3,258 matches
-
atâta sânge, în care soarta Franței atârnă în balanță"75. Cu mult înainte de sfârșitul războiului, în spatele frontului, cupluri de civili dansează, se distrează și flirtează care mai de care. Femeile își înșeală soții chiar în clipa în care aceștia cad străpunși de focurile mitralierelor. Desigur, nu toate femeile "îl au pe dracu' în ele". Există multe neveste și tinere virtuoase, care așteaptă cu credință revenirea bravilor ostași. Însă se întâmplă adesea ca soldații să se simtă neînțeleși de familiile lor. Chiar
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
că erau nespus de tandre, duioase, încărcate de speranță, de deznădejde, mereu mai arzătoare, înflăcărate de spectrul morții omniprezente. Debarcat pe frontul din Dardanele, Basile își agață haina într-un gard de sârmă ghimpată, fiind cât pe-aci să fie străpuns de baioneta unui turc. Este salvat în ultima clipă de locotenentul său și, ca prin minune, scapă cu viață din acel adevărat carnaj. Tot ca prin minune, supraviețuiește și marii ofensive de la Chemin des Dames, din primăvara lui 1917, care
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fi, adevărata lor vocație. Or găsirea unui soț era acum un lucru mult mai anevoios decât în perioada Belle Époque. Războiul făcuse ravagii în rândul populației masculine și crease o întreagă generație de "văduve albe". Pe front, "orice glonț care străpungea fruntea unui tânăr ostaș așeza în același timp pe aceea a unei fete tinere vălul Sfintei Ecaterina"99. Încă din primul an de război, au fost pierdute 30 % din efectivele masculine cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se poruncise, auzi bocănit de copite pe podeaua de piatră, simți miros de fum și scoase un țipăt de încântare când pântecele lui păros îi acoperi fesele goale, într-o îmbrățișare strânsă, ca a unei mantii, iar cilindrul violent o străpunse adânc, împingând tot mai puternic din spate..". "Mădular în formă de cazma", "bocănit de copite", "miros de fum"... Sofia visează că se împreunează cu diavolul. În vis, ea se dedă unei liturghii satanice, unui sabat blasfemator, unei profanări a lăcașului
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Micheline Brood, au părăsit Parisul. [...] Ascultăm bubuiturile tunurilor, tot mai apropiate, cu un surâs de izbăvire, am vrea să le-auzim și mai aproape. Vin! Vin! Stăm cu răsuflarea tăiată". Și apoi, brusc, totul sare în aer. Aliații nu pot străpunge intrarea în oraș, însă Rezistența din interior organizează, începând cu 19 august, insurecția din Paris. Capitala se umple de baricade. La toate colțurile de stradă se aud bubuituri de tun, rafale de gloanțe, încăierări. Prinsă dintr-odată în vârtejul istoriei
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fraudă și corupție în cadrul serviciilor publice și militare. Cu toată nesiguranța privitoare la capacitatea Rusiei de a-și continua efortul militar, armata română, reconstituită în Moldova cu ajutorul misiunii franceze a generalului Berthelot, reia ofensiva în iunie. Acest efort pentru a străpunge linia frontului stabilizată pe Siret este marcat de două lupte, la Mărăști și Mărășești (de pe 6 pe 19 august). Comandamentul german a subestimat armata română și a contat prea mult pe dezorganizarea armatei ruse. Mackensen ordonă oprirea luptelor din cauza rezistenței
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sexuale traversează zone întinse din imaginarul morții, romanul oferind o măsură justă a conexiunii eros- thanatos în forma ei primară. Nucleul atracției erotice se conturează în jurul unei imagini clasice a martirajului: trupul tânar, de o senzualitate morbidă, al sfântului Sebastian străpuns de săgeți, din tabloul pictat de Guido Reni, provoacă în mintea protagonistului adolescent un prim uragan erotic. Scriitorul își asumă până la capăt încercarea confesivă, contopind, fără compromisuri, atât detalii despre procesele conștiinței, cât și descrieri fruste ale viciilor sale solitare
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
mișcările sociale și instituțiile lor reprezentau în ochii ei asociații veritabile, stări normale ale societății, meritînd a fi studiate. Din păcate, este mai curînd invers. Prin "anormalitatea" mulțimilor se întrezărește laboratorul secret al istoriei, izbucnește forța reală a vieții care străpunge crusta unei civilizații vlăguite de atîtea repetiții. Mulțimile încetează de-a mai fi simple curiozități, un lung șir de accese de febră, de accidente ale istoriei, un pretext de povești palpitante, viu colorate. Ele devin o categorie a gîndirii noastre
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
textelor publicate, aproape douăzeci de poezie, șapte de proză, cincisprezece de eseistică (fără să includem îngrijirea unor opere de Tasso, Goldoni, Campanella), asupra activității de critic militant, de fondator a trei reviste de poezie care au căutat și caută să străpungă cercul de complicitate ce anihilează meritata vizibilitate a unor poeți autentici, să reținem în privința bibliografiei sale critice nume ca Sapegno, De Mauro, Moravia, Saviane, Bevilacqua, Sansone, Pontiggia, Risi, Stella, Siciliano, Pasolini, Spagnoletti, Reina, Specchio, Palazzeschi, Valli, Cordelli, Cucchi, Raboni, Repaci
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
stare să călărească, o lance, două pistoale de cea mai bună calitate, cu țeava subțiată, ce vin de hac oricăror armuri, și-n plus au și o spadă lungă. Alții poartă o bâtă, ăștia sunt baza, căci neputând ei să străpungă o armură de fier cu spada sau cu pistolul, se reped asupra vrăjmașului cu bâta asta, precum Ahile asupra lebedei, și-l doboară la pământ. Râsetelor lor le țineau hangul și cele ale doamnei Baronese și ale fiicei. Fra' Tommaso
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Dumnezeu, nimic nu va deveni o capcană primejdioasă, dar atunci când cineva afirmă că Dumnezeu nu se teme să se uite înlăuntrul propriei creații, înlăuntrul lumii fizice, atunci se vor ridica și strigăte scandalizate în contra ereziei, ca și cum s-ar teme să străpungă coasta lui Dumnezeu ascuns în natură. Avea dreptate Telesio! Cine a fost Telesio? Maestrul meu, un om care a îndrăznit să-l contrazică pe Aristotel. Te plictisesc, Căpitane... Într-o seară ploiasă, în timp ce marinarii chercheliți cântau ceva deocheat, Tommaso, fără
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de cei pe care el îi persecută, va fi mare strâmtorare pentru voi cei care luptați pentru el“. 7. Auzind aceste cuvinte, tribunul a poruncit să fie aruncat în închisoare, să fie întins pe pari de lemn și să fie străpuns de patru cuie; el însuși a sigilat închisoarea și l-a închis înăuntru ca să moară de foame și sete. Însă Theogenes a fost hrănit de Duhul Sfânt. În timpul nopții i-a apărut Domnul și i-a spus: „Theogenes, vindecă-te
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
văzută fiind ca necesitate spirituală a lumii moderne și uzând de un limbaj aflat într-o sferă ascendentă, poezia se autopropulsează spre un nivel înalt al culturii, devenind o modalitate cu totul specială de concepere a unui nou univers. Poezia străpunge grațios sufletul, confundându-se cu cele mai intime laturi ale ființei în drumul său către Lumină, fiind, în același timp, și inaccesibilă și eliberatoare. Distanța dintre poetul viu și omul viu este suprimată, contopirea fiind absolută pentru cel care se
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
unei atmosfere de joc, de voie-bună, specifice celei din Întâmplări din grădina mea. În aceeași notă sunt și poemele cu primele infiltrații blagiene ("Vreau satul cu sunetul lacrimei mele", tema somnului, a străbunilor, a matricialului)74. Totuși, ceea ce pare să străpungă armonia acestui spațiu este tocmai asumarea consecințelor pe care le implică această condiție de poet: "Știu, puritatea nu rodește,/ Fecioarele nu nasc copii,/ E marea lege-a maculării/ Tributul pentru a trăi.// Albaștri fluturi cresc omizi,/ Cresc fructe florilor în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
au aceeași relație cu baza, cele două bare se echilibrează una pe cealaltă și, prin urmare, stabilesc centrul în jurul căruia forțele configuratoare sunt uniform distribuite. Sistemul centric domină fără discuție. Dacă cineva ar dori să întărească această simetrie, ar putea străpunge centrul ca o axă verticală. Acest lucru ar întări structura fără să intre în contradicție cu ea. Cât de diferit este efectul perceptiv al aceleiași figuri în poziție verticală! În acest caz, o axă verticală a simetriei, și anume bara
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
a întruchipa afirmații temporare, monumente simbolice ale prosperității, și nu neapărat structuri utilitare înrădăcinate în terenul comun al lucrurilor practice. Într-o asemenea manieră exaltată a proiectat în 1784 Etienne-Louis Boullée un cenotaf pentru Newton, „o sferă goală, cu bolta străpunsă de orificii, prin care lumina naturală este filtrată, creând iluzia stelelor pe cerul nopții” (figura 39). În vizionara clădire, vizitatorii s-ar fi simțit întru totul transferați din cadrul lor obișnuit și expuși în mod direct centricității sistemului solar. Este caracteristic
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
vizitatorii s-ar fi simțit întru totul transferați din cadrul lor obișnuit și expuși în mod direct centricității sistemului solar. Este caracteristic izolării sugerate de formele rotunde ca astfel de structuri sferice să pară inaccesibile. Anumite orificii ar fi trebui să străpungă integritatea cochiliei pentru a le permite vizitatorilor să aibă acces la viziunea creată de Boullée și tot astfel, la pavilionul american al lui Buckminster Fuller de la Expoziția de la Montréal, s au practicat deschideri pentru liniile miniaturale ale trenulețelor care transportau
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
VI î.Hr., de dialogul dintre despărțire și bocet; cât de diferită este însă compoziția tabloului modern! Capul mamei este plasat pe verticala centrală și astfel unește cele două realități precum ceva ce aș numi o joncțiune compozițională. Femeia încearcă să străpungă bariera verticală pentru a se alătura copilului ei, dar apropierea nu mai permite comunicarea. Capul aplecat îi ascunde ochii și gura. Prin contrast, profilul fetei se dezvăluie în întregime, dar este transfigurat de lumina care detașează perna pătrată de fundalul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
semnificând perfecțiunea. Într o modalitate mai psihologică, mâinile dramatice pictate de Grünewald în Răstignirea sa (figura 104a-d) ne ajută să identificăm câteva dintre tipurile de comportament ale mâinilor; (1) expresiv: adică prin întinderea spasmodică a degetelor când mâna a fost străpunsă de cui (figura 104a) sau frângerea de disperare a mâinilor (figura 104d); (2) comunicativ: adică prin indicare sau semnalizare (figura 104b); (3) simbolic: adică prin împreunarea mâinilor pentru rugăciune, dând binecuvântarea sau salutul comunist cu pumnul strâns (figura 104c); (4
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
mijlocului podelei, ci și în mijlocul suprafeței pe care este zugrăvită imaginea. Tot astfel, băutorii de absint ai lui Degas (vezi figura 113) sunt atât de convingător strâmtorați deoarece mesele îi intersectează perspectival. Colțurile meselor pe care le-am descris ca străpungând-o pe femeie devin din unghiuri drepte unghiuri ascuțite prin iluzia proiecției optice. Acum trebuie să luăm în discuție consecințele compoziționale ale interacțiunii dintre proiecție și efectul de adâncime. Permiteți-mi să încep printr-un avertisment. Diferența perceptivă dintre imaginea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
oaspeții cinei către mijlocul spațiului interior îngrădit și, prin aceasta, îi izolează net de ambianță. Totuși, centralitatea grupului rămâne incontestabilă. Deși colțurile camerei privite perspectival converg către un punct din planul frontal, percepția deplasează punctul de fugă mai departe. Perspectiva străpunge fundalul camerei, oferind o prezență palpabilă a unei panorame potențial nelimitate și tainice. Deoarece în forma definitivă a lucrării pereții par anihilați, prezența lor în cadrul scenei trece pe planul doi. Percepută în sens mai larg, lumea se prelungește dincolo de pereții
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
într-o limbă ce vorbește de la sine despre atât despre substanța sa profundă, cât și despre temeiul său, Întemeierea: "Cum în afară,-abisul de abise/ galactice nu poate fi ajuns,/ și-abisele-n lăuntrul meu închise/ n-adâncul celular nu-s de străpuns,// dar hăul de-aștri celui intim i se/ scrie-n afund și-i este cod ascuns/ lucrării de viață-n el promise,/ și-s astfel de realu-ntreg pătruns ,// așa, orice suflare-a mea și gând/ vibrează pân' la marginile lumii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
rostogolire prin mine însumi/ în Marele Întuneric,/ unde Răsăritul și Apusul erau doi frați siamezi/ Un fel de soare negru mă locuia/ Un fel de pasăre augustă a neantului (...)// Într-o arenă fără gladiatori/ într-un câmp cu flori sălbatice,/ străpuns de lăncile asfințitului// Astfel mă amintesc:/ incongruent, bălăcindu-mă în congruențe,/ nufăr al muțeniei,/ custode al scrierilor apocrife,/ hidalgo al speranței". Biologicul, organicul pur este scena acelorași lupte; ca într-o arenă internă, spațiu de dezvoltare și interacțiune surdă a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a poporului lui Israel". Cu această promisiune se încheie profeția pe care batrînul rabin a făcut-o în fața supușilor săi. ... Altă povestire, alt decor. O stradă pustie la Paris, în 1931, o dimineață cenușie de octombrie. Fațada unei case obișnuite, "străpunsă de două ferestre încadrate de bare metalice masive", o curte îngustă întunecată, spre care se deschide o cameră mare, pardosită cu dale. Un mobilier sărăcăcios și mohorît, cîteva scaune, o masă, etajere din lemn înnegrit, în mijlocul cărora se află un
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
pagini din Joseph Balsamo, AlexAndré Dumas adună conjurații ce-și propun să răstoarne vechea ordine monarhică într-o sală subterană, ale cărei ieșiri ascunse cu grijă se deschid la nivelul podelei. Polemica anticlericală a Restaurației va acuza iezuiții că au străpuns subsolul Parisului prin galerii subterane, în care au adunat armament și exploziv. Trei sferturi de secol mai tîrziu, o anumită presă antisemită va denunța săpăturile pentru metroul parizian drept o acțiune a complotului evreiesc, acțiune ce urmărește să facă să
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]