19,447 matches
-
ani, cu o fervoare ieșită din comun - pictează aproape un tablou pe zi și trăiește din vânzarea lor - , poți să-ți închipui, printr-o supraevaluare a eu-lui, că ești genial. Andra Ponomarenco, vă spunem din capul locului, are talent, are simțul culorii și în același timp o disponibilitate de a se lăsa impresionată de mari artiști, care pot deschide căi spre cultura plastică autentică. Dar și dorința de a învăța, pentru că este sigură că și-a descoperit vocația. Pictând una și
Un caz de pictură virală by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5137_a_6462]
-
că poate să inventeze, desenul se duce după închipuire, personajele se învăluie în plasticitatea lui Klimt sau cad în decorativismul plat al lui Gauguin, ca amprentă coloristică, lipsindu-le perspectiva cu desăvârșire. Cu toate astea, expresivitatea lucrărilor devine remarcabilă pentru că simțul plastic, instinctiv după cum am mai spus, conduce, cu mijloace sumare, la degajarea de amănunte inutile, ce ar putea altfel plasa exercițiul în ridicol, la un punctaj maxim pe expresii. Artistei îi plac culorile calde, dar nu le lasă niciodată să
Un caz de pictură virală by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5137_a_6462]
-
avea 43 de ani, era director la Teatrul „Bulandra”, iar în 1965 obținuse marele succes cu „Pădurea spânzuraților” la Cannes, unde cucerise premiul pentru regie. Se afla, așadar, pe culmile gloriei, dar, așa cum constată și autorul interviului, nu-și pierduse simțul măsurii, stilul răspunsurilor sale este „dubitativ și frământat”. Reproducem, din interviul amintit, o întrebare chiar despre genialitate: „Ați fost numit de presa vest-germană genial. E jenant, Liviu Ciulei, să vă amintesc asta, cer scuze, modestia dvs. e recunoscută, dar explicați
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5141_a_6466]
-
Uricariu este că, deși are predilecție pentru detalii de natură vizuală, nu descrie fizionomii sau expresii de pregnanță psihică. O preocupă îndeosebi interioarele de clădiri, nu cele de oameni. Neavînd apetență pentru ecouri de duh, umoarea sa extrovertită îi conferă simț de observație pentru repere culte: Jugendstil, Biedermeier sau belle époque, dar nu iradierea unui chip și nici intuirea unui temperament. Sub unghiul pledoariei pentru ideea monarhică, cartea convinge pe orice om care îndeplinește două condiții: să aibe o minimă bună-
Epoca moșmoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5329_a_6654]
-
Auschwitz, ca și cel al unchiului Roland, nazist fervent; printre acele bradului cu globurile sale luminoase a dispărut, putem să ne imaginăm în ce fel, țiganul care ani la rând venea să-l împodobească. Mirosul copilăriei - Schlesak este poetul mirosului, simțul cel mai umil și receptiv al vieții, al pământului, al sexului, al înfloririi și al putrefacției - miros de narcise, de resturi sfârtecate de câini, de carne umană arsă; miros ce o irită pe soția autorului, care s-a întors la
Claudio Magris - DIETER SCHLESAK sau imposibila întoarcere acasă () [Corola-journal/Journalistic/5339_a_6664]
-
Moda, însă, contează mai puțin. Cert e că, luate unul câte unul, noile poeme ale Elenei Ștefoi nu dezamăgesc. Le va veni rândul și lor, imediat. În al doilea rând, însă, Raportul acesta de etapă suscită o întrebare de bun simț. Despre ce etapă e vorba? Se cuvine deschisă o paranteză de istorie literară. Membră a Cenaclului de Luni, Elena Ștefoi debutează chiar în anul în care acesta e desființat de autorități (1983), cu volumul Linia de plutire. Unii critici au
O viziune a sentimentelor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5348_a_6673]
-
privirea semenilor, ei se așază sub raza ochiului lui Dumnezeu, caz în care criteriile de care ascultă ies de sub jurisdicția psihologiei obișnuite. Dar, cu toate că limba ne încurajează să vedem în om o ființă congenital spectaculară (grație precumpănirii vederii în raport cu restul simțurilor), noțiunea de spectacol e mult mai elevată. Și implicit mai restrînsă. Din balastul de înțelesuri filologice, ea nu mai reține decît nevoia oglindirii în alții, de aceea un spectacol nu apare decît acolo unde sunt îndeplinite cîteva condiții: 1) Trasarea
Teatrul din afara teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5349_a_6674]
-
a criticat Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU, după ce organismul internațional a deschis o anchetă pentru a afla dacă Israelul a comis crime de război în Gaza. Este o travestire a justiției, o travestire a dreptății, o travestire a bunului simț, o travestire a adevărului", i-a spus Netanyahu secretarului britanic pentru Apărare, Philip Hammond, potrivit presei israeliene. Această folosire a scuturilor umane este extraordinar de cinică. Este grotească. Este inumană. Dar ce este la fel de grotesc este că Israelul este condamnat
Netanyahu: Ancheta ONU, o traverstire a justiției by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/53715_a_55040]
-
învățături. Pentru cine poate să le priceapă. Salutar îmi apare materialul enun- țiativ intitulat Critica criticii muzicale, articol în care autorul stabilește drept punct de pornire anume etaloane ale actului critic formulate de însuși George Călinescu, anume faptul potrivit căruia „Simțul critic este forma propriei noastre facultăți creatoare”. Chiar dacă ești, chiar dacă nu ești de acord cu unele idei, nu poți să nu observi uzul unei rațiuni expuse în plan profesional, intelectual, de largă acoperire. Chiar dacă unele expuneri par a fi mai
Cărțile noastre, cărțile muzicii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5370_a_6695]
-
artă, scriitori și critici de toate genurile sunt protagoniștii celor două volume masive care au apărut anul trecut. Social vorbind, figura lui Rosei e firavă pînă la inexistență. Un anonim fără tenacitate și fără ambiții adînci, dar înzestrat cu un simț sigur al valorii plastice. Cu prieteni puțini și cu un ritm cenușiu de viață, autorul își răzbună platitudinea destinului prin notițe scurte și pătrunzătoare, care plac spontan la lectură. Sunt două trăsături care izbesc la autor. Prima vine din cumplita
Scribendi cacoethes by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5212_a_6537]
-
înzestrarea lui nu face doi bani. Acesta e cazul lui Samuil Rosei, al cărui jurnal îl citești cu înghițituri mici, mustăcind de plăcere estetică și rugîndu-te în sinea ta să nu se mai termine. A doua trăsătură izbitoare stă în simțul critic al judecăților făcute. Rosei pare un vulpoi a cărui intuiție estetică nu dă greș în materie de judecăți plastice. Îl citești intuind că adevărul despre ierarhia culturii din Bucureștiul anilor ’80-’90 e prins aici. Rosei e un ogar
Scribendi cacoethes by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5212_a_6537]
-
mult mai puțin apreciate, în care oamenii sunt mai aventurieri, mai egoiști, sunt parveniți și, din punct de vedere cultural, sunt mai ieftini. E o întreagă aventură încercarea de a te firma într-un asemenea mediu, de a-ți păstra simțul calității și măcar o parte din identitate. Pentru mine, ca scriitor, primii trei-patru ani de expatriere au fost grei și, într-o anumită măsură, debusolanți. După aceea, mi-am redescoperit temele, mi-am găsit și un anumit ton al scrisului
Petru Popescu „Coșmarul vieții mele era să nu mai pot scrie...“ by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6648_a_7973]
-
O altă parte aplauda frenetic isprava regizorului; ...care nu a înțeles că orice inovație trebuie să aibă o logică, că există o compatibilitate stilistică firească între dans și muzică; ...că o adaptare forțată poate aduce, eventual, o siluire a bunului simț. Mai ales atunci când se urmărește a flata gustul unui public mai puțin educat, dar rebarbativ în manifestările sale. Ce se mai poate urmări la Viena, la Opera de Stat, sau la Deutsche Oper Berlin, cealaltă importantă instituție de acest gen
De la Viena la Berlin, un vast spațiu al culturii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6651_a_7976]
-
lucrurile. Dimpotrivă, le staționează. Eugen Ionescu e rău din exercițiu, dintr-un fel de nepricepere. O răutate care, cu toate acestea, vine din cunoaștere și urmează unui sentiment de tristețe. Ca dovadă, scrie obraznic, pentru că nu e lipsit de bun simț. Obrăznicia lui e o poză. Sau o metodă de cunoaștere". Și mai departe, portretul se desenează la fel de fulgurant-simpatetic: "Eugen Ionescu e pe alocuri înțelept. Se torturează singur. Nu din nevoia de a-și căuta un înțeles, dar din ireverențiozitate. El
Eugen Ionescu și Mihail Sebastian by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6667_a_7992]
-
mult i se pare nepotrivit hedonismul, fie și măsurat cum e cel epicureic: "Nici în Ťgrădina lui Epicurť nu putem sta, în plăcere și înțelepciune, nici în sărbătoare, în consumul sărbătoresc al pîinii și vinului, nici într-o beție a simțurilor". Adăugînd că: "E obositor să cauți în fiecare moment ce e plăcut și să alungi ceea ce aduce suferință". Înțelege a face o singură concesie, pentru omul religios: În lumea noastră numai misticul trăiește autentic clipa. Pentru că el celebrează credința, pentru că
Mimarea istoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6668_a_7993]
-
preconizat de comuniști ca o diabolică mutație a umanității, "omul-carcasă", "omul-masă", spre a face uz de termenii lui Ortega y Gasset, care avea în vedere proiectul extremei drepte, similar celui al extremei stîngi, poartă o uniformă morală ce suprimă individualitatea, simțul valorilor, impulsul creator. Operația prin care ia naștere acest hibrid e spălarea creierului cu furtunul sloganelor, mancurtizarea. Interdicțiile de tot felul, izolaționismul, transparența vieții private devin adjuvantele unei inginerii sociale la capătul căreia stă robotizarea dusă la perfecțiune, ca-n
Mimarea istoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6668_a_7993]
-
ar fi dus la cozi interminabile pe aeroport. Jeremy Clarkson este de părere că dacă aceste controale riguroase ar fi aplicate cu o doză "de rasism", adică doar în cazul anumitor pasageri, nimeni nu ar mai avea de suferit. "Bunul simț a dispărut din sistem. Iar rezultatele ne afectează pe toți. Ca să nu mai vorbim că în preajma Jocurilor Olimpice timpul de așteptare pe aeroport se va dubla", a scris acesta în editorialul său din The Sun. Jeremy Clarkson a mai spus că
Jeremy Clarkson, încă o gafă. Vezi ce declarație i-ar putea aduce concedierea () [Corola-journal/Journalistic/66777_a_68102]
-
învățat mișcările după numărătoare. La finalul numărului lor, jurații s-au ridicat în picioare, cu mâinile în aer. Aplauze, în limbajul celor care nu aud. Sincer vă spun, deși fiyic nu auziți, simțiți muzica mai bine decât noi. Lipsa unui simț nu împiedică talentul să iasă la iveală. Dansați superb și vreau să vă văd în finală”, a spus Andra abținându-se cu greu să nu plângă. Al doilea finalist, desemnat de telespectatori, a fost Mihai Petraiche, care a impresionat cu
Românii au talent: Ultimii finaliști au fost desemnați. Vezi cine sunt () [Corola-journal/Journalistic/66791_a_68116]
-
de flata curiozitatea proștilor, ci dramatizare înseamnă captarea tensiunii vitale din care a ieșit istoria, tensiune la care nu vei ajunge nicicînd în lipsa flerului. Ceea ce califică un istoric e nasul cu care poate mirosi esența umană îndărătul hazardului istoric. Un simț de orientare predilect irațional, radical diferit de cîntărirea lucidă a variantelor de interpretare. De aceea, în explicarea istoriei, logica e doar mijlocul prin care te străduiești să pui în ordine întîmplări lipsite de logică. E precum explicarea ulterioară a unui
Presimțirea viitorului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6686_a_8011]
-
emisiuni de divertisment), Moise Guran va trebui să accepte provocarea acestora de a intra în ritmul lor. Așa se face că, pe parcursul emisiunii, el va ajunge să facă mărturisiri surprinzătoare și ne va dovedi că este o persoană cu un simț al umorului extraordinar. Iar ca tabloul acestei ediții să fie complet, nici Constantin Trofin nu se va lăsa mai prejos și dezvălui în premieră tot felul de aspecte amuzante din viața sa. Un mic exemplu ar fi părerea pe care
Moise Guran lasă jurnalismul economic pentru cel de divertisment () [Corola-journal/Journalistic/66919_a_68244]
-
acest moment și o variantă ajutătoare: “Schimba întrebarea” și, după cum a răspuns până acum la întrebările adresate de Virgil Ianțu, are toate șansele să devină primul câștigător de la “Vrei să fii milionar?”, mai ales că invitatul emisiunii are și un simț acut al umorului. La întrebarea prezentatorului “Ce știi despre Woody Allen?”, concurentul a răspuns ferm: “Woddy Allen are ochelari”; “Și ce face cu ei?”, a replicat Ianțu. “Privește lumea”, a răspuns prompt profesorul din Racaciuni. “Ai venit pentru bani?”, și-
Vrei să fii milionar?: Un profesor de religie, la doar două întrebări de premiul cel mare () [Corola-journal/Journalistic/66924_a_68249]
-
i s-a alăturat relativ de curând, ceilalți instrumentiști sunt aceiași din 1987, când a fost înființat: Nicușor Silaghi, vioara a II-a, Marius Suărășan, violă și Vasile Jucan, violoncel. Cu un sunet cultivat, cu frazare coerentă, inteligentă, sensibilă, cu simțul construcției fără fisuri, cei patru muzicieni au reușit să confere un echilibru clasic celor două lucrări brahmsiene - Cvartetul de coarde în la minor, op. 51 nr. 2 și Cvartetul cu pian în fa minor, op. 34 (la pian Mihai Ungureanu
Toamna muzicală clujeană by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/6697_a_8022]
-
Producțiile sunt de mare anvergură, dominând regiile tradiționale care respectă cu fidelitate o atmosferă și un anumit stil de interpretare impus de partitură. Cu toate acestea, își fac loc și spectacole în regii neoclasice, chiar moderne, elaborate însă cu mare simț artistic, cu rafinament, păstrând o anumită stilistică imperios necesară. Publicul american, plătitor al unor bilete piperate ca preț, dorește să fie satisfăcut de ceea ce i se prezintă pe scenă și are reacții adverse prompte la inovații absurde, nefirești și neconcordante
Eveniment în lumea operei by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6698_a_8023]
-
unic cu "Madame Butterfly" de Puccini, un cântec de lebădă al marelui regizor Antony Minghella, care ne-a părăsit prematur, a impresionat în mod egal atât pe spectatorii mai conservatori, cât și pe cei dornici de o inovare de bun simț a teatrului liric. Anul acesta stagiunea operistică metropolitană s-a deschis cu opera "Tosca" de G. Puccini într-o nouă producție a lui Luc Bondy, după 25 de ani în care se păstrase regia lui Franco Zeffirelli. Spectacolul a fost
Eveniment în lumea operei by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6698_a_8023]
-
după intervenția care a avut loc săptămâna trecută și a durat 36 de ore. După doar șase zile, bărbatul a început să-și simtă fața, să se spele pe dinți și să se bărbierească. De asemenea, și-a recapatat mirosul, simț pe care îl pierduse după accident. Este practic sfârșitul unui coșmar pentru omul care și-a petrecut ultimii 15 ani din viață ascuns în spatele unei maști și care ieșea în public doar noaptea.În momentul în care Richard Lee Norris
Primul transplant facial total, realizat în SUA () [Corola-journal/Journalistic/67046_a_68371]