6,398 matches
-
să conteste principalele revendicări realiste privind dinamica sistemului internațional, și până când nu vor face acest lucru, gândirea constructivistă va rămâne în mod inutil marginalizată în cadrul domeniului. O observație similară privind literatura constructivistă face referire la interesul recent al constructiviștilor față de socializarea statului și dinamica normelor internaționale. Lucrarea Social Theory of International Politics (1999) a lui Alexander Wendt a fost publicată după ce mi-am obținut titlul de doctor. Cu toate acestea, modul în care explică cele trei culturi ale anarhiei și problema
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
reprezintă o parte importantă și tot mai mare din literatura din domeniu în ultimii ani (Huntley, 1996; Ray, 2000; Russett și Starr, 2000; Cederman, 2001; Russett și O'Neil, 2001; Harrison, 2002; Mitchell, 2002). Precum în cazul lucrărilor constructiviste despre socializare și dinamica normelor, o mare parte din aceste cercetări au fost publicate în timp ce elaboram studiul de față. Cu toate acestea, studiul rezonează puternic cu direcția teoretică generală a cercetării urmărite și, așadar, putem spera că lucrarea de față va stimula
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
efectelor păcii democratice. Potrivit acestui tip de raționament, odată ce se formează o masă critică de state cu regimuri similare idealurilor democratice liberale, pacea democratică va înlocui balanța de putere ca tendință de echilibru a sistemului internațional (Harrison, 2002). Efectele de socializare generate de nucleul liberal încurajează statele aflate într-o poziție ce le predispune la schimbare culturală să adopte transformări ale identității lor politice. Apoi, acest fapt are efecte asupra proprietăților sistemului, consolidând și mai mult nucleul liberal. În general, dinamica
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
generate de nucleul liberal încurajează statele aflate într-o poziție ce le predispune la schimbare culturală să adopte transformări ale identității lor politice. Apoi, acest fapt are efecte asupra proprietăților sistemului, consolidând și mai mult nucleul liberal. În general, dinamica socializării prevăzută prin modelul liberal postulează existența unor forțe de omogenizare puternice în sistemul internațional, care încurajează convergența în jurul păcii democratice. Bineînțeles că statele individuale se pot împotrivi presiunilor de a se implica în schimbarea culturală generată de sistem. Astfel, potrivit
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sistemul internațional, care încurajează convergența în jurul păcii democratice. Bineînțeles că statele individuale se pot împotrivi presiunilor de a se implica în schimbarea culturală generată de sistem. Astfel, potrivit evidențierii din formularea liberalismului de către Moravcsik, variația internă este încorporată în dinamica socializării din cauza influenței coalițiilor politice și economice, și a identităților sociale întipărite. Cu toate acestea, mai ales după ce normele păcii democratice se fixează în sistem, presiunile de socializare vor încuraja statele să internalizeze modificările identităților lor printr-un amestec puternic de
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
potrivit evidențierii din formularea liberalismului de către Moravcsik, variația internă este încorporată în dinamica socializării din cauza influenței coalițiilor politice și economice, și a identităților sociale întipărite. Cu toate acestea, mai ales după ce normele păcii democratice se fixează în sistem, presiunile de socializare vor încuraja statele să internalizeze modificările identităților lor printr-un amestec puternic de stimulente normative și materiale. Există afinități între această formulare a teoriei liberale și abordarea "constructivistă" a relațiilor internaționale. Urmând exemplul lui Wendt, constructiviștii afirmă că structura culturală
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
instituționalismul au ca premisă existența unor norme culturale egoiste stabilite ca urmare a întâlnirilor lor anterioare cu alte unități. În loc să presupună că statele caută să-și maximizeze interesele, constructiviștii examinează modul în care statele își construiesc interesele prin procese de socializare în interiorul sistemului internațional. Potrivit acestei perspective, auto-ajutorarea și politica de putere nu sunt cu necesitate trăsături ale unui mediu anarhic, ci reflectă, în schimb, internalizarea anumitor identități de către actori. Prin urmare, sistemul internațional este cel puțin posibil deschis față de o
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
constă în faptul că autorii constructiviști nu precizează clar mecanismele capabile să genereze o asemenea transformare sistemică. Wendt a răspuns acestor critici în lucrarea lui recentă, Social Theory of International Politics, oferind o explicație generală a felului în care tiparele socializării în sistemul internațional pot varia sub aspect istoric. Wendt afirmă că sistemul de state a reflectat o cultură lockeană, care întruchipează tendințele comportamentale asociate cu neorealismul. În prezent, acest sistem se transformă într-o cultură kantiană datorită unei mase critice
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
între constructivismul lui Wendt și intuițiile direcției sociologice din tradiția liberală. Așadar, vom folosi intuițiile lui Wendt pentru a produce o formulare a teoriei liberale mai sistemică decât cele existente în rândul formulărilor ortodoxe ale păcii democratice. Recunoaștem că dinamica socializării cunoaște o variație în plan intern, însă această formulare consideră că normele sistemice pot să fie mai importantă decât structura politică internă ca variabilă cauzală, odată ce sistemul este dominat clar de un nucleu liberal stabil. Conceptul de reflexivitate este central
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
variație în plan intern, însă această formulare consideră că normele sistemice pot să fie mai importantă decât structura politică internă ca variabilă cauzală, odată ce sistemul este dominat clar de un nucleu liberal stabil. Conceptul de reflexivitate este central în dinamica socializării modelată de teoria liberală. Wendt definește reflexivitatea ca reflectând capacitatea unităților de a medita la sine și de a se schimba din punct de vedere cultural (Wendt, 1999, p. 375). Reflexivitatea ca proprietate a sistemului internațional presupune că statele sunt
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
aplice în politica externă. Totuși, reflexivitatea nu poate fi redusă la această trăsătură generică a acțiunii sociale, ci trebuie înțeleasă ca reflectând circumstanțe istorice foarte specifice. Mai ales, reflexivitatea este asociată cu sistemele sociale care cunosc o transformare a traiectoriei socializării din interiorul lor. Modelul liberal postulează că, după apariția unei mase critice de state liberale, pacea democratică va înlocui balanța de putere ca tendință dominantă a sistemului internațional. Acest fapt va avea ca rezultat generarea unui efect de revărsare sau
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
că, după apariția unei mase critice de state liberale, pacea democratică va înlocui balanța de putere ca tendință dominantă a sistemului internațional. Acest fapt va avea ca rezultat generarea unui efect de revărsare sau de cascadă, în care presiunile de socializare încurajează în mod dinamic răspândirea normelor liberale. Își face apariția o buclă de reacție pozitivă și care se autosusține, în care răspândirea normelor liberale consolidează dominația nucleului liberal, astfel intensificând și mai mult impulsul din interiorul sistemului (Huntley, 1996; Cederman
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
În mod ironic, încercarea lui Keohane de a formula o versiune sofisticată a liberalismului l-a făcut să se concentreze asupra problemei cooperării în anarhie, iar, prin aceasta, să marginalizeze în cadrul perspectivei lui teoretice atât preferințele interne, cât și procesele socializării din interiorul statului. Din acest motiv, autorul a recunoscut ulterior că este mai potrivit ca perspectiva lui teoretică să fie etichetată drept instituționalistă, și nu liberală. Prin contrast, versiunea de liberalism operaționalizată în studiul de față oferă o cale pentru
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cei stabiliți de Keohane. Keohane interpretează realismul ca o teorie raționalistă, iar acest fapt îl încurajează să elaboreze critica instituționalistă. Totuși, realismul poate fi înțeles și ca incluzând o dimensiune reflexivă puternică, datorită concentrării sale asupra proceselor de selectare și socializare, ce decurg din consecințele generative ale anarhiei. Astfel se deschide o a doua direcție a criticii la adresa realismului, mai apropiată de o formulare cu influențe constructiviste a teoriei liberalismului. După cum am precizat deja, teoria liberală, așa cum este operaționalizată în studiul
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
deschide o a doua direcție a criticii la adresa realismului, mai apropiată de o formulare cu influențe constructiviste a teoriei liberalismului. După cum am precizat deja, teoria liberală, așa cum este operaționalizată în studiul de față, face o prioritate din procesele sistemice ale socializării în raport cu rolul preferințelor interne, deși acceptă că variația internă joacă un rol puternic în medierea dinamicii socializării. Prin urmare, ea se deosebește de modelul liberal al lui Moravcsik. Cu toate acestea, punctul lor comun este ideea că liberalismul poate fi
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a teoriei liberalismului. După cum am precizat deja, teoria liberală, așa cum este operaționalizată în studiul de față, face o prioritate din procesele sistemice ale socializării în raport cu rolul preferințelor interne, deși acceptă că variația internă joacă un rol puternic în medierea dinamicii socializării. Prin urmare, ea se deosebește de modelul liberal al lui Moravcsik. Cu toate acestea, punctul lor comun este ideea că liberalismul poate fi înțeles ca o teorie științifică socială non-utopică și non-ideologică a relațiilor internaționale, care are un statut egal
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
la adresa lui Wendt, abordarea lui se bazează pe termeni teoretici dificil de definit (Keohane, 1989b; Keohane, 2001). Totuși, într-un studiu recent, Alderson face un exercițiu conceptual de "deminare", care facilitează aplicarea conceptelor constructiviste la analiza empirică (Alderson, 2001). Alderson definește "socializarea" ca internalizare a normelor. El observă că abordările socializării se deosebesc în ceea ce privește condițiile favorabile internalizării, mecanismele cauzale prin care se produc efectele sale, precum și factorii care sunt mai importanți cei normativi sau cei materiali. Dar, definind socializarea ca un efect
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dificil de definit (Keohane, 1989b; Keohane, 2001). Totuși, într-un studiu recent, Alderson face un exercițiu conceptual de "deminare", care facilitează aplicarea conceptelor constructiviste la analiza empirică (Alderson, 2001). Alderson definește "socializarea" ca internalizare a normelor. El observă că abordările socializării se deosebesc în ceea ce privește condițiile favorabile internalizării, mecanismele cauzale prin care se produc efectele sale, precum și factorii care sunt mai importanți cei normativi sau cei materiali. Dar, definind socializarea ca un efect, și nu ca un proces, autorul oferă o definiție
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
2001). Alderson definește "socializarea" ca internalizare a normelor. El observă că abordările socializării se deosebesc în ceea ce privește condițiile favorabile internalizării, mecanismele cauzale prin care se produc efectele sale, precum și factorii care sunt mai importanți cei normativi sau cei materiali. Dar, definind socializarea ca un efect, și nu ca un proces, autorul oferă o definiție capabilă să subsumeze toate aceste posibile cazuri. Atât timp cât efectul constă în internalizarea normelor, atunci acesta poate fi inclus în mod legitim în ceea ce numim socializare (Alderson, 2001, p.
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
materiali. Dar, definind socializarea ca un efect, și nu ca un proces, autorul oferă o definiție capabilă să subsumeze toate aceste posibile cazuri. Atât timp cât efectul constă în internalizarea normelor, atunci acesta poate fi inclus în mod legitim în ceea ce numim socializare (Alderson, 2001, p. 417). Astfel apare problema definirii internalizării. Internalizarea reflectă instituționalizarea normelor internaționale. Instituționalizarea are loc prin intermediul statului, și este mediată de coalițiile sociale, politice și economice interne. Totuși, din acest motiv, internalizarea modelează identitatea internă a unui stat
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
definirii internalizării. Internalizarea reflectă instituționalizarea normelor internaționale. Instituționalizarea are loc prin intermediul statului, și este mediată de coalițiile sociale, politice și economice interne. Totuși, din acest motiv, internalizarea modelează identitatea internă a unui stat, orientându-l în favoarea respectării normelor internaționale. Definiția socializării la Alderson cuprinde și o definiție a "normelor" internaționale. Potrivit lui Alderson, normele pot reflecta așteptări comune privind comportamentul, care sunt adoptate pentru că au o valoare semnificativă pentru state sau pentru că reflectă standarde culturale comune ale comportamentului legitim. Astfel, trăsătura definitorie
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Alderson cuprinde și o definiție a "normelor" internaționale. Potrivit lui Alderson, normele pot reflecta așteptări comune privind comportamentul, care sunt adoptate pentru că au o valoare semnificativă pentru state sau pentru că reflectă standarde culturale comune ale comportamentului legitim. Astfel, trăsătura definitorie a socializării statului este rezultatul final al internalizării, și nu conținutul ei normativ (Alderson, 2001, pp. 418-423). De asemenea, sunt necesare definiții legate de normele culturale asociate cu pacea democratică. Ideea de pace democratică ca set de norme internaționale care reflectă predispozițiile
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
analizarea preferințelor interne, așa cum se reflectă acestea în marile strategii ale statelor. În consecință, se poate afirma că "schimbarea culturală" a avut loc atunci când preferințele se modifică datorită transformărilor din interiorul coalițiilor sociale, politice și economice. Atunci când schimbarea culturală reflectă socializarea, va exista o legătură cauzală între presiunile normative și materiale care încurajează internalizarea normelor internaționale și restructurarea internă. După ce am conturat cadrul teoretic și am oferit definiții ale termenilor cheie, este necesar să examinăm chestiunea predicțiilor referitoare la tendințele comportamentale
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
marile puteri" (Huntley, 1996, p. 70). Ideea că pacea democratică se va răspândi și va produce o pacificare generală a relațiilor între marile puteri este similară cu argumentul potrivit căruia, odată cu sfârșitul Războiului Rece, pacea democratică va genera efecte de socializare dincolo de o anumită etapă din dezvoltarea sistemului internațional. Mai mult, atât metafora alinierii, cât și cea a socializării sugerează un efect de revărsare, în care schimbarea generează un ciclu al progresului, care se auto-impune. Astfel apare o "buclă cauzală dialectică
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
generală a relațiilor între marile puteri este similară cu argumentul potrivit căruia, odată cu sfârșitul Războiului Rece, pacea democratică va genera efecte de socializare dincolo de o anumită etapă din dezvoltarea sistemului internațional. Mai mult, atât metafora alinierii, cât și cea a socializării sugerează un efect de revărsare, în care schimbarea generează un ciclu al progresului, care se auto-impune. Astfel apare o "buclă cauzală dialectică", în care retroacțiunea produsă de sistemul internațional crește șansele răspândirii normelor liberale (Huntley, 1996, p. 59). În baza
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]