3,752 matches
-
caută slăbiciunile. Are o mare satisfacție în a vedea cum victima suferă, cum îi inspiră teroare și o intimidează. Vrea ca victima să simtă că îi este superior și să nu bănuiască faptul că are propriile insecurități și uneori o stimă de sine scăzută. Psihopatul malign. Este o persoană orientată autocratic spre putere, neîncrezătoare, plină de resentimente față de alții, cu permanență tendințe răzbunătoare, bazându-se, dacă e nevoie, pe un calcul rece al situațiilor, corelabil cu TP paranoică. Resimte în permanență
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
îl evaluează și îl judecă alții pe el. Cu alte cuvinte „îi pasă” de opinia și judecata altora în ceea ce-l privește, după cum se așteaptă ca și altora să le pese de opinia și judecata sa. Această relaționare este expresia stimei și considerației pe care subiectul o acordă altora, o acordă sieși și o pretinde din partea altora pentru sine. Atunci când subiectul nu mai are considerație față de ceilalți, nu-i mai stimează și când față de sine e indiferent sau într-o constantă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
actelor sale, de judecarea efectivă a acestora de către alții în tribunale, ci de propria judecare intimă a persoanei. Vinovăția e corelată cu sentimentul responsabilității cu înțelegerea suferinței posibile a celuilalt pe care fiecare o poate cauza. Dacă lipsește considerația și stima pentru altul în contextul unei păreri despre sine centrată pe egofilie, evaluarea acestuia ca persoană în sine, rezonanța afectivă intersubiectivă, capacitatea de descentrare, de plasare în situația celuilalt, de milă, de compasiune, sentimentul de vinovăție poate fi redus sau chiar
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sau configurate dimensional. Prezentăm în continuare o astfel de listă de termeni, aleși aleator, și care poate fi, desigur, completată de oricine: rău, amoral, imoral, iresponsabil, necinstit, neomenos, criminal, mizerabil, laș, exploatator (al firii altoraă, manipulator (autocrată, disprețuitor, lipsit de stimă și respect (față de ceilalțiă, fără scrupule, excroc, profitor, calomniator, brută (brutală, crud, nesimțitor (față de suferința altoraă, nerușinat, egoist, duplicitar, prefăcut, neautentic, incorect, lingușitor, ipocrit, mincinos, trădător (mișelă, inconsecvent, superficial, nestatornic, nechibzuit, parazit, obraznic (neobrăzată, arogant (îngâmfat, infatuată, mojic (necioplită, sadic
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
I. Mihăescu, Gh. Brăescu, I. Al. Brătescu-Voinești, I.A. Bassarabescu, Adrian Maniu, D.D. Pătrășcanu ș.a.) și editata în 1931, la Paris, Contes roumains d’écrivains contemporains (prefață aparține contesei de Noailles), iar din Cezar Petrescu da o versiune la Aranca, stima lacurilor (Aranca, la fée des lacs, 1931). A tradus din literatura lumii pagini de mare popularitate (Jules Verne, Maxim Gorki, Lev Tolstoi, Heinrich Mann, Ștefan Zweig, Émile Zola), ca și scrieri foiletonistice și de consum (E. Bellamy, K. Immermann, B.
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
întrebări ori construcția unora noi chiar de către cursant. În fapt, concluziile desprinse de fiecare dată pot să nu fie la fel de importante în comparație cu procesul în sine. 1.11. Cercul „complimentelor”tc "1.11. Cercul „complimentelor”" Reprezintă o metodă care urmărește dezvoltarea stimei de sine (iată de ce o putem încadra în sfera învățării sociale). Pentru a pune în practică metoda, formatorul așază scaunele într-un cerc, iar „receptorul” complimentelor se află în mijlocul acestui cerc. Fiecare dintre persoanele participante trebuie să identifice un compliment
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
calitate, rezolvarea de probleme și luarea deciziilor, dezvoltarea creativității și implicarea, de profunzime, în rezolvarea sarcinilor etc.; (b) relațiile interpersonale - controversa creativă determină o interrelaționare mai exinsă și de calitate între cursanți; și (c) sănătatea psihologică - controversa creativă produce o stimă de sine crescută la participanți, competența socială și abilitatea de a controla stresul și confruntarea cu poziții adverse celei proprii. În literatura de specialitate pot fi remarcate două tipuri de controversă structurată. În primul rând, modelul elaborat în 1992 de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
versuri Mircea Grunichevici, George Moroșanu, Vera Marian, Virgil Carianopol (Viața și opera mea, Poemă), proză - Vasile Ciobârcă, Eugenia Mihuță, Horia Fulger. În articolul Pentru o independență literară, Victor Măgură are o percepție oarecum justă a talentelor literare ale vremii; o „stimă neprețuită” mărturisește pentru Mircea Eliade, iar Pompiliu Constantinescu îi apare „incontestabil cel mai valoros critic al nostru de azi”. Publicistică semnează și Dan Petrașincu (Jurnal fără date). D.B.
ALFA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285255_a_286584]
-
i s-a jucat prima piesă, Umbrele zilei, pe scena teatrului „Victor Ion Popa” din Bârlad. A colaborat la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Teatru”, „Cinema” ș.a. A scris scenariile unor filme care s-au bucurat de un succes de stimă: La capătul liniei, Omul zilei. Unicul volum de proză al autorului, Cu fața spre ceilalți (1971), cuprinde schițe și povestiri al căror stil alert și nervos încearcă surprinderea amănuntului semnificativ în banalitatea situațiilor cotidiene. Personajele sunt creionate din câteva gesturi
ALEXANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285246_a_286575]
-
periculos pentru dezvoltarea copiilor decât a fi victime directe; există femei care sunt victimele unor astfel de incidente fără să se poată obișnui cu situația și trăind de fiecare dată evenimentul ca pe un coșmar ireal; femeile-victime, concomitent cu pierderea stimei de sine, dezvoltă o relație afectivă nesănătoasă cu agresorul și devin incapabile să-și conceapă propria viața independent de aceea a agresorului. Aspectele ce țin de cadrul cultural nu diminuează însă importanța rolului personal, al factorilor de personalitate, în stabilirea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
3. nevoia de a fi aprobat, de a-i fi confirmată forța, valoarea. Partenerul are semnificație în măsura în care dă semnale care întăresc imaginea de sine a celuilalt. Partenerul simbolizează iubirea condiționată a părinților („Te iubesc dacă””). Pierderea partenerului ar însemna pierderea stimei de sine („Nu pot fi așa cum cred că sunt decât dacă tu îmi arăți că mă vezi așa cum vreau eu să fiu văzut”); 4. nevoia de a încorpora, de a-l înghiți pe celălalt în relație; doar în măsura în care poate face
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
folosi pe celălalt, nesigur, cu personalitate inconstantă, incapabil de a-și controla impulsurile, exploziv (Mayseless, 1991). Tipul evitant, mai inhibat în reacții, ajunge mai rar la comportamente violente, dar acestea sunt mult mai intense și cu o mare vinovăție posteveniment. Stima de sine scăzută, neîncrederea în partener, posesivitatea, gelozia sunt caracteristici frecvent întâlnite la partenerii din cuplurile bântuite de violență. 1.7.5. Tipuri de violență în familie Când vorbim despre violența în familie sau violența domestică, ne referim atât la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sanitare. Ele se pot petrece însă și în afara incintei școlii, în curte, pe stradă, în locurile de recreere. Efectele hărțuirii asupra victimei sunt întotdeauna evidente. Victima dezvoltă depresie, anxietate, o îngustare a câmpului de interese și preocupări, o scădere a stimei de sine. într un studiu întreprins de Dill și colaboratorii săi (2004), pe 15.000 de elevi de gimnaziu și liceu, se arată că victimizarea repetată conduce la: debilizarea insidioasă a victimei; dezvoltarea mâniei și a depresiei; stimă de sine
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este inițiat un cerc vicios, în care repetarea victimizării amplifică comportamente și atitudini care invită la victimizări ulterioare”(Dill et al., 2004, p. 160). între victimizarea în familie, la grădiniță și școală și maladaptarea socială a individului este o continuitate. Stima de sine scăzută a copilului abuzat în familie determină o lipsă de asertivitate la școală a copilului, care duce la respingerea lui de către colegi și la nedezvoltarea deprinderilor sociale de relaționare sănătoasă, precum și la internalizarea unui disconfort și a unei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
considerat amuzant prin ceea ce spune, căci „copiii spun lucruri trăsnite”! Tratat astfel, copilul e un obiect a cărui îngrijire și bună funcționare depind integral de adult. Copilul neluat în seamă de adult nu își poate dezvolta sentimentul valorii personale, a stimei de sine. Acest sentiment fundează capacitatea de a-ți găsi locul în lume, împreună cu ceilalți, și respectul față de sine și ceilalți. A ține seama de opinia copilului nu înseamnă a proceda așa cum cere copilul, ci înseamnă a ști ce crede
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
coșmaruri; iritabilitate crescută, mânie, comportamente ostile cu agresorul, cu ceilalți adulți „care nu l-au apărat”, automutilare, suicid; frică de străini, de situații noi, de a-i pierde pe cei dragi, de a fi luat de acasă; nivel scăzut al stimei de sine, al încrederii în abilitățile proprii, în capacitatea de a se descurca; neîncredere, neajutorare, sentimente de rușine și vinovăție; fuga de acasă. Abuzul sexual al copilului are și anumite manifestări specifice: comportament hipersexualizat, necorespunzător vârstei al victimei; în cazul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de către copil și părinți a unor strategii eficiente de coping la stres. Iată și câțiva factori de risc, care contribuie la vulnerabilizarea individului în fața unei traume și, implicit, posibilitatea de a dezvolta un PTSD: separarea de părinți înainte de 10 ani, stima de sine scăzută, educația modestă, o traumă fizică sau sexuală în copilărie, o tulburare psihiatrică anterioară la o rudă de gradul I sau chiar la el însuși (frecvent depresie și anxietate), nivel intelectual scăzut, rezidență în mediul urban, apartenența la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
realitate. Definirea rezilienței asistate este realizată de către autor (Ionescu, 2010, p. 281) printr-o serie de caracteristici cum ar fi: scoaterea în evidență a dezvoltării și a potențialului persoanei; se pune accentul pe factori personali cunoscuți ca facilitatori ai rezilienței (stima de sine, capacitatea de a stârni simpatie, imagine de sine pozitivă, sentiment de control asupra vieții, creativitate, umor etc.); identificarea resurselor existente în anturajul persoanei (persoane adulte din rețeaua socială care ar putea juca rolul de tutori ai rezilienței; persoane
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ce țin de ereditate, caracteristici individuale, și factori ce țin de experiență în timp. Factorii genetici (de exemplu, polimorfism în genotipul A de oxidoză a monoaminei), factori biologici (de exemplu, reactivitatea la stres), factori cognitivi (de exemplu, inteligența, localizarea controlului, stima de sine, planificarea, autoreglarea) și factori interpersonali (de exemplu, parentalitate emoțional-responsivă, relații de afiliere cu colegii, prietenii, relații maritale afectuoase și de sprijin) se leagă toate de variabilitatea individuală a răspunsului în fața adversității. Corina Wustmann (2005, p. 17) inventariază factorii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
flexibil, activ, franc) care atrage atenția binevoitoare și sprijinul celor din jur Primul născut Fetiță (în copilărie) Factori de reziliență ai copilului Sentimentul că stăpânește lucrurile Sentimentul că e eficient, se descurcă O bună conștiință de sine și o bună stimă de sine Factori prezenți în familie Cel puțin o figură de atașament securizantă care să promoveze încrederea și autonomia copilului Practici de creștere a copilului bazate pe emoții pozitive, sprijin și structurare Coeziune, stabilitate și comunicare constructivă în familie Atașament
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mediu care garantează absența factorilor de risc; 2. factorii de protecție văzuți ca variabile care atenuează efectele factorilor de risc. Garmezy (1971) vorbește despre factori protectivi care țin de: caracteristicile individuale, cum ar fi temperamentul facil, sănătatea sistemului nervos central, stima de sine și reacții pozitive în relațiile sociale cu ceilalți; mediul familial cu posibilitatea de a avea o relație stabilă, armonioasă, de încredere, cu cel puțin o persoană dintre membrii familiei; mediul extrafamilial, care oferă un sprijin social prin servicii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unei persoane la efectele stresului major pot fi în mod natural absorbite (de exemplu, când un copil părăsit de părinți este adoptat); 3. expunerea la factorii de stres din mediu poate fi limitată în efectele ei, prin promovarea și sprijinirea stimei de sine a individului, de către mediul social extern, de către rețeaua socială alcătuită din persoane semnificative, cu care individul se află în relații armonioase; 4. experiențele pozitive pe care individul are șansa de a le trăi diminuează impactul factorilor de risc
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a cumpăra pâine, raționalizată în ultimii ani, erau tratate cu resemnare și renunțare la vizitarea altor locuri, mai îndepărtate, ale țării. Puțini români cunoșteau bine România. Resemnarea includea renunțarea la idealuri, la planuri, funcționarea într-o ubicuitate derizorie, scăderea stimei de sine. Aceste semne mai pot fi remarcate încă și astăzi (Kogan, 2001) în sentimentele de incompetență și nesiguranță trăite de români în interacțiunea cu vesticii. e) Umorul debordant arunca o altă privire asupra cotidianului coercitiv. Fronda împotriva regimului se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lume paralelă, generatoare de satisfacții. „Consumul de cultura”menționat anterior se poate înscrie și la acest capitol al preocupărilor individuale regeneratoare, dar practicate în grup în acest din urmă caz. în ceea ce privește imaginea superiorității personale, probabil că aceasta ajuta la menținerea stimei de sine, a identității greu încercate de politica de uniformizare. Putem vedea importanța acestui mecanism în menținerea respectului de sine, ceea ce s-ar fi putut răsfrânge într-un respect față de ceilalți. Din păcate lipsa de respect față de persoană era o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și marginalizare al colegilor față de acești copii. în grădiniță sau în școală, în raport cu adultul educator care preia o parte din funcțiile părintești, precum și între colegii de vârstă mai siguri de ei sau mai agresivi, copilul venind din familie cu o stimă de sine joasă va ocupa de la bun început un loc marginal, neparticipativ. Marginalizarea reprezintă un factor de risc major, atât pentru victime, cât și pentru agresori. Educatorul, învățătoarea, profesorul pot spori vulnerabilitatea copilului admițând, în interacțiunile lor cu grupul de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]