26,552 matches
-
una discriminatorie. Această atitudine s-a menținut până în era creștină când religia lui Hristos a venit să spună omului că „o ființă omenească care suferă este un frate ce trebuie alinat’. Din acel moment au început să apară și așezămintele spitalicești. La început pentru săraci, neputincioși și abandonați, înființate pe lângă mânăstiri și biserici, sau ca binefaceri ale celor avuți. Dar cercetătorul Paulescu se întreabă, ce a condus la această atitudine față de bolnav? Pentru a găsi răspunsul recurge la o explicație științifică
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
gratitudinea față de Dumnezeu Tatăl, prin binefacerile care să se răsfrângă asupra semenului. Și unde se poate exprima cel mai bine caritatea creștină? dacă nu în ajutorarea omului sărac sau în suferință. Din această dorință aveau să se nască primele așezăminte spitalicești în secolul al IV-lea al erei creștine, inițiatorul și fondatorul lor fiind Sfântul Vasile cel Mare, episcopul Cesareei și Capadociei, care credea, cu toată ființa sa, că în milostenie se sintetizează toate virtuțile vieții creștinești. „Tu cel sărac împrumută
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Dumnezeu cel bogat’ spunea el ca îndemn la facerea de bine. Minunatele înfăptuiri ale acestui mare sfânt, aparținând spațiului oriental al creștinismului, va stârni admirația creștinătății și va constitui îndemnul de a extinde aceste așezăminte care vor deveni germenii asistenței spitalicești atât de performantă astăzi. „Îndată ce ieși din cetate vezi un oraș nou care este sanctuarul pietății. Acolo boala îndurată fără murmur, pare a fi o încercare binecuvântată, acolo caritatea strălucește în operele sale’’ spunea Sfântul Grigorie din Nazianz cu referire
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
boala este rezultatul unor cauze externe (traumatisme, accidente, infecții etc.), sau rezultatul unor comportamente vicioase: consum de alcool, tutun, droguri, comportamente sexuale aberante etc., bolnavul primește aceleași îngrijiri fără discriminare. Aceste atitudini s-au păstrat, în linii mari, în activitatea spitalicească, chiar dacă au existat perioade istorice de eclipsă, chiar în timpurile moderne, mai ales după apariția teoriei darwiniste care postula că legea generală care guvernează viața este selecția naturală și lupta pentru supraviețuire, în opoziție totală cu legea creștină care spune
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
greutate moleculară mică (Fraxiparina). Tratamentul antiagregant se referă la aspirină 300 mg/zi, asociat anticoagulantelor. Terapia trombolitică este indicată în cazul emboliilor medii, cu modificări hemodinamice. Ea constă în Streptokinază sau Urokinază administrate intravenos, ceea ce se face însă în unități spitalicești de profil. Embolia pulmonară gravă Tratamentul este de neconceput în afara unei unități de reanimare. Sînt indicate următoarele măsuri : oxigen pe sondă nazală 6-8 l/min, prin mască. măsuri suportive hemodinamice: umplere cu soluții macromoleculare (Plasmagel etc.). droguri inotrope: dopamina sau
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
chirurgicale imediate la cap, torace, abdomen sau membre,mortalitatea era aproape 70-80%. Se dovedea că ajutorul chirurgical în cazurile de urgență dădea rezultate cu atât mai bune cu cât era realizat mai repede și executat de un chirurg specializat. Asistența spitalicească bucureșteană nu putea satisface în întregime acest deziderat. Spitalele existente aveau servicii relativ bune de chirurgie, nu aveau însă linii permanente de gardă, nu aveau un serviciu de urgență și un program adecvat, nu puteau primi la orice oră din
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
prof. dr. Nicolae Minovici, confruntat cu neputința Salvării de a asigura, întotdea-una, cu promptitudine, traumatizaților, asistența chirurgicală calificată dar și Ministerul Sănătății care privea cu bunăvoință o îmbunătățire organizatorică în acest domeniu. CAPITOLUL 2 ETAPA DE PRIMĂ ÎMPLINIRE: ORGANIZAREA ASISTENȚEI SPITALICEȘTI A URGENȚELOR CHIRURGICALE Cronologic, acestei etape îi corespund mai multe evenimente de interes medico-istoric. Primul se referă la Spitalul de Chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie - al Asigurărilor Sociale, care își începe activitatea la 16 noiembrie 1932 și al doilea
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de muncă și mecanoterapie - al Asigurărilor Sociale, care își începe activitatea la 16 noiembrie 1932 și al doilea la Spitalul de Urgență - a cărui activitate sub conducerea administrativă a Societății de Salvare, începe în anul 1934. Realizarea acestor două instituții spitalicești - răspunde cerințelor asistenței urgențelor chirurgicale, conturează un sistem original românesc, al organizării asistenței chirurgicale de urgență în București. Cele două instituții răspundeau însă unor comenzi diferite. Primul era în subordinea Asigurărilor sociale și satisfăcea, prin statutul său, numai o parte
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
1930, Spitalul de Chirurgie de pe strada Polizu (cu 82 de paturi) și, puțin mai târziu (1932), va fi realizat și cel de chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie din str. Floreasca (la început cu 50 de paturi). Cele două instituții spitalicești ocupă un loc meritoriu în această etapă a organizării spitalicești a asistenței chirurgicale de urgență. Spitalul de chirurgie de pe strada Polizu (construcție nouă) a început să funcționeze din anul 1930 dar inaugurarea festivă a avut loc la 4 aprilie 1931
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
paturi) și, puțin mai târziu (1932), va fi realizat și cel de chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie din str. Floreasca (la început cu 50 de paturi). Cele două instituții spitalicești ocupă un loc meritoriu în această etapă a organizării spitalicești a asistenței chirurgicale de urgență. Spitalul de chirurgie de pe strada Polizu (construcție nouă) a început să funcționeze din anul 1930 dar inaugurarea festivă a avut loc la 4 aprilie 1931. A reprezentat un eveniment cu multiple semnificații datorită rolului ce
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de servicii anexe pentru a corespunde cerințelor actuale. Chirurgia a ajuns azi la un punct culminant. Actele noastre operatorii putem spune, sunt sigure”. S-a remarcat, pe bună dreptate progresul realizat de Asigurări în decursul celor 12 ani de activitate spitalicească de la improvizația de spital din 1919, cu 22 de paturi, la realizarea din 1930, a unuia dintre cele mai moderne și mai bine înzestrate spitale de chirurgie din țară. Doi factori au contribuit la această realizare: Casa Centrală a Asigurărilor
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
că „Spitalul de chirurgie de urgență nu ar fi altceva decât un post de prim ajutor”, sau că în acest capitol nu ar intra decât „Chirurgia accidentelor”. Criticând toate aceste încercări de a diminua rolul chirurgiei de urgență în asistența spitalicească, el consideră că prin „urgență” (și dă aici propria-i definiție) - trebuie să înțelegem suferința bruscă, violentă și neașteptată, care pune omul în pericol de moarte iminentă, sau de invaliditate gravă și definitivă; după concepția sa urgențele chirurgicale sunt de
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Osteosinteza în accidentele de muncă (Raport la al V-lea Congres Național de Chirurgie din 5-8 noiembrie 1934) formulează următoarele concluzii la această problemă: Osteosinteza, operație veche dar uitată mult timp, reușește să se impună și intră în practica zilnică spitalicească. Noi o practicăm în toate cazurile de fracturi ale diafizelor cu fragmente deplasate atât în cele închise cât și în cele deschise. Vârsta nu constituie o contraindicație. Osteosinteza este o operație de urgență și se intervine imediat la internarea în
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de onorantă a muncii cinstite, dotat cu o perseverență care nu cunoaște oboseala, obișnuit să învingă obstacolele - nu să le ocolească - doctorul Topa este o personalitate de seamă a corpului medical român. El și-a dobândit toate galoanele în ierarhia spitalicească prin muncă cinstită. A voit și a reușit să ajungă în primele rânduri ale profesiunii medicale, desigur grație acelui imperativ, pe care îl are infiltrat în sânge, moștenit în Macedonia românească. Tot datorită acestui impuls - care nu cunoaște piedici - doctorul
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
laborator, bacteriologie, chimie, anatomie patologică, farmacie. Acestea sunt pe scurt destinul și dramele de început ale Spitalului Clinic de Urgență Floreasca și ale primului său ziditor. CAPITOLUL 7 ASISTENȚA CHIRURGICALĂ ȘI ORTOPEDICĂ DE URGENȚĂ A COPILULUI Istoria propriu-zisă a asistenței spitalicești a copilului în București începe la 10 octombrie 1858 odată cu inaugurarea primului spital de copii ce avea atunci 40 de paturi. Din lipsa unui sediu propriu dar și din dorința Eforiei Spitalelor Civile de a realiza cât mai degrabă o
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
oarecare activitate a spitalului, în domeniul viitoarei specialități de ortopedie pediatrică. Momentul de semnificație majoră îl reprezintă anul 1874, când profesorul de Clinică de Copii de la Școala de Medicină și director al Spitalului de Copii - dr. Mihail Obedenaru - reorganizează asistența spitalicească pentru copii, creând, la 1 noiembrie 1874 două servicii distincte: unul medical și unul chirurgical. Până atunci, copii cu afecțiuni chirurgicale erau internați împreună cu cei cu afecțiuni medicale. El vede această acțiune organizatorică fiind „în interesul căutării bolnavilor”, acest serviciu
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
obiectivitate rolul pe care l-a jucat societatea socialistă în destinul medicinei din România, în organizarea asistenței medicale cât și în progresele obținute în sănătatea populației. Nu ne propunem aici analiza exhaustivă a acestei etape. Menționăm numai că, din unitățile spitalicești cu secții de chirurgie care asigură acum asistența de urgență 4 din ele: Spitalul „Sfântul Pantelimon”, Spitalul „Sfântul Ioan”, Spitalul de neurochirurgie „Arsenie Bagdasar”, Spitalul Universitar de Urgență și Spitalul de Copii „Maria Sklodowska Curie” sunt spitale construite în această
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
țării, și în locul lui a fost numit dr. Silviu Carp. În anul 1959 sunt mai multe evenimente care vor marca destinul acestui spital. Cel mai important este Ordinul Ministrului Sănătății nr. 912 din 31 octombrie 1959, privind reprofilarea unor unități spitalicești din Capitala R.P.R. Vom mai reveni asupra acestui ordin, dar în cele ce urmează, reținem elementele de schimbare prin ordin ministerial al profilului acestui spital. Pe data de 1 noiembrie 1959 Spitalul de Urgență (fost al Salvării) se reprofilează în
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
tratării corespunzătoare a bolnavilor cu arsuri. Aceasta a fost credem noi politica ministerului - de a transforma - Spitalul de Urgență (fost al Salvării) în Spitalul Clinic pentru Arși. Motivele erau mai multe: înmulțirea cazurilor de bolnavi arși și imposibilitatea de asistență spitalicească de profil, în unitățile sanitare existente. Ministerul și țara nu puteau atunci - construi rapid - un spital cu profil pentru bolnavii cu arsuri - dar problema trebuia rezolvată. Soluția pentru cei care hotărau atunci era una singură . - să asigure baza clinică și
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de urgență în etapa actuală este perfecționarea sistemului - în sens de realizare și asigurare mai complexă și mai eficientă a primului ajutor la locul accidentului și a transportului de acolo la Spitalul de Urgență pentru adulți sau copii. Pentru serviciile spitalicești de asistență chirurgicală de urgență din București (tema lucrării noastre) acestea au fost multiplicate - fiind acum acreditate ca spitale de chirurgie de urgență pentru adulți - șase, iar pentru copii - două (al doilea este Spitalul Clinic de Urgență pentru copii „M.
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
voluntari, studenți, medici și asistenți medicali. Astfel, în septembrie 1990, sub egida Clinicii de Anestezie Terapie Intensivă (Târgu-Mureș), a început experimentarea unui sistem de urgență ce funcționa și în alte țări europene. Acesta avea la bază transferul unui echipaj medical spitalicesc cu dotarea necesară la locul unde se găsește pacientul aflat în stare critica, în vederea acordării unei asistențe medicale de urgență calificate. Echipajul era condus de un medic pregătit în domeniul anesteziei și terapiei intensive și în domeniul medicinei de urgență
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
salvare, inclusiv salvarea aeriană. Echipajele integrate de terapie intensivă mobilă din cadrul Serviciilor mobile de urgență, reanimare și descarcerare sunt formate din cel puțin 4 persoane, dintre care un conducător auto pompier și un medic special pregătit provenit dintr-o structură spitalicească de primire a urgențelor. Celelalte persoane din echipajele integrate de Terapie Intensivă mobilă pot fi asigurate de inspectoratele pentru situații de urgență, de autoritățile publice locale și/sau de structurile spitalicești. În cadrul acestor echipaje pot acționa și voluntari special pregătiți
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și un medic special pregătit provenit dintr-o structură spitalicească de primire a urgențelor. Celelalte persoane din echipajele integrate de Terapie Intensivă mobilă pot fi asigurate de inspectoratele pentru situații de urgență, de autoritățile publice locale și/sau de structurile spitalicești. În cadrul acestor echipaje pot acționa și voluntari special pregătiți. Echipajele integrate de terapie intensivă mobilă au în dotare ambulanțe tip C, conform standardelor și reglementărilor naționale și europene. Echipajele de prim ajutor sunt formate din cel puțin 3 persoane cu
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
aeriană, sunt coordonate operativ de inspectoratele pentru situații de urgență, respectiv de Unitatea Specială de Intervenție în Situații de Urgență, având ca medic șef, un medic specialist sau primar în medicină de urgență ori anestezie-terapie intensivă, provenind dintr- o structură spitalicească de primire a urgențelor dintr-un spital regional ori județean de urgență, după caz. Personalul din cadrul Serviciilor mobile de urgență, reanimare și descarcerare își desfășoară activitatea zilnică purtând uniformele și gradele profesionale și/sau ierarhice specifice aprobate prin ordin al
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Public de Ambulanță activează și Serviciul Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare București ca și parteneriat instituțional între Spitalul Clinic de Urgență București - Inspectoratul pentru Situații de Urgență București și Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne, cu componenta spitalicească a sistemului de Urgență. Astfel, medicul și asistentul de Urgență sunt implicați în rezolvarea urgenței începând din momentul dispecerizării apelului de Urgență 1 - 1 - 2 (în cadrul Dispeceratului ISU-SMURD București), la locul incidentului, pe timpul transportului (în Unitățile de Terapie Intensivă Mobilă
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]