5,139 matches
-
studii citate au folosit, în general, o metodologie ce implica contextele interpersonale, de aceea interpretarea rezultatelor a fost mai dificilă. Experimentele pe care le-am analizat semnalează că diversele specii de animale care sunt supuse unor stimuli "ostili" de ordin senzorial manifestă, în prezența unui alt animal, comportamente ofensive aparținând repertoriului speciei observate. Acest fenomen nu pare să reprezinte doar un singur mecanism cauzal, cel puțin nu pentru manifestările speciilor studiate. Pe de o parte, el conține procese motorii elementare de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o corelație mai slabă. Zimbardo (1970 citat de Tedeschi et al., 1994) a studiat particularitățile unei situații ce duce la dezinhibarea agresivității printr-un proces de dezindividualizare. În afara anonimatului, autorul identifică și alți factori: pierderea simțului responsabilității, activarea fiziologică, stimularea senzorială intensă și confruntarea cu o situație nouă. Experimentul pe care l-a realizat i-a confirmat ipotezele în ceea ce privește efectele așteptate. Studentele ce se pregăteau pentru licență au fost conduse în grup la laborator. Ele trebuiau să îmbrace bluze de laborator
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nașterea acestuia. Anumite procese biologice pregătesc individul pentru a reacționa agresiv, în timp ce altele determină locul și modul în care agresivitatea se va manifesta. Factorii genetici joacă un rol indirect în folosirea mijloacelor de natură agresivă. Acești factori sporesc dezvoltarea capacităților senzoriale, fizice și motrice, pot de asemenea interveni la nivel neuronal pentru a controla exprimarea efectivă a agresivității. Constatarea conform căreia indivizii cu același patrimoniu genetic se comportă la fel este dovada cea mai importantă a faptului că agresivitatea este influențată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nervoase care controlează emoțiile și nevoile (motivaționale) fundamentale. * Cortexul cerebral Zonele corticale ale creierului sunt implicate în învățarea socială, anticiparea evenimentelor și selectarea răspunsurilor (Weiger și Bear, 1988). Neocortexul frontal este partea creierului direct responsabilă de receptarea și interpretarea informațiilor senzoriale externe. Conectat cu sistemul limbic, cortexul transmite o cantitate uriașă de informații vizând funcționarea altor sisteme cerebrale. O leziune la nivelul cortexului cerebral îi potențează individului o sensibilitate extremă la caracteristicile temporare ale mediului. Stimuli mai puțin semnificativi ar putea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
două studii ale căror rezultate surprind o corelație între violența impulsivă și funcționarea cortexului. Astfel evaluarea capacităților cognitive, motrice și perceptive permite o mai bună prezicere a violenței decât testele de personalitate. * Sistemul limbic Sistemul limbic face legătura dintre stimulii senzoriali ce provin din mediul înconjurător și reacțiile emoționale. Marea majoritate a emoțiilor presupun intervenția sistemului limbic. Această parte a creierului este denumită sistem pentru că reprezintă locul de interconexiune a mai multor structuri nervoase sub-corticale (hipotalamus, pedunculul cerebral, bulbul rahidian, hipofiza
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fundamentale (tristețea, bucuria, furia, dezgustul, surpriza), pe de o parte, iar pe de altă parte, emoțiile învățate (gelozia, simpatia, rușinea). Emoția ca factor de integrare și influențare a agresivității Emoția este forma de organizare comportamentală a unui ansamblu de procese senzoriale, neurovegetative, neuromusculare și cognitive. Comportamentele astfel organizate antrenează o creștere generală a activității sistemului nervos central, tradusă prin creșterea stării de vigilență, mobilizare neurovegetativă, sporirea activității motrice sau apariția unor reacții motrice simple. Relația dintre emoții și comportament pare să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care pot fi traduse prin emoții, poate fi explicată și în termeni de procese cognitive. Agresivitatea și procesele cognitive În opinia lui Schachter (1971), starea de activare neurovegetativă este la început difuză și nu deține orientări comportamentale specifice. Integrarea informațiilor senzoriale primite pe diferită căi conferă activării generale o orientare comportamentală specifică, determinând organismul să acționeze într-un anumit fel în funcție de caracteristicile mediului său înconjurător. Emoția poate fi definită ca reprezentând integrarea unei stări de excitare fiziologică unor particularități cognitive atribuite
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
emoționale. În acord cu Figura 1 Concepția cognitiv-neoasociaționistă Notă: Adaptată după Geen și Donnerstein, 1998, p. 50 propunerile lui Leventhal, Berkowitz estimează că o experiență emoțională bogată și diferențiată este rezultatul unei elaborări cognitive care realizează întotdeauna legături dintre stimulii senzoriali și idei, amintiri sau concepții prototipice de care individul dispune pentru emoția pe care o trăiește la un moment dat. Altfel spus, în loc de a încerca identificarea emoției trăite de către individ, ar fi preferabilă identificarea percepției emoționale pe care el și-
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de "construire a identității de rol" (Cohen, 2008, p. 84), de raportare a locutorului la ceilalți prin folosirea pronumelor, a mimicii, prin trimiteri către opiniile, credințele celorlalți etc.; * tehnici NLP27 care-și subsumează, de exemplu, "predicate" (cuvinte/expresii) corespunzătoare canalelor senzoriale 28 (cf. Popescu, 1998, pp. 58; Iordănescu, 2006, pp. 46-47; Cameron, 2006, pp. 65-70 etc.): predicate vizuale (a ne da seama, a vedea, punct de vedere, imagine, perspectivă, clar, a privi, orizont, luminos, culoare, tentă, a pune la punct, a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
lumile posibile); situațional (situația de discurs, ierarhia interlocutorilor, canalul utilizat etc.); acțional (al fragmentelor discursive ca acte de limbaj: sfat, rugăminte, promisiune, ofertă, solicitare, amenințare etc.); psihologic (al intenției, credințelor, dorințelor interlocutorilor), respectiv, într-o altă accepțiune, spațial; fizic și senzorial; temporal; al pozițiilor; relațional social imediat; cultural de referințe la norme și reguli colective; ca expresie a identității actorilor (Marinescu, 2003, pp. 87-88). 41 Vezi cele două tipuri de semnificație "semnificația descriptivă" și "semnificația atitudinală" implicate de orice "schematizare discursivă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a o face mai inteligibilă și de a o consolida, dată fiind calitatea sa de mijloc de comunicare. Fiind un ansamblu de semne, de complexe, de articulații cărora le sînt asociate diverse sensuri, limbajul are rolul de a transmite experiențele senzoriale, emoționale și voliționale ale unui individ. Limbajul condiționează modul în care oamenii văd, concep și interpretează lumea din jur, fixînd gîndirea în cadre corespunzătoare unei organizări taxologice a realității. Dacă limba condiționează modul în care oamenii văd lumea, putem spune
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
din orbite și apropiați etc. Expresiile faciale transmit înțelesuri variate: dezgust, fericire, interes, supărare, nedumerire, dispreț, uimire, furie, hotărîre, frică, teroare, ură, aroganță, reflexie, prostie, amuzament etc. Ochii joacă un rol important în comunicarea non-verbală, întrucît circa 80% din impresiile senzoriale ale unui individ sînt înregistrate prin intermediul ochiului. Putem recunoaște imediat mesajele pe care le transmit dacă privirea ochilor este blîndă, catifelată, pătrunzătoare, dură, goală, absentă, sticloasă, blazată, fulgerătoare, scînteietoare, prietenoasă, strălucitoare, evitantă, îndrăgostită etc. "Pe nou-veniți îi recunoști ușor. Primul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
corporale, închiderea într-o celulă întunecoasă, pedepse crude, inumane sau degradante. Descrieți-le. 7. Care este numărul următoarelor sancțiuni pronunțate în cursul anului: regim special, regim de izolare, cartier disciplinar, transferări? 8. Ținerea la izolare exclude orice noțiune de privare senzorială? Da Nu. 9. Locul de izolare în care este plasat deținutul dispune de o fereastră? Da Nu. 10. Deținutul plasat la izolare poate să-și păstreze ceasul? Da Nu. 11. Mesele unui deținut aflat la izolare sînt servite la ore
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
înalte, conștienți că singura posibilitate de ieși din izolarea locului este învățătura de carte. Ajuns aici, se cuvine o privire mai atentă asupra naturii locurilor și oamenilor, nu atât prin limbajul convențional abstract al geografului, cât mai ales prin percepția senzorială concretă a copilului "Neculai a lu' Barbu", pentru care nu există centimetru de pământ necălcat și nici trăire umană dată uitării. Atât de intens s-au întipărit toate în memorie, încât și acum, la cei peste 80 de ani ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Fiziologia nervoasă ia în considerare viața psihică / 125 2. Concepția biopsihologică a lui Georgius Prochaska / 126 3. Anatomia funcțională a sistemului nervos Charles Bell și François Mangedie / 128 4. Marshall contrapune actului reflex pe cel psihic / 129 5. Teoria modalităților senzoriale / 131 6. Principiul "energiei specifice a stimulilor" Johanes Müller / 132 7. Principiul anatomic al "câmpului senzorial" Ernest Heinrich Weber / 134 8. De la Goethe la Purkinje în reflectarea vizuală / 135 9. Localizarea cerebrală a reflectării de la Gall la Flourens / 136 VII
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
3. Anatomia funcțională a sistemului nervos Charles Bell și François Mangedie / 128 4. Marshall contrapune actului reflex pe cel psihic / 129 5. Teoria modalităților senzoriale / 131 6. Principiul "energiei specifice a stimulilor" Johanes Müller / 132 7. Principiul anatomic al "câmpului senzorial" Ernest Heinrich Weber / 134 8. De la Goethe la Purkinje în reflectarea vizuală / 135 9. Localizarea cerebrală a reflectării de la Gall la Flourens / 136 VII. Condițiile transformării psihologiei într-o știință de sine stătătoare / 139 1.Influența școlii fizico-chimice din biologie
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de cercetători de la Starnberg, reuniți sub tutela lui Carl Friedrich von Weizsacker, au separat trei etape distincte de dezvoltare ca fiind proprii oricărui domeniu științific de cunoaștere: pre-paradigmatică, paradigmatică și post-paradigmatică. De exemplu, în psihologie, în etapa pre-paradigmatică, problemele reflectării senzoriale, afective sau gândite, deși importante, rămân aproape cu totul la îndemâna filosofilor sau naturaliștilor, unde psihologia este doar un domeniu implicat. Când cunoașterea științifică atinge pragul paradigmatic propriu-zis, cercetarea fenomenelor respective se raportează la un domeniu precis de cunoaștere, și la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
oarbă fără vreun concept, fără intervenția cuvântului, după cum și gândirea, fără intuiția sensibilă, era ceva condamnat să funcționeze în gol. S-a mers chiar mai departe și s-a evidențiat faptul că intuiția sensibilă, ca o condiție prealabilă a cunoașterii (senzoriale și raționale), implică existența unui "eu" activ, cu substanțialitate subiectivă, care se sintetizează aperceptiv ca "experiență internă" spre a transcende peste generații. Eul este cel care le gândește, care le judecă pe toate, pentru care au fost formulate totodată unele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
gestaltismul, reflexologia și behaviorismul, care completează paradigma de bază a psihologiei realizând o etapă importantă în maturizarea ei, ca domeniu de cunoaștere de sine stătător. Aplicațiile ei, însă, nu s-au sfârșit cu reușita aducerii și reproducerii fenomenului de reflectare senzorială în laboratorului lui Wundt, cu descrierea legilor de care acesta ascultă; și nici când obiectivele ei multiplicate au fost preluate în alte centre universitare germane și europene. Până când aceste rezultate să devină fapte de conștiință, de credință, asemenea celor religioase
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
logosul a fost însușit și înțeles. Din această cauză, deși corect există receptori cu acei ochi și urechi ai evenimentelor, în final sufletește ajung martori infideli. Astfel viața psihică ajunge reprezentată prin categorii conceptuale distincte de somn, veghe, de cunoaștere senzorială și gândire, de nivel de înțelegere. Toate aceste categorii se raportează în mod egal la transformările din organism, ca și la transformările ce au loc în lumea externă. 2. Cauzalitatea vieții sufletești Sufletul este material, ca și obiectele din jur
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
află în cele gândite, care nu se simt; combinate între ele ajung înțelese (krasis). Sufletul se află, în acest sens, la locul de întâlnire dintre influențele externe și cele interne. Sufletul, în concepția lui Parmenide, este un mediator între mișcarea senzorială și cea conceptuală. Aceasta din urmă se realizează cu ajutorul cuvântului. Prin cuvânt, sufletul ajunge a fi contrapus lumii reflectate material, ca o realitate pătrunsă de problemele vieții sociale. 1.4. Pitagora (~ IV î.I.C.) Cu Pitagora debutează o nouă etapă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu aer în cord, aerul ajunge la cord prin plămâni, astfel încât respirația aprovizionează "dispozitivul pneumatic" compus din cord artere ventriculi cerebrali și aerul pentru menținerea cantității suficiente de pneumă. În ceea ce privește funcțiile sufletești, Pitagora a deosebit un nous pathitikos, o cunoaștere senzorială inferioară, diferită de nous theoretikos, ce corespunde cunoașterii raționale. Aceeași concepție apare și la Aristotel, cu deosebirea că acesta nu atribuie nici o localizare specială diferitelor funcții cognitive în sistemul ventricular al organismului. Sistemul pitagoreic a avut ca idee fundamentală principiul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Din combinația acestora cu dragostea și cu ura apare întreaga diversitate posibilă a lumii sufletești. Prin combinația celor patru elemente rezultă mișcarea, care în forme diferite determină viața sufletească. Aceasta este teza de bază a lui Empedocle pentru explicarea cunoașterii senzoriale. Empedocle emite ipoteza "revărsării" elementelor de combinație. În acest sens, el postulează că în timpul combinării elementelor au loc scurgeri. Acestea determină ca atomii să se strecoare în porii altor obiecte materiale. Nașterea senzației are loc prin strecurarea acestor revărsări de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu viteza de mișcare cea mai rapidă sunt cele ale focului. Sufletul este doar o parte a materiei. Legea descompunerii la care se supune corpul se referă și la suflet, întrucât sufletul este corporal. Democrit repudiază ideea imortalității sufletului. Reflectarea senzorială este explicată atomist. Ea se produce cauzal, sub influența obiectelor externe corpului. Senzația are loc la atingerea nemijlocită a atomilor. Receptorii ochiului preiau influența atomilor de la distanță, cei ai pipăitului influența atomilor din apropiere. Atomii auziți se răspândesc în întregul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a spus că este nevoie să se facă apel și la aprecierile celorlalți oameni, chiar dacă acolo există doar atomi și eter. Senzația apare în acord cu principiul "deosebitului de deosebit", complementar "asemănătorului de asemănat" un principiu de bază al reflectării senzoriale. În acord cu acesta este pusă în evidență receptarea caldului ca diferit de rece, dulcelui de amar, etc. Restul lucrurilor sunt deosebite cu "mintea", ca o ordine superioară a organismului. La baza tuturor formelor de mișcare se află mintea, nous
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]