4,921 matches
-
Arunc cutia cu butonii, care o lovește pe Venetia drept În frunte. — Au! Ce Dumnezeu faci? Venetia se apucă de cap. — Becky! mă ceartă Luke. Încă se mai ține după tine, Luke! Ți-a trimis un cadou de Crăciun! Din senin, Îmi aduc aminte de cuvintele Învățate În latină. — Uti... barberi... dar limba nu vrea deloc să mă asculte. Nam... Adică, tui... Rahat. Ce limbă idioată mai e și latina asta! — Scumpa mea, delirezi? mama mă privește neliniștită. — Becky, habar n-
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
buchet uriaș de crini și un balon roz. — Bună, respiră precipitat și, În clipa În care privirea Îi cade asupra pătuțului, Își duce o mînă la gură. O, Doamne, Bex, uită-te la ea! E superbă. — Știu, zic, și, din senin, ochii mi se umplu de lacrimi. Știu că e. — Bex? vine Suze repede lîngă mine, ușor Îngrijorată. Ești bine? — Da. Doar că... Înghit În sec, ștergîndu-mi nasul. Habar n-am avut. — Ce? se așază Suze pe marginea patului, ușor speriată
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
lisant Nietzsche. Dar principala preocupare a revistei o constituie susținerea proiectului de unire națională și, în cadrul lui, mai cu seamă atenția acordată problemei Basarabiei: „Dacă ecoul plânsetelor ce ne vin din Transilvania e mai viu, nu înseamnă că sufletul curat, senin al basarabeanului nu sângerează” (10-11 / 1915). Totodată, sunt incluse în sumar numeroase articole ce explică apariția națiunii, rolul sentimentului patriotic în formarea spiritului național și în manifestarea conștiinței naționale. „Cronica evenimentelor” prezintă permanent evoluția frontului, știri despre „războiul” diplomatic, informează
GANDURI BUNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287153_a_288482]
-
piatra, sufletul, focul ș.a., relativ uzitate de mai toți poeții șaptezeciști. Cealaltă tonalitate exersată este una vitalistă, senină, în poeme „concrete”, simple, care cântă, în modul cel mai spontan, misterul lumii și al vieții. Un exemplu paradigmatic ar fi Din senin, care deschide volumul Pragul de sus (1979), aici fericirea existențială asociindu-se cu aceea de a rosti cuvântul poetic: „e un cuvânt în aer / care trebuie rostit din senin.” G. încearcă, mai ales odată cu Armuri (1971), să aplice o estetică
GHERGHEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
misterul lumii și al vieții. Un exemplu paradigmatic ar fi Din senin, care deschide volumul Pragul de sus (1979), aici fericirea existențială asociindu-se cu aceea de a rosti cuvântul poetic: „e un cuvânt în aer / care trebuie rostit din senin.” G. încearcă, mai ales odată cu Armuri (1971), să aplice o estetică a vagului. Unele poeme cu aer de parabolă îi reușesc - bunăoară Aș vrea, în care tema dublului, a străinului răbufnește cu o violență mai puțin obișnuită: „mi-aș desface
GHERGHEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
moment dat pe Pământ coboară niște extratereștri. Tanța și Costel sunt la picnic, Tanța Îl laudă pe Costel cât e el de deștept, cum le știe el pe toate și ce spirit ironic are. Și la un moment dat, din senin, apar niște extratereștri. Speriată, Tanța Îi spune lui Costel: „Costele, ironizează-i! Ironizează-i, Costică, ironizează-i!”. Asta mi se părea că era atitudinea generației ’80 față de sistem: Îi ironiza pe extratereștri. Numai că pe atunci extratereștrii erau, de fapt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
senine de expresie: „Acest bumbac ce pare din depărtare nori încărcați cu belșug [...] ne-a lăsat loc să năzuim la aprinderea lui totală. E un ideal pentru toată viața; răbdarea și hotărârea sunt cu noi. Pentru ce orizontul atât de senin să fie spurcat, ci nu senin?” Fără o compartimentare pe rubrici, revista publică, în succesiune aleatorie, literatură și asigură, în primele patru numere, o secțiune finală de „Note”, în principal cu recenzii de carte. Poezia e ilustrată prin apariția câtorva
LINIA DREAPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
pare din depărtare nori încărcați cu belșug [...] ne-a lăsat loc să năzuim la aprinderea lui totală. E un ideal pentru toată viața; răbdarea și hotărârea sunt cu noi. Pentru ce orizontul atât de senin să fie spurcat, ci nu senin?” Fără o compartimentare pe rubrici, revista publică, în succesiune aleatorie, literatură și asigură, în primele patru numere, o secțiune finală de „Note”, în principal cu recenzii de carte. Poezia e ilustrată prin apariția câtorva dintre arghezienele Agate negre (36, 3
LINIA DREAPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
abuzul sexual al copiilor, A. Giddens (2000) le plasează sub titlul „fața nevăzută a familiei”. Este o expresie cultivată mai cu seamă datorită mișcării feministe, ce a pus pe tapet ideea că spațiul familial este departe de a fi unul senin, plin de armonie, ci e impregnat de mari convulsii și nedreptate, cu deosebire la adresa soțiilor și a copiilor, și că a proteja în continuare această imagine idilică despre grupul domestic este o mare inechitate socială și general umană. Datorită militantismului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bogata diversitate culturală. Noi credem În menținerea unei prezențe militare fără egal În lume. Prin contrast, europenii pun accent pe cooperare și consens, iar nu pe abordări go-it-alone În politica externă. Toate acestea nu sugerează că Europa a devenit din senin o utopie. După cum observă Rifkin, problemele cu care se confruntă Europa sunt complexe, iar slăbiciunile ei sunt clar vizibile. și, desigur, generozitatea Europei este de multe ori umbrită de ipocrizie. Totuși chestiunea nu este dacă europenii trăiesc În acord cu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
importantă de variabile ce operează în asistența prosocială o reprezintă variabilele ecologice (de mediu fizic și demografic). Dintre acestea, starea generală a vremii contează destul de mult. Numeroase studii de teren și laborator au confirmat ideea populară că o vreme plăcută (senin, temperatură confortabilă) încurajează actele prosociale. Datele unor asemenea cercetări au arătat și că un zgomot mai puternic afectează negativ acordarea de ajutor. Dar nu atât intensitatea în sine contează, cât diferența dintre aceasta și zgomotul obișnuit al unui context. S-
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
RL, 1982, 31; A.I. Brumaru, „Veacul de aur”, AST, 1984, 6; Ion Buzași, „Veacul de aur”, ST, 1984, 9; Eugen Dorcescu, Între impuls și conștiință artistică, O, 1984, 52; Titu Popescu, „Veacul de aur”, T, 1984, 12; Simion Bărbulescu, „Cerul senin al limbii române”, AST, 1985, 9; Titu Popescu, „Cerul senin al limbii române”, T, 1986, 1; Ulici, Lit. rom., I, 313-315; Traian Podgoreanu, „Harpha nopții”, „Universul cărții”, 1998, 4. A. F.
STOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289958_a_291287]
-
6; Ion Buzași, „Veacul de aur”, ST, 1984, 9; Eugen Dorcescu, Între impuls și conștiință artistică, O, 1984, 52; Titu Popescu, „Veacul de aur”, T, 1984, 12; Simion Bărbulescu, „Cerul senin al limbii române”, AST, 1985, 9; Titu Popescu, „Cerul senin al limbii române”, T, 1986, 1; Ulici, Lit. rom., I, 313-315; Traian Podgoreanu, „Harpha nopții”, „Universul cărții”, 1998, 4. A. F.
STOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289958_a_291287]
-
erou al unui spectacol banal, Pleci spre altă lume, fără scenă, fără admiratori, singur, Între mulțimi De anonimi... HALTE ȘI GĂRI Am trecut prin ele Alergând Sau în pas de melc Și greu mi-ar fi să revin Așa din senin Tot ce mi-aduc aminte că în multe din ele Bătea un vânt al inerției Un aer stătut din vremuri imemoriale Am aruncat priviri nedumerite Peste lume și ziduri scorojite Ici-colo, am uitat o ochiadă Caut și azi prin amintiri
VERSURI de HARRY ROSS în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/381289_a_382618]
-
urmate de placheta de versuri În fuga anilor (1936). Revista „Viața Basarabiei” din 1934-1939, la care a fost redactor, îl găzduiește ca autor de proze scurte, net superioare romanelor (Fără cuvinte, Doamna și cățelul ei, La mare, O tragedie din senin, Perpetuum mobile, Fericirea ș.a.), și ca publicist. Ultima lui carte scrisă în Basarabia, culegerea de schițe Fără cuvinte, apare în 1940. Experiența de inginer constructor a lui S. a stat la baza romanului Dar anii trec..., de esență autobiografică fiind
SPATARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289811_a_291140]
-
Diplomație Ecleziastica de sub egida UNESCO din București. Debutează la revista „Amfiteatru”, în 1968, colaborând apoi la „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Familia”, „Viața studențeasca” ș.a. Prima carte, Sunt ultimul poet romantic, i-a apărut în 1973. S. construiește un univers liric senin, cu influențe folclorice, în tradiția poeziei transilvănene. Două cărți, Polifonie albastră (1979) și Dorurile cantului de cuc (1987), i-au fost însoțite de texte critice semnate de Al. Ivasiuc și de Ovidiu Papadima, cel dintâi remarcând, între altele, că S.
SPERANŢA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289822_a_291151]
-
deasupra lumii). Discreția lirismului conduce spre concentrare și contragere, de obicei într-un registru lexical nominal, dar și spre abstractizare. În Factorul Șarpe frapează lirismul lacunar, aluziv, vizibil și în construcția, inclusiv grafică, a poemelor. Emoția, din ce în ce mai difuză, se obscurizează senin, în consemnarea oarecum detașată, uneori ludică, a unor obiecte-realități disparate, interioare sau exterioare: „respirația ta liniștită, zâmbetul așternut,/ insular...// prin fereastră,/ pe patina discretă a tabloului,/ lumina cade oblic” (Nox). Poemele din Memorial cu păianjeni și fructe, organizate în două
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
acumulării capitaliste, ei vor să transforme grâul, lâna, laptele în bani. Modelul lor e Tudor Bălosu, semnul noilor relații în economia satului. E momentul în care începe declinul protagonistului. Până atunci el ținuse piept perceptorului, jandarmului, lui Tudor Bălosu, trăise senin, cu un sentiment înalt al independenței. Spargerea familiei duce la prăbușirea lui morală, și semnalul acestui proces este, ca și înainte, glasul: „Băieții mei! exclamă Moromete cu un glas de parcă n-ar fi știut că avea băieți. Băieții mei, Scămosule
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Găsiți cât mai multe asemănări între o prună și un măr (3 minute) Completați comparațiile (5 - 7 minute) Găsiți versuri potrivite (2 minute): Completați propozițiile ce sugerează răspunsurile logice prin contrarii (3 minute). 6. Repede față de încet este ceea ce este senin față de. d) expresivă Alcătuiți un text de maximum 20 cuvinte pornind de la cuvintele: toamnă, frunze, fructe, școlari. Alegeți-i un titlu potrivit (3 - 5 minute) Originalității: Găsiți un final pentru o poveste începută și neterminată (5 minute); Închipuiți-vă că
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
alegorie amintind din nou pe Coșbuc din Vântul sau Prahova. În pasteluri există dovada unor certe posibilități poetice: naturalețe, picturalitate a imaginii, ritm adecvat (La drum). Pornind de la tabloul din La scaldă, Titu Maiorescu remarca la S.-R. un „naturalism senin, până aproape de libertatea antică”, iar N. Iorga găsea că acest text poate fi comparat cu Sara la baigneuse de Victor Hugo. Câteva poezii au fost puse pe muzică. SCRIERI: Versuri, Sibiu, 1889. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, III, 200-201; Ioan I.
SUCIU-RUDOW. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290010_a_291339]
-
se petreceau în spațiul public, o ficțiune secretată de ierarhi, avea o existență paralelă celei în care oamenii își trăiau cotidienitatea. Conștientizarea acută a acestui fapt mi s-a produs la o serbare a șoimilor patriei la care picasem din senin, venind să-mi iau copilul de la grădiniță. Evident, n-am putut face nimic decât să rămân și să văd, în compania altor părinți, cum se produc cele mai mici vlăstare ale patriei. Educatoarea, o femeie matură, nemalformată de indicațiile primite
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
institutul încă exista. Oricine din comunitatea academică era bine venit. Conferințele lui Nicolae Stoian erau elementare în limbajul folosit și substanța sa teoretică; de altfel, gândeam că tehnica este ceea ce contează, și nu ambalajul ideatic. La bibliotecă apăruse ca din senin o carte groasă de vreo 800 de pagini, cu secțiuni diferite, corespunzând unor discipline în care tehnica Meditației Transcendentale - MT - fusese abordată cu succes. Erau scheme, grafice, corelații, ilustrații și analize convingătoare pentru ținuta științifică demnă de pozitivismul în care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
trăită, există în cele din urmă o aspirație spre concizie de o mare vibrație și deschidere către mister. De asemenea, în narațiunea Pe bulevard în jos..., din volumul de povestiri cu același titlu (1990), se schițează o complicație survenită din senin, cu urmări grave asupra destinului protagonistei, în linia prozei lui Mihail Sadoveanu, V. Voiculescu, Mircea Eliade. SCRIERI: Shakespeare, un psiholog modern, București, 1979; Civilizația armenilor, București, 1983; Ultima nădejde, București, 1983; Stilistica spectacolului. Elemente de stilistică antropologică în teatru, Iași
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
la Editura Polirom. Debutează cu proză, în 1993, la săptămânalul „Jurnalul SF”. Mai colaborează cu proză, poeme, cronici, eseuri, traduceri la „Orizont”, „Dilema”, „Timpul”, „Ficțiuni” (Satu Mare), „ArtPanorama”, „România literară”, „Monitorul”, „Obiectiv” ș.a. Prima carte, culegerea de povestiri SF Valea Cerului Senin, îi apare în 1997. Este membru fondator al Asociației Culturale CLUB 8 din Iași (2003). În peisajul dinamic al comunității SF din deceniul al zecelea din secolul trecut, R. este o prezență vizibilă și semnificativă. Prin ce are mai relevant
RADU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289095_a_290424]
-
de „noduri” tematizând critic un aspect sau altul al vieții de peste Ocean (consumism etc). Pentru parcursul narativ al cărții, întoarcerea în România reprezintă finalizarea logică a unei inițieri care eșuează ca inițiere, nu și ca exercițiu bibliografic-documentar. SCRIERI: Valea Cerului Senin, București, 1997; Despre science fiction, Satu Mare, 2001; Adio, adio, patria mea, cu î din i, cu â din a, Iași, 2003. Traduceri: Iuri Stoyanov, Tradiția ascunsă a Europei (Istoria secretă a ereziei creștine în Evul Mediu), Iași, 1999; Leo Strauss
RADU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289095_a_290424]