această perioadă datează și alte lucrări, multe dintre ele biografii ale personalităților-cheie din Departament, inclusiv studii care privesc sceptic implicarea Școlii În probleme publice, evidențiind-o ca slugă a capitalismului (lackey of capitalism - Abbott, 1999, 11). În următoarele două perioade - sfârșitul anilor ’70-’80, respectiv Începând din anii ’90 - scrierile despre Chicago se diversifică considerabil. Cele ce urmează sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sondaj realizat În aprilie 2003. Atitudinea populației față de regimul democrat ca formă de guvernare a societății moldovenești La Începutul celei de-a doua decade a procesului de tranziție a societății moldovenești de la totalitarism la democrație, membrii acesteia manifestă o atitudine sceptică față de regimul democratic ca mod optim și eficient de guvernare a societății. În acest sens, jumătate din populația chestionată - 49,9% la mijlocul anului 2002 consideră că este mai bine Într-o societate cu ordine strictă (societatea de până la tranziție), chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să împărtășească aceleași variabile definitorii. Prin urmare, clasificarea clasică țintește să identifice cel mai mic numitor comun al tuturor manifestărilor unui fenomen particular. Chiar dacă tipul radial de clasificare dispune de un potențial important pentru anumite sectoare ale științelor sociale, suntem sceptici în privința avantajelor pe care acesta ar putea să le ofere studiului populismului 2. În primul rând, din moment ce eticheta de populism a fost atașată unei varietăți atât de mari de fenomene, este dificil să obținem un consens privind atributele definitorii ale
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
îl descrie Calistrat Hogaș; nici la bureții copți în spuză, călugărește, sau la halcana de carne tăvălită-n schinduf și pârjolită pe jăratec. [...] Există la români câteva procedee culinare, născocite parcă anume pentru a uimi până și pe cel mai sceptic locuitor al acestei planete, stârnind admirația și zavistia bucătarilor cu diplomă. Despre unul dintre acestea am să vă povestesc astăzi.“ Ceea ce urmează este rețeta mielului „gătit haiducește“, rețetă reprodusă de către Radu Anton Roman, ocazie de care profită pentru a polemiza
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
17; Cornel Ungureanu, Profesiunea: cronicar literar, O, 1990, 25; Aurel Martin, Profil critic, RL, 1990, 35; Grigurcu, Peisaj, I, 57-65; Mihai Dragolea, Hărnicia de după ovații, VTRA, 1993, 9; Ștefan Aug. Doinaș, Starea de critică, JL, 1994, 39-42; Ion Simuț, Un sceptic incurabil, JL, 1994, 39-42; Gheorghe Grigurcu, Adnotări la Cornel Regman, JL, 1994, 39-42; Ion Pop, Ținuta independentă, ST, 1994, 12; Negoițescu, Scriitori contemporani, 368-374; Alexandru Paleologu, O biografie a operei, JL, 1996, 49-52; Florin Mihăilescu, Singur printre cronicari, ST, 1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
el trece succesiv pe la școlile diferiților maeștri, pune în practică și depășește diferitele lor învățături, care reflectă ele însele indirect starea de clocot intelectual și spiritual care domnea în unele medii indiene ale epocii. În acea perioadă, existau diferite școli sceptice, filosofi care se îndoiau de posibilitatea unei cunoașteri efective într-un domeniu sau altul, iar existența lor e pesemne indicatorul cel mai sigur al temperaturii și subtilității climatului intelectual. Existau gânditori care respingeau cu desăvârșire acel cosmos spiritual al transmigrației
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]