4,151 matches
-
5) valoarea hainelor pentru diferențiere, individualizare (enhancement of individuality) (apud M.L. Gurel și L. Gurel, 1979, 275-276). După o evaluare critică a experimentelor despre interesul vestimentar, Marcia O'Reilly Perry și colaboratorii (1983) au pus accentul pe relația dintre actualizarea sinelui (self-actualization) și atitudinea subiecților față de ținutele pe care le adoptă, verificând printr-o cercetare sociologică următoarele ipoteze: s-ar putea ca actualizarea sinelui să coreleze negativ cu interesul vestimentar, cu vârsta și ocupațiile de tipul "gulerelor albastre", în schimb să
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
doresc să câștige aprobarea socială a celorlalți. Surprinzător însă, rezultatele cercetării nu au indicat corelații puternice între ținutele pe care unele persoane le adoptă și dimensiunea socială a self-ului, în schimb au fost raportate diferențe de gen în ceea ce privește monitorizarea sinelui, bărbații (M = 52) manifestând un grad de anxietate mai ridicat decât femeile (F = 52) cu privire la modul de prezentare vestimentară în diferite contexte sociale (M. R. Solomon și J. Schoper, 1982, 512). Gradul în care un individ este preocupat de impresia
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ca modele de competență vor fi înlocuite de ținuta liberă și lejeră? Aversiunea față de cadrele formale de autoritate și extinderea "culturii de contestare" vor instaura "codul impoliteții" în locul manierelor? Anexe ANEXA 1 Scala de măsurare a rolului hainelor în evaluarea sinelui Dimensiunea 1. Hainele în relație cu selful-structură Hainele pe care le port reprezintă ceea ce sunt. Hainele mele sunt parte din mine, nu doar o simplă posesie. Hainele mă ajută să devin ceea ce doresc. Hainele pe care le port mă ajută
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
public. Sunt îngrijorat de viitorul meu la locul de muncă. Încrederea în propria ținuta vestimentară Sunt încrezător când îmi aleg ținuta pentru serviciu. Cu siguranță, mă pricep să-mi aleg hainele pentru serviciu. Am încredere în imaginea mea profesională. Monitorizarea sinelui Sunt atent la ținutele altora. Observ ținuta neadecvată a altora în situații formale. Observ calitatea materialelor din care este confecționată îmbrăcămintea. Îmi amintesc de cineva daca se îmbracă profesional. Felul în care mă îmbrac schimbă reacția altora față de mine. Interacțiunea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
School: http://hbswk.hbs.edu/item/4688.html, 2005. Gavreliuc, Alin, O călătorie alături de "celălalt". Studii de psihologie socială, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2002. Gavreliuc, Alin, De la relațiile interpersonale la comunicarea socială. Psihologia socială și stadiile progresive ale articulării sinelui, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2006. Gibson, Pamela, "Fashioning the body", în Bruzzi, Stella și Pamela, Gibson (eds.), Fashion cultures: theories, explorations and analysis, Routledge, Londra, New York, 2002, pp. 105-117. Ginneken, Jaap van, Collective behavior
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
obsession", în Clothing and Textiles Research Journal, 19, 3, 2001, pp. 103-119. Ichim-Stoichițoiu, Adriana, "Influența engleză în terminologia politică a României actuale", în Pană Gabriela Dindelgan, Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, Editura Universității din București, București, 2003. Iluț, Petru, Sinele și cunoașterea lui. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași, 2001. Iluț, Petru, "Comportament colectiv", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004, pp. 82-83. Iluț, Petru, Valori, atitudini și comportamente sociale: teme actuale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
p. [111] TERIAN, ANDREI, Antologie de critică literară românească: vol. II, Sibiu, Editura Alma Mater, 2004. [112] TODI, AIDA, Limba romana: propuneri de teste pentru examene, Editura Cartea Universitara, București, 2004, 168 p. [113] TODOR, ERIKA MARIA, întrebarea individuală (dialogul cu sinele), - un metadiscurs despre articularea Lumii, Revista Perspective, nr. 1/2004, [Cluj], p. 65-67. [114] ȚINTARU-POPESCU, ELENA, Ortografia în ciclul primar. Drobeta Turnu-Severin, Stef, 2004, 55 p. [115] VASILIU, RODICA, Abecedarul pas cu pas / Rodica Vasiliu, Maria Dornescu, - Ed, a 2
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
vizează un public). Situația s-ar încadra în spațiul cauzalității care acționează din viitor (sub forma proiectului) elaborată de Sartre. În acest caz ar rămâne de identificat coordonatele în funcție de care ne elaborăm proiectele, pentru a observa de ce gândim ceea ce gândim. * Sinele presupune recuperarea (ca recuperare a sinelui dat, a sinelui destinat) ori construcția sa? Gândim dezvoltarea sinelui în timp, în sfera posibililor proprii (pornind de la determinațiile sale) sau în mod aleatoriu, depinzând de orizontul de sens în care putem să-l
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
încadra în spațiul cauzalității care acționează din viitor (sub forma proiectului) elaborată de Sartre. În acest caz ar rămâne de identificat coordonatele în funcție de care ne elaborăm proiectele, pentru a observa de ce gândim ceea ce gândim. * Sinele presupune recuperarea (ca recuperare a sinelui dat, a sinelui destinat) ori construcția sa? Gândim dezvoltarea sinelui în timp, în sfera posibililor proprii (pornind de la determinațiile sale) sau în mod aleatoriu, depinzând de orizontul de sens în care putem să-l gândim? Care sunt orizonturile de sens
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
cauzalității care acționează din viitor (sub forma proiectului) elaborată de Sartre. În acest caz ar rămâne de identificat coordonatele în funcție de care ne elaborăm proiectele, pentru a observa de ce gândim ceea ce gândim. * Sinele presupune recuperarea (ca recuperare a sinelui dat, a sinelui destinat) ori construcția sa? Gândim dezvoltarea sinelui în timp, în sfera posibililor proprii (pornind de la determinațiile sale) sau în mod aleatoriu, depinzând de orizontul de sens în care putem să-l gândim? Care sunt orizonturile de sens care fac posibilă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
proiectului) elaborată de Sartre. În acest caz ar rămâne de identificat coordonatele în funcție de care ne elaborăm proiectele, pentru a observa de ce gândim ceea ce gândim. * Sinele presupune recuperarea (ca recuperare a sinelui dat, a sinelui destinat) ori construcția sa? Gândim dezvoltarea sinelui în timp, în sfera posibililor proprii (pornind de la determinațiile sale) sau în mod aleatoriu, depinzând de orizontul de sens în care putem să-l gândim? Care sunt orizonturile de sens care fac posibilă meditația asupra sinelui? Scrisul îmi produce bucurie
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
construcția sa? Gândim dezvoltarea sinelui în timp, în sfera posibililor proprii (pornind de la determinațiile sale) sau în mod aleatoriu, depinzând de orizontul de sens în care putem să-l gândim? Care sunt orizonturile de sens care fac posibilă meditația asupra sinelui? Scrisul îmi produce bucurie, publicarea mă întristează (deși gândirea-pentru-scris pare să se desfășoare în vederea publicării). Bucuria scrisului este egalată (calitativ vorbind) doar de cea a lecturii unora din autorii frecventați. Ceea ce ar sugera, pe anumite zone, coincidența sine-lui cu altul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
poziție autocritică aș spune, dacă acest concept n-ar fi fost tras în zona limbajului de lemn, de către atmosfera comunistă. Or, această distanță față de sine poate fi instituită doar printr-o mediere culturală, prin accesul la modele de analiză a sinelui; poate și prin asumarea unor perspective sociale. ( Această asumare este cu atât mai dificilă cu cât neîncrederea în corecta funcționare a societății este mai mare. Un rol important îl joacă în acest sens ideea și sentimentul de justiție). Zăresc la
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
pierdere în planul trăirii (am în vedere modelul camusian), dar un câștig pe planul gândirii și al descoperirii de sine. Pierderea în prezent aduce risipirea, recuperarea fiind posibilă prin smulgerea către sine adusă tocmai de distanțarea de sine. Semn că sinele ascunde în el o dedublare. * Care este diferența dintre Celălalt și Altul? Două chipuri ale Aceluiași. Mi-au trebuit atâția ani ca să înțeleg cât de multe trebuie să știi pentru a pune o întrebare în mod potrivit (ceea ce nu înseamnă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
a căuta nemurirea, respectiv pe calea memoriei Istoriei. * Marea provocare a acestor rânduri: încercarea de desprindere de sine ca descoperire de sine, izvorâtă din speranța că abia renunțarea la egoism mă va livra mie însumi întreg (l-aș numi paradoxul sinelui). Începând cu modernitatea ordinea superioară omului o constituie umanitatea (ce păcat că trebuie să încadrăm în acest concept și fapte ce țin de regiunea in-umanului). Poate că umanitatea este echivalența laică a divino-umanității asigurând vecinătatea nevăzută a Divinității. * Marea noutate
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
sine (chiar dacă una predominant negativă). Trebuie să zărim o bună parte din "conținutul" sine-lui profilat pe fondul durerii. Conturarea imaginii de sine în domeniul lui a avea (cu sensul lui contemporan de a consuma) oferă doar frânturi din ceea ce este sinele (ori ar trebui să fie). Faptul de a simți lipsurile, în raport cu obiceiurile cotidiene de consum, drept absențe ale propriei persoane, ca neîmpliniri profunde, arată cât de mult ne percepem esența în sfera lui a consuma, semnalând că accentul omului contemporan
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Or, existența este mai curând dorință de coerență decât discurs închegat. În felul acesta fragmentul devine dorință de coerență sau drum către o închegare de sine, valoarea lui stând în special în exemplul pe care-l oferă, în deschiderea către sinele propriu pe care mizează s-o prilejuiască altora. Păstrez față de mine însumi distanța dată de diferența dintre ceea ce sunt și ceea ce aș dori să fiu. Această ruptură conține în ea și o zonă de ambiguitate, asigurată de indeterminarea nașterii voinței
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
cel ce ți-o aduce și la lungimea discursului său. O carte bună îți deschide calea clarificării de sine, scutindu-te de a mai bâjbâi, prin intermediul modului în care autorul reușește să lumineze lucrurile. * Fiecare trezire reprezintă o întâlnire cu sinele așteptat din viitor. Bine că tabieturile mediază recunoașterea, așezându-ne rapid în același raport cu lucrurile. * Dorința de a scrie (încă) o carte trebuie să fie depășită de ardoarea descoperirii de sine în rândurile ei. Dacă nimic nou nu-ți
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
pentru a putea descoperi adevăratele contururi ale celei prezente. * Trăim în bună măsură proiectele altora păcălindu-ne că sunt ale noastre. Este forma contemporană de vânzare (sau furt) a sufletului, acesta ajungând să însuflețească idealuri străine. Noica avea dreptate: la sinele intelectual (există o altă formă?) se ajunge prin intermediul unei idei ce-i devine marcă, a unui vis ce-l smulge din anonimatul idealurilor comune. * Ce este mai trist: să constați la sfârșitul vieții că ți-ai irosit-o în speranța
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
absența bârfei). * Tehnologia tinde să elimine științele umaniste pentru a-și asigura propriul spațiu de joc. În afara unei continue interogații asupra sensului progresului și al existenței am fi docili supuși ai tuturor valorilor propuse de tehnologie în numele progresului. * În căutarea sinelui dat! Aceasta este semnificația rândurilor prezente. Doar că scrisul constituie acest sine pe măsură ce-l caută, fiind astfel integrat în structura acestuia. Ceea ce găsesc căutările mele este ceva generat tocmai de această orientare interogativă. * Lipsa interogațiilor privind propria existență constituie o
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
semnificația rândurilor prezente. Doar că scrisul constituie acest sine pe măsură ce-l caută, fiind astfel integrat în structura acestuia. Ceea ce găsesc căutările mele este ceva generat tocmai de această orientare interogativă. * Lipsa interogațiilor privind propria existență constituie o diminuare a substanței sinelui. Păstrez o rezervă față de oamenii ce nu se apleacă asupra propriului fapt-de-a-fi: se cunosc prea puțin pentru ca angajamentele lor să fie ceva de durată. În felul acesta ei stau sub semnul unor continui renunțări. * Ca români cred că ne-am
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
controversa hesychastă este contrastul pe care controversa îl evidențiază între modali¬tatea de trăire mistică tipică Orientului creștin, față de ceea ce se întâmplase în spațiul creștinismului apusean. Răsăritul înțelege actul mistic ca pe o unire totală și o completă absorbție a sinelui în Dumnezeu, Apusul cunoaște însă o mistică carnală, în care misticul este trupește unit cu Hristos, așa cum precizează Papademetriou. În spatele celor două orientării spirituale, umaniștii veacului XIV bizantin au văzut miza a două antropologii. Situația era destul de delicată din punctul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a putut să vină la pelerinaj, să vadă cât de frumos este aici. Cuvântul „Brăila” își face efectul imediat, ca o magie a distanței și alterității pelerine, situația se detensionează, cei din jur par mai împăcați cu mine și cu sinele propriu. Doar tânărul care m-a „deconspirat” mă urmărește în continuare, suspicios, cum fotografiez ca un turist devotat cupola mănăstirii sau ultimii trandafiri încă înfloriți din rondurile de flori din jur. Notă ulterioară din carnetul de teren, pe care am
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
au devenit paradigma dominantă a studiului întregului fenomen al pelerinajelor. În acest moment istoric precis, pelerinajele din lumea occidentală sunt influențate de un complex de factori sociali și culturali, între care predomină încurajarea individualismului axat pe „dezvoltarea personală” și exacerbarea sinelui. După cum observa antropologul britanic John Eade : „Clasa de mijloc, educată și cultivată, este foarte entuziastă la ideea de a alege și a mixa după gust elemente aparținând diferitelor culturi religioase, fiind foarte atrasă de ideea unor pelerinaje în vederea descoperirii sinelui
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sinelui. După cum observa antropologul britanic John Eade : „Clasa de mijloc, educată și cultivată, este foarte entuziastă la ideea de a alege și a mixa după gust elemente aparținând diferitelor culturi religioase, fiind foarte atrasă de ideea unor pelerinaje în vederea descoperirii sinelui. Concomitent, se arată foarte suspicioasă la adresa formelor instituționalizate ale religiei” (Eade, 2013 : 22). Iată de ce orice discuție cu privire la binomul „pelerinaje- turism” ar trebui să țină seama de diferențele existente între regiunile geografice ale Europei și ale lumii, în general. Rămânând
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]