3,912 matches
-
este expus) unor radiații cu microunde. Potrivit agenției UPI, unii experți fac speculații c) rușii urm)resc că radiațiile s) activeze microfoanele ascunse În cl)direa ambasadei pentru a perturbă aparatură de bruiaj american) sau, „potrivit unor știri și mai sinistre, radiațiile erau menite s) le induc) diplomaților americani o stare letargic)”. Aceste știri ar putea s) nu fie adev)rate, desi populația pare tentat) s) Împ)rt)șeasc) opiniile experților. Dac) rușii au știut Într-adev)r acest lucru, ei nu
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
arabi. Urmașii victimelor fac acum agricultur) la doi pasi de aceste locuri. Oameni voinici, aspri, ei sunt, În mod sigur, Înarmați și nu ar fi ușor s) fie alungați de-acolo. Noile lor cl)diri din beton au un aspect sinistru, amintind de Linia Maginot. Tinerii poart) chipa, Ins) au o constituție solid) și brațe musculoase. B)rbile lor zburlite nu sunt deloc Îngrijite, ca ale rabinilor. L)s)m În urm) aceste case ca niște cazemate și ne conținu)m
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
cumulus aurii, ci se Întind cenușii sub noi, ca lâna, Între albastrul intens care se Întinde Înspre nord și p)mântul Înghețat. Trecem prin acest v)l gri și iat) hibernala Anglie, de-un verde-Închis, ca un parc. Și aerul sinistru al Londrei, o bun) terapie pentru spiritele tulburate. Mergem la Hotelul Durrant, pe George Street. Pe George Street, priveliștea Muntelui Sion este Înlocuit) de zidurile și ferestrele victoriene ale muzeului de peste drum. Putem vedea, pe o strad) lateral), locul În
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
cu iernile sale gri - un peisaj cenușiu, cu umbre negre. În timpul iernii cap)ț) un aspect oarecum mineral. Dup) atâția ani, nu pot crede c) acest fenomen are la bâz) cauze exclusiv naturale, ci b)nuiesc Întotdeauna prezența unei forțe sinistre, ale c)rei materiale sunt str)zile, casele, cl)dirile, scheletele metalice goale, pietrișul, vântul - un vr)jitor care crede c) oricine trebuie s) considere orașul ceva material, practic, aglomerat. Ins) aceast) fort) cumplit) este și un actor, un personaj
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
printr-o complicată, dar promptă rețea, pusă În mișcare cu ajutorul Comediei Franceze, despre situația copiilor mei, care erau teferi la New York, adăpostiți În subsolurile școlilor private În care Învățau. Lecția acelei prime zile a anului a devenit pentru ei o sinistră istorie vie, de povestit nepoților. E bizar că avem nevoie de astfel de ocazii ca să devenim mai sensibili unii față de alții. Mă gândesc la septembrie 2001. Cum deodată, În fața unei tragedii de asemenea proporții, un oraș ca New York-ul a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
descifrarea unor momente-cheie ale poveștii simbolice: În imaginația noastră, Tiresias devenea Nicolae Iorga, care-și debita profețiile traversând sala prin mijlocul publicului cu Istoria românilor sub braț, bătrânul rege Ferdinand și regina Maria țineau loc de Laios și Iocasta. Muzica sinistră scrisă pentru Sfinx, care provoacă o teamă viscerală, m-a făcut să mă Întreb cine altul decât Stalin l-ar fi putut Întruchipa mai elocvent pentru situația României pe Sfinxul devorator, cinic, distrugător de vieți și amintind de lagăre și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
un spectacol destul de stupid și de primitiv, pe care fratele meu și cu mine Îl solicitam de fiecare dată când treceam pe acolo. Cu capul plecat, fluturându-și pelerina Într-un mod straniu, ca un vampir, țopăia În jurul unui ulm sinistru. Într-o dimineață umedă, În timpul ritualului, i-a scăpat pe jos tabachera și, ajutându-l s-o caute, am descoperit două specimene abia ivite ale fluturelui de noapte Amur, foarte rare În regiunea noastră, niște vietăți gingașe, catifelate, de culoare
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pe cei doi băieți - cei trei copii mai mici nu intrau sub jurisdicția lui - să ducă o viață mai democratică, ceea ce a Însemnat, de pildă, să ne mutăm la Berlin de la hotelul Adlon Într-un apartament vast dintr-o pensiune sinistră aflată pe o străduță lipsită de viață și să Înlocuim pardoseala acoperită cu covoare a expresurilor internaționale, cu pardoselile murdare și fumul stătut, de trabuc, din Schenellzug-urile care se clătinau și miroseau a smoală. În orașele străine, ca și În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
regionale, cel din Crimeea. În 1919, a plecat În exil autoimpus, trăind mai Întâi la Londra, apoi la Berlin unde, În colaborare cu Hessen a scos cotidianul liberal al emigrației, Rul (Cârma) până la asasinarea lui În 1922 de către un tâlhar sinistru, pe care Hitler l-a numit În timpul celui de-al Doilea Război Mondial Însărcinat cu problemele emigranților ruși. A scris mult, În principal pe teme de politică și criminologie. Cunoștea à fond proza și poezia mai multor țări, știa pe
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
sfâșiate, strivite, Înnodate, pe care le puneai o dată de probă și nu-ți mai trebuiau a doua oară. Trinity Lane era o străduță Îngustă, tihnită și cam tristă, pe care aproape că nu se circula, dar cu un lung trecut sinistru ce Începea din secolul al șaisprezecelea, când se numea Findsilver Lane, deși pe atunci avea și o denumire mai vulgară datorită canalelor sale dezgustătoare. Sufeream teribil de frig, deși nu este adevărat ceea ce susțin unii și anume că temperatura polară
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de tăcerea și frigul din jur (cea de a doua iarnă petrecută la Cambridge mi se pare a fi fost cea mai rece și cea mai prolifică). Flăcările roșiatice albăstrui, În care văzusem o bătălie Închipuită, se micșoraseră, licărind acum sinistru ca un apus de soare arctic printre brazi brumați. Și totuși nu mă Înduram să mă culc, temându-mă nu atât de insomnie, cât de inevitabila sistolă dublă, produsă de răceala așternutului și totodată de ciudata afecțiune numită anxietas tibiarum
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cu brațele frânte, cu nume, fără nume, spălate de ploi și de veacuri. Mormintele-s năpădite de bozii și bălării; miroase greu a ierburi și a mucegai. Și, pentru ca miezul nopții în țintirim să fie cu totul și cu totul sinistru, o cucuvaie se vaicăre pe ruinele unei bisericuțe din care n-au rămas decât zdrențele câtorva ziduri... De-ți rânjește Vodă, rămâi damblagiu și pe ceea lume, îl încredințează boier Negrilă, hlizindu-se cu dinții săi de cal. Doamne-ferește! se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și furnică pe șira spinării! Ține-ți-vă firea, spune Alexa cu calm. Isaia, știe el ce face. E uns cu toate alifiile. Un răstimp, se lasă tăcere și, parcă, cucuvaia din schitul părăsit se vaicăre și cobește și mai sinistru, înfiorându-i cu gânduri rău prevestitoare... Da' Isaia nu mai vine, bre? Să jurăm ce avem de jurat și să plecăm pe la cășile noastre, insistă Cupcici. Negrilă schimbă vorba, pentru că îi păcănea în urechi cuvântul: "Salcie! Salcie! Salcie!"... Voi ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
degete. Isaia rostește solemn: Vă legați! Ne legăm! Jurați! Jurăm! Așa să ne ajute Dumnezău! Așa să ne ajute Dumnezău! Până la moarte! Până la moarte! Luna filtrează printre nouri o lumină pală, rece, fantomatică și umbra crucilor se întinde peste ei, sinistră. Cucuvaia cobește... Apar zorile. Să mergem. 13 "Vin turcii !" Singur... Mi-a povestit Martin Chorazics ambasadorul lui Cazimir... abia reușește să vorbească Duma, gâfâind, și face o pauză să-și tragă sufletul, că urcase în goană scările spre spătărie ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
văzut-o niciodată și nici de gândit nu prea m-am mai gândit la ea. Și totuși, ce salt de balerină execută ea, dintr-o dată, țâșnind din uitare, ieșind la rampă! * Toată copilăria mi-a fost însoțită de un zvon sinistru, care când scădea în intensitate, când se amplifica iarăși: cum că Stalin însuși poruncise ca toți cetățenii originari din Basarabia să fie strânși și trimiși acolo... Amenințarea, îmi dădeam seama, plutea și deasupra capului meu, dar parcă undeva departe; exista
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
scriitori, amândoi indiscutabil mari, nu era cel indicat cu atâta sforțare fizică de profesorul din anii ’50. * Despre acea colegă de facultate care, în urma unei decepții sentimentale, s-a sinucis, aruncându-se în apele deloc adânci și totuși făcându-i sinistrul serviciu ale unuia din lacurile bucureștene (nu era frumoasă și pe deasupra suferea de nervi), nu-mi amintesc altceva decât am notat în aceste puține cuvinte. S-ar fi înecat pentru a doua oară în marea a ceea ce am uitat într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
o miercuri, pe 16 decembrie. Am găsit-o cu greu într-un salon uriaș, cu zeci de paturi. Se simțea mai bine decât îndrăznisem să sperăm, putea chiar vorbi, puțin, dar coerent, ne zâmbea, era aproape veselă. Amintindu-și din sinistrele peripeții ale nopții trecute, când mașina salvării ne-a plimbat prin tot Bucureștiul, mai întâi la Colentina, unde bolnava a fost refuzată fără multă vorbă și fără nici un scrupul, apoi tocmai aici, în Berceni, unde, în sfârșit, a fost primită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
inexplicabil: surd, dar prea amplu, prea îndesat, de parcă ar cădea, izbindu-se de sol, niște săculețe mărișoare umplute cu nisip. Citesc și totodată „prind” ca într-o plasă tot ce scârțâie, foșnește, „mișcă” în jur și aștept, cu inima strânsă, sinistra bufnitură a unui alt... săculeț cu nisip. Pentru variație, ca să-și bată joc de teama mea exagerată, de ins „nevricos”, o gutuie preferă să cadă pe tăblia metalică a mesei rămase din vară sub pom, provocând un zgomot asurzitor. Mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
în imaginație, eliberând-o ca printr-un catarsis pe umila cofetăreasă specializată în torturi în formă de biserici, de povara sufocantă a amintirilor? Căința e un film teribil, ca gândul și faptul deshumării răzbunătoare a unui cadavru, „redat” în acest sinistru mod familiei, considerată, la rându-i, vinovată, apăsător, greu, ca pământul sub care se culcă, se ascund în disperare de cauză soții Barateli, acoperindu-se cu brazde până la gât, sfâșietor ca eșecul căutării unei „vești” în depozitul de lemne, înălțător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
când să merite mai mult să izbucnești în urale dacă nu atunci când afli că - nimic nu mai e de făcut - „morți sunt cei muriți”?! Poate că nici o altă împrejurare nu luminează, atât de în profunzime, ca aceasta, de un grotesc sinistru, lumea întoarsă pe dos în care trăiam. Idiotismul cunoscutului ritual pus în slujba cultului personalității - venise rândul bieților oameni din sală să se ridice în picioare și să bată din palme - nu este suficient pentru a explica acest ropot de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
s-a achitat exemplar de „brazda” lui. Prelegerile sale, despre care N. Steinhardt vorbește cu un inadmisibil dispreț, au contribuit în mare măsură ca mulți dintre studenții lui să devină oameni. Cărora să nu le poată trece niciodată prin cap sinistra idee de a folosi ferăstrăul împotriva unui semen de-al lor. Și dintre care cel puțin câțiva, măcar unul să aibă curajul de a protesta - cum nici N. Steinhardt n-a făcut-o - împotriva unor asemenea orori, dacă din nefericire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
nu ne miră. Nu le mai speram, dar nu ne miră. Cum apare azi celebra întrebare a lui Stalin, așa de gustată de lumea unui Averell Harriman : „Câte divizii are Papa?”. Triumful oligofreniei S-au împlinit patru decenii de când în sinistra toamnă a unui an bogat în dezastre s-a săvârșit o crimă atât de cumplită, încât însăși stupiditatea ei strigătoare la cer pălise sub imensa ei oroare. Un om de geniu, dătătorul unei opere a cărei incredibilă vastitate îngreunează cunoașterea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și dezordinea. Mentalitatea aceasta și-a anexat în lumea modernă mijloacele perfecționate de persuasiune și constrângere, care-i asigură pretutindeni o putere nelimitată, implacabilă. Pretinsa cumințenie a furnicii, de fapt simplă insensibilitate și prostie, se transformă prin imperiul acesta în sinistră demență cotropitoare. Ea se desfășoară sub stindarde și lozinci mincinoase, organizând o vastă acțiune de eradicare a greierilor, recte a bucuriei de viață, a iubirii, a gratuității, a libertății și artei. Poemul lui Boureanu restabilește adevărul fabulei. Dar tonul său
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Amor suav, revino, du-te/ pentru războaiele pierdute ”. Cântecul se numește Imn. Îmi amintesc de începutul altuia, cântat de Frățilă : „Lătrau caii, lătrau caii...”, deschizând abrupt, alarmant, aprehensiunea unui sfârșit de lume : cai care latră, caii, toți caii, ce larmă sinistru vestitoare ! Această intervertire de atribute (dacă vor începe câinii, toți câinii, să necheze?) are ceva apocaliptic. Dragostea e totuși mai tare. În linia trubadurescă, dar cu sens inversat, divinizând femeia nu ca regină sau „Doamnă”, ci ca sclavă, am auzit
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cofei. Ce cumințenie ! Ce batjocură ! În seara aceea a fost rău de mine, dar după aceea, când au aflat tanti Florica și unchiul Constantin, eu am devenit celebru ! Tot la Ciupercari, înainte de a avea șase ani, am făcut o boacănă sinistră.Tata era și vânător amator. Acasă, arma lui sta agățată într-un cui, cu țeava în sus, cu „chedica” pusă, încărcată, în camera în care locuiam toți. Într-o zi, pe la amiază, mămica ne-a culcat, pe mine și pe
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]