5,259 matches
-
a atins înaltul cerului. în schimb, pentru creștinul Methodios din Olymp (martir în 312), în Banchetul său, trupul fecioarelor creștine, trupul feciorelnic este cel calificabil drept pășind pe pămînt, dar bolta-nstelată a cerurilor atingînd. Potrivit interpretării curente, virginitatea trupului simbolizează prin excelență integritatea receptaculului uman în care se sălășluiește prezența divină. Cei care aleg fecioria arată prin trupul lor că se păstrează intacți, puri, separați de logica lumii, pentru a fi demni de prezența Duhului, căruia i se dedică în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Cel ce dă și Cel ce ia. Dincolo de ele și de Unitate, rămîne numele inefabil, pe care divinul și-l comunică, poate, în experiența mistică, atunci cînd ființa e zdrobită și realcătuită de cunoașterea lui. în Omul sefirotic al Cabalei, simbolizînd structura vie a lui Dumnezeu, dualitățile care desfășoară viața intra-divină decurg din unitatea Coroanei, a sefirei supreme. Dar Coroana nu e decît punctul de comunicare între fața interioară a divinului configurată de dualitățile sefirotice și Infinitul lui (Ein Sof
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
care scurtcircuitează depărtarea, fără a o anula. Pe de o parte, simbolul și principiul simbolizat își prezintă acut vederii deosebirea de natură. Dar, pe de altă parte, își fac presimțită unitatea, incluziunea originară a simbolului în principiul pe care îl simbolizează. Cu cît distanța dintre ele e mai puternic pusă în evidență, cu atît e mai puternic vectorul simbolic care le leagă. Anecdotele mistice din mai toate tradițiile, ca și parabolele din Evanghelii își învelesc, de pildă, învățătura în straie de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mic decît o sămînță de mei, mai mic decît germenele dinăuntrul unei semințe de mei. Or, această temă simbolică a copacului inversat sau drept, în funcție de perspectiva umană sau transcendentă din care e privit este universală. Ca arbore al lumii, copacul simbolizează nu numai axa universului, cu ierarhia planurilor lui de existență, ci și globalitatea lumii, vertebrată de axa verticală. Despre acest copac se spune în Bhagavad-Gșt‡ (XV, 3) : De aici (din planul nostru de existență) nu i se vede forma, nici
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a creaturii sale. însuși Legămîntul lui Iahve cu poporul său constă într-o progresivă delimitare a sferelor proprii celor doi interlocutori. Iar atunci cînd se stabilește organizarea țării, a comunității și a cultului, leviții, neam sacerdotal, nu primesc teritoriu, ceea ce simbolizează, în existența cotidiană, distanța/retragerea/transcendența divinului față de treburile civile ale poporului. în sfîrșit, experiența exilului și a suferinței, atît de acută în tradiția iudaică, pune în fața conștiinței credincioase enigmatica retragere a lui Dumnezeu din istoria exterioară, chipul lui slab
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
oare, de foarte departe, gestul transcendenței care se transcende pe ea însăși? Una dintre legile simbolismului susține că supremul se răsfrînge în infim, se oglindește inversat în neînsemnat sau banal, că cu cît e mai mare distanța dintre simbol și simbolizat cu atît e mai intensă corespondența lor. Distanța atît de mare dintre mentalitatea tîrziu modernă și transcendență alături de simetrica lor autolimitare nu constituie oare o situație simbolică privilegiată? Cele două perspective Se susține pe drept cuvînt că secularizarea a golit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și să-l explice. Apoi, la solicitarea mea, copiii au ales imagini înrudite ca temă îLegume de toamnă: ardei, vinete, varză, morcovi, etcă, dar și ca rostire a cuvântului ilustrat îgrădina, grădinar, grădinițaă, și-au dat mâinile într-un cerc simbolizând familia de cuvinte, rostind următoarele versuri: “Familia-i mare,/ Familiai mică,/ În familie să ne unim,/ Rudele să le găsim”. Pentru înțelegerea noțiunii de antonime folosim jocul „ Găsește imaginea opusă” în care copiii au sarcina de a recunoaște și descrie
Caleidoscop by Iuliana Cumpătă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93232]
-
ancorate încă de o concepție completă de cantitate sau mărime și nu erau încă despre entități concepute independent de obiectele concrete. Pentru ca matematica să progreseze, se cereau două lucruri: (1) flexibilitate reprezentațională era nevoie de un sistem adecvat pentru a simboliza orice trăsătură cuantificabilă a lumii naturale în așa fel încât să permită o comparare ușoară a lor; (2) ca acest sistem să fie cât mai abstract și mai general (Shabel 2005: 30-34). Un prim pas în această direcție l-a
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
umile cuvinte de cerere și de preamărire sunt la fel de bine primite de către Stăpânul tuturor ființelor ca și cele mai frumoase invocări. Formule recitate mecanic sunt numai într-un fel rugăciuni, asemenea flăcării unei lumânări. Chiar așa neînsuflețită cum pare, ea simbolizează aspirația unei ființe omenești către Dumnezeu. Ne rugăm, de asemenea prin acțiunile noastre. Sfântul Ludovic de Gonzaga spunea că îndeplinirea datoriei este echivalentă rugăciunii. Modalitatea cea mai bună de intrare în comuniune cu Dumnezeu este, fără îndoială, aceea de a
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
tentative, eșuate, însă. Distanța cultivă tensiunea, și în cele din urmă, îi separă. Rămâne să decidă centrul. Iar centrul decide că nu se poate să rămână laolaltă cu periferia. Trebuie să se despartă cuviincios. Cele două personaje pot foarte bine simboliza și cuplul individ-lume. Deși aproximezi că lumea e a ta, că i te potrivești , ea îți scapă mereu printre degete, nu poate rămâne a ta, e mereu a altuia. Orice individ pus pe cucerit lumea, sfârșește prin a dezarma, nu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
română nu poate fi confiscată cu sprijinul complezent al unor media, doar de câteva vedete! Vorbeam de două generații de rezistență intelectuală. Cea de-a doua ignoră, practic, pe prima. Ar fi trebuit să scriu, de fapt: trei generații. Ultima simbolizată de memoriul celor actualitate, probabil efemeră. Căci ce va fi după alegeri, vom vedea. Și, mai ales, că rezistența adevărată a fost îndreptată și se îndreaptă mereu împotriva unui sistem și a unei ideologii și ea nu se reduce la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
soartă filozofică ingrată, devastatoare, va avea la gurile Dunării. Când am vizitat casa lui Goethe de la Frankfurt, am observat între multe altele și o presă uriașă de... stors rufe. Detaliu teribil de prozaic, s-ar spune. într adevăr. Dar care simbolizează, cel puțin, un mic fapt neînsemnat: o mare literatură, o mare cultură, o mare filozofie, în perioada actuală, nu se mai pot face decât într-un mediu civilizat. într-o mare civilizație. Deci, ca să împingem butada până la capăt, filozofi, filozofi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ca să-ți spună lumea cine e Iancu Gore"225); efectele de putere ale numelui funcționează asemenea unui bumerang: deși îndreptate asupra celor din jur, se întorc tot la el, îl impresionează tot pe el. De asemenea, sentimentul că stăpânește timpul (simbolizat prin impresionantul ceas de aur al țarului, ceas cumpărat de Gore de la Odessa și expus ostentativ), în opoziție cu originea umilă, este o trăsătură a "idiotului" din fantasticul eliadesc de tip call. Iancu Gore din Pitești, venit la București pentru
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
că "uitarea" sa era în fond uitarea adevăratei naturi nemuritoare și că "farmecele din Kadali" reprezintă mirajele vieții profane. Goraknăth îi arată că "uitarea" care era să-l coste nemurirea a fost provocată de zeița Durgă. Această vrăjitorie a ei simbolizează eternul blestem al ignoranței, azvârlit de "Natură" (i.e.Durgă) asupra omului"281. În căldura înăbușitoare a Bucureștilor, în timp ce așteaptă tramvaiul, Gavrilescu simte, asemeni colonelului Lawrence, că arșița îl lovește "în creștet", "ca o sabie": "Arșița aceea teribilă a Arabiei l-
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în fragmentul citat - ca mijloace de redare a siguranței care guvernează existența plină de greșeli a lui Gavrilescu). În perspectiv esteticii tantrice - nuvela văzută ca scenariu al stării de Bardo, descrisă în Cartea tibetană a morților - eroul înfruntă zeitățile cosmice, simbolizate în text prin cele trei fete, în realitate forțe psihice de care sufletul a fost legat în existența terestră 329. O altă interpretare vede în cele trei, țiganca, grecoaica, evreica, spirite ale unor străvechi civilizații, modalități spirituale pentru marea trecere
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ca descendenți direcți ai lui Adam și Eva465 și descriși ca "oameni mici la făptură și la stat și puținei la minte"466, dar buni și evlavioși, mănâncă doisprezece sau chiar șaptesprezece dintr-un ou (până la ei, oul redevine întreg, simbolizând o reîntoarcere la origini), fară să se certe. Pentru că nu știu când e Crăciunul sau Paștele, oamenii le dau de știre aruncând pe apele râurilor coji de nucă, la Crăciun și coji de ouă, la Paști ("Paștile lacomilor" cum numesc
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
logodnicul Agripinei este "un om care a murit de mult" etc. "Logodnica e, în același timp, Străina, cum o numește Generăleasa, nu numai în sensul distanței nostalgice pe care o impune asceza, dar mai ales al transcendenței pe care o simbolizează"626; în acest caz, supranumele este, mai mult decât în altă proză, un semn "al canalului comunicativ între "între dincoace și dincolo". Utilizând codul lecturii gnostice, Ștefan Borbély analizează numele eroinei ca o sugestie de dedublare gnostică a Fecioarei din
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Albini, spectacolele ascund acțiuni împotriva ordinii sociale, ancheta fiind simbolul desacralizat al anamnesis-ului709). Pentru cel care deține codul, arta care evocă timpul mitic într-un teatru al Lumii, poate produce saltul din timp710. În contextul funcției sacre a spectacolului, costumele simbolizează și realizează "diferitele modalități și situații ale omului. De câte ori dezbracă un costum, actorul se eliberează de un anumit mod de a fi. Au învățat tehnica aceasta de la leronim..."711. În corespondența 712 cu Matei Călinescu, Eliade spune despre actorii din
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
identitate: Elena Nicolaescu, Veronica Niculescu, Irina Bogdan, și, în interpretarea lui Albini, Sophia ("Tragedia a început când Sophia, adică Înțelepciunea, a fost orbită de dorința de a-și cunoaște Tatăl"716) Niculina este un personaj "proteiform care își conține opusul", simbolizând în aceeași măsură "frumusețea, tinerețea, bătrânețea, golul și moartea", personaj care reface "starea paradisiacă, grație unei imaginații mistuite de mituri și teologii arhaice"717. Existența de camuflaj a cuplului Laurian-Niculina explică eșecul lui Eusebiu Damian în a-l găsi la
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
el este cel care a înțeles sensul vieții, deci cel încoronat (în gr. stephanos = coroană)". 4.13. Nume și identitate Oricând personajele eliadești "fură" uniforme pentru a-și atribui o altă identitate, o fac pentru a se refugia în ceea ce simbolizează uniforma militară (mod de ieșire din cotidian, asemeni costumului, însemn al celor inițiați, reunire a sensurilor confreriei și ale eroului 723): Ieronim Thanase (Uniforme de general) subtilizează împreună cu Vladimir Iconaru, uniforma unchiului, generalul Calomfir; Spiridon Vădastra (Noaptea de Sânziene) poartă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de la nefast, la favorabil (ideea este confirmată etimologic, cuvântul latin sinister, stânga, este etimonul cuvântului sinistru din limba franceză). Este drept ceea ce merge în aceeași direcție cu soarele; stânga merge în direcția opusă acestui curs. În tradiția creștină occidentală, dreapta simbolizează viitorul, pe când stânga trecutul, care nu poate fi controlat 876, iar în Istoria sa, Eliade face referire la Republica lui Platon în legătură cu drumul sufletului după moarte: "celui bun îi este permis să apuce pe drumul din dreapta, în timp ce păcătoșii sunt împinși
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Istoria 897 sa; caracteristica esoterică impunea folosirea unui limbaj secret, "ascuns" (parlar cruz), pentru ca, așa cum spunea un fedele, Francesco da Barberino, "la gente grossa" să nu poată accede la doctrina ei. Madonna Intelligenza din textele acestei oști secrete și spirituale simbolizează "intelectul transcendent, Înțelepciunea". În acest sens, un alt fedele d'amore, Jacques de Baisieux interpretează în poemul său C'est des fiez d'Amours (pe care-l regăsim și în proza în discuție) sensul cuvântului "amor", inițierea prin dragoste fiind
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Dayan, injectarea cu "serul adevărului", staza într-o "durată personală, fără controlul calendarului"903, timp în care memoria îi rămâne "la fel de excepțională"904. Tot o problemă de limbaj este întrebarea justă, pornită din nevoia urgentă a cunoașterii adevărului și mântuirii, simbolizate de potirul Sfântului Graal. În călătoria inițiatică (prin case, grădini, remarcabilă ilustrare a vieții ca drum care trece prin niște încăperi) Ahasverus îi cere să-și pună "întrebarea justă, singura care te interesează"905, să-și amintească esențialul; pe patul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
p. 155. 268 Ibidem, p. 151. 269 Ibidem, p. 152. 270 Ivan Evseev, op. cit, pp. 130-131; Gheorghe Glodeanu, în op. cit., pp. 172-173 vorbește de valoarea simbolică acordată de Eliade numărului în opera sa. În cazul de față, numărul patru simbolizează "infinitatea punctelor cardinale sugerate de cele patru brațe ale crucii, dar și aspirația la totalitate, la absolut". 271 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 175. 272 Constantin Necula, "Predica la Duminica a XXXI-a după Rusalii", în Iubesc, Doamne, ajută neiubirii mele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pe care o propune Lupașcu exprimă tocmai această proprietate a elementelor contradictorii din structura sistemelor. Iată formularea sa: "Oricărui fenomen, sau element, sau eveniment logic, ca și judecății care îl gândește, o propoziție care îl exprimă sau semnului care îl simbolizează: lui e, de exemplu, trebuie să-i fie asociat întotdeauna, structural și funcțional, un antifenomen, sau antielement, sau antieveniment logic, și deci o judecată, o propoziție, un semn contradictoriu: non-e sau ē; și într-un asemenea mod, încât e sau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]