4,708 matches
-
naționalismului. Ediția din 1976 a Istoriei Patriei ilustrează foarte clar optarea unei perspective autohtone și abandonarea viziunii sovieto-centriste. Realizarea lui Mihai Viteazul este reevaluată într-o notă și mai naționalistă, iar Unirea din 1918 este prezentată ca "îndeplinirea unui vis străvechi al poporului român. În tot cursul istoriei, de la zămislirea lui, poporul român a dus o luptă necurmată pentru libertate și unire" (Almaș și Fotescu, 1976, p. 133). Seria manualelor de istorie din generația 1964-1971 a fost înlocuită în bloc după
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Daicoviciu et al. (1991) este o simplă reeditare a textului din 1987, cu cosmetizările de rigoare. Deși manualul este intitulat "Istoria românilor antică și medievală", autorii oferă "periodizarea istoriei antice și medii a României" (1987, p. 4, subl. n.): • Epoca străveche de la apariția omului pe aceste teritorii și până la formarea statului dac, sub conducerea lui Burebista; • Epoca veche (antică) circa 80 î.e.n.aprox sec VIII e.n.; • Epoca medie sec. VIII e.n.-1821, Revoluția lui Tudor Vladimirescu fiind considerată uvertura epocii moderne
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
et al. (1991) rămâne, în esență, același manual din 1987, cu diferența că nu mai menționează o serie de expresii ritualice, adevărate clișee ale discursului comunist: "comuna primitivă", "orânduire socială" etc. De exemplu, ceea ce în ediția 1987 este formulat "Epoca străveche: trăsăturile generale ale orânduirii comunei primitive" (1987, p. 12), în ediția din 1991 devine "Epoca străveche: trăsăturile generale ale epocii străvechi" (1991, p. 8). Diferența de cele patru pagini (p. 12 vs. p. 8) rezultă dintr-o serie de epurări
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o serie de expresii ritualice, adevărate clișee ale discursului comunist: "comuna primitivă", "orânduire socială" etc. De exemplu, ceea ce în ediția 1987 este formulat "Epoca străveche: trăsăturile generale ale orânduirii comunei primitive" (1987, p. 12), în ediția din 1991 devine "Epoca străveche: trăsăturile generale ale epocii străvechi" (1991, p. 8). Diferența de cele patru pagini (p. 12 vs. p. 8) rezultă dintr-o serie de epurări: eliminarea potretului lui Nicolae Ceaușescu de pe prima pagină (pagina de verso a potretului fiind lăsată imaculată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adevărate clișee ale discursului comunist: "comuna primitivă", "orânduire socială" etc. De exemplu, ceea ce în ediția 1987 este formulat "Epoca străveche: trăsăturile generale ale orânduirii comunei primitive" (1987, p. 12), în ediția din 1991 devine "Epoca străveche: trăsăturile generale ale epocii străvechi" (1991, p. 8). Diferența de cele patru pagini (p. 12 vs. p. 8) rezultă dintr-o serie de epurări: eliminarea potretului lui Nicolae Ceaușescu de pe prima pagină (pagina de verso a potretului fiind lăsată imaculată pentru a nu perturba imaginea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a literaturii didactice se cristalizează și în ideea de unitate belică a tuturor românilor, care au strâns rândurile în "frontul antiotoman" în fruntea căruia s-au ridicat, succesiv, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare și, împlinind vremelnic "visul străvechi al unității politice", Mihai Viteazul (Daicoviciu et al., 1992, pp. 112-116). Fapta lui Mihai Viteazul din 1600 continuă să fie celebrată ca o împlinire a destinului istoric al unității politice românești. În formule apodictice preluate din vechiul discurs național- comunist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
postexistențial. După cum reiese din dialogul Fedon, în momentul decesului își imaginau grecii fiecare om este petrecut de către acest "asesor" lăuntric la locul din care morții, după ce sunt judecați, sunt conduși, pe un anevoios drum, spre Hades 101. Ecouri ale acestei străvechi viziuni se percep la Kant: el afirmă, ipotetic, ca "probabil geniu vine de la genius, spirit particular dat omului de la naștere pentru a-l proteja și a-l călăuzi"102. Termenul spirit apare aici, cum precizează filosoful, "în ästhetischer Bedeutung", ca
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
salon“. În acest salon cu tapet din hârtie albastru-închis, curat și cu unele pretenții, adică cu o masă rotundă și o canapea, cu un ceas de bronz cu cupolă, cu o oglindă îngustă între uși și cu o mică lustră străveche cu plăcuțe de sticlă, care era atârnată de tavan cu un lanț de bronz, stătea în picioare domnul Lebedev în persoană, cu spatele la prințul care intra, în vestă, dar fără haină, pentru că era vară, și, bătându-se în piept, ținea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Rogojin; acesta o întrebă ceva în grabă și, fără să se oprească pentru a auzi răspunsul, îl conduse pe prinț mai departe prin camere. Se perindară iarăși niște încăperi întunecoase, de o curățenie neobișnuită, reci, ticsite cu piese de mobilier străvechi, cu huse albe și curate. Fără să se anunțe, Rogojin îl duse pe prinț de-a dreptul într-o cameră mică, semănând a salon, despărțită în două printr-un paravan din lemn de mahon, cu două uși laterale, dincolo de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
le spunea generalul în alt colț, altor ascultători, inclusiv lui Ptițân, pe care îl apucase de un nasture. Pe răposatul Grigori Semionovici Burmistrov; el, ca să zic așa, te frigea la inimă. Și mai întâi își punea ochelarii, deschidea un cărțoi străvechi cu scoarțele din piele și-ți săreau în ochi barba lui căruntă, cele două medalii pentru donații. Începea posomorât și aspru, în fața lui se înclinau generalii și doamnele leșinau, pe când ăsta încheie pomenind de gustări! E ceva nemaipomenit! Ascultându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
destul de românesc, de care n-ar avea nevoie să se jeneze. Porecla e mai veche decât statele române de dincoace de Dunăre, dacă ne întemeiem pe ce ne zice Miklosich în Wanderungen der Rumunen. Dar nu de istoria unui cuvânt străvechi e vorba aci, ba nici măcar de grupul liberalilor moderați, cari n-au pățit decât ceea ce le-am prezis noi de la întîiul moment de șovăire politică. Cunoscând lumea, le-am prezis că într-o zi, dezabuzați și dezgustați, se vor aduna
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
plătiră cu capetele ambiția lor. De origine din Franța, rămași în urma Cruciatelor în Constantinopol, unde-au ajuns la cele mai înalte demnități, reduși sub turci la treapta de negustori, Cantacuzineștii au pribegit de timpuriu în România. Încuscrindu-se cu familia străveche a Basarabilor, au adus pieirea acesteia și pieirea țării. Mâna lui Dumnezeu e grea. Basarabii - și Dănuleștii și Drăculeștii - au avut parte de binefacerea comună tuturor neamurilor ostenite de bântuirile neîndurate ale istoriei, s-au stins. Dar acei cari i-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a știut desigur să-i spună că pîne și sare nu se cade a se oferi decât Domnului legiuit al tării, zicîndu-i-se oarecum "din pînea și sarea Ta mâncăm Doamne, în zilele Măriei Tale, ale Tale dintru ale Tale", o străveche rămășiță din principiul juridic că "dintru început tot pământul țării domnesc au fost", o amintire din veacul de aur când o legătură strânsă de credință și de drept unea pe cel mai mare din țara aceasta cu cel mai mic
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
regalității, au evitat totuși de-a se 'ntîlni față în față cu cel care a căutat, în ciuda lumei, de-a fi inițiatorul acelei idei. [18 martie 1881] ["ÎNTRE LEGENDELE NOASTRE... "] Între legendele noastre naționale e una (în colecția Ispirescu ) de străveche origine desigur și de o mare adâncime. Un om primește de la ursite privilegiul "vieții fără moarte și tinereții fără îmbătrînire ". Acesta trece pe lângă un oraș și întreabă pe un târgoveț, ce culegea mere într-o grădină, de când sta orașul acela
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
colorile triste ale decreșterii populației din cauza mizeriei și demoralizării, ale stingerii meseriilor indigene și suplantării lor prin produse străine, a decăderii calităților fizice și intelectuale ale rasei române chiar. Pe de altă parte am trebui să arătăm cum țara noastră străveche nu mai e patrie, ci un otel mare, în care un milion de străini din câteșipatru unghiurile lumei își dă rendez-vous. Iată ceea ce, în fața marelui aparat al proclamării Independenței și a tuturor succeselor formale cu care se împăunează atât de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
hoț din țară care ducea de nas și poliția publică și cea secretă și, deși în Egipet nu erau jurați, scăpase de condamnare și era recunoscut ca omul cel mai cu minte din țară. Atât de jos căzu Egipetul, acest străvechi leagăn al culturii, care prin hărnicie și muncă ajunsese la cea mai mare înflorire. Câștigul fără muncă intelectuală sau fizică, fără administrarea unui capital moștenit, e un furt făcut în condiții cuviincioase. Breasla a cărei meserie e a îmbla după
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
batjocorindu-i religia, corumpîndu-i spiritul, încurajînd malonestitatea și canaileria de caracter; și, când vedem apatia în care a căzut țara, fatalismul ce-l domină pe acest popor nobil, dar adânc, adânc îngenuncheat, teamă ne e că ora acestei glorioase și străvechi Plevne a sunat și că cenușa lui Matei Basarab, care a blestemat neam de neamul vostru până într-a șaptea spiță, va dormi sub țărâna cucerită, în pământ străin. "Ca românii să se înfățișeze străinilor uniți"? Dar sînteți voi romîni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
împreună, să nu aibă un sentiment de cruțare și de omenie între ei. Boierul cel mai avar, cel mai lacom de avere n-ar fi îngăduit să i se esploateze țăranii din partea slugilor lui. Astăzi capitalul e impersonal. O moșie străveche încape pe mâna unui patriot, în genere străin de origine, care caută să scoață lapte din piatră. Puțin [î]i pasă de soarta lucrătorului, puțin de biserică ori de școală. Omul e pentru el nu un compatriot, nu un conațional
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țară, de notorietate publică că tatăl d-sale ora grec, că d-sa însuși pronunță încă azi limba românească peltic ca orice grec. Ziarul francez susține acum că actualul ministru de interne e de origină italiană, ba chiar că e străvechi în țară. Până la probă negăm toate poveștile astea, scornite în favorul unui om pentru care a pretinde că e român s-a dovedit a fi un lucru mai mult profitabil decât adevărat. Nu oprim pe nimeni de-a fi ori
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ovreii sunt în Moldova? Iată de ce moldovenii au dreptate să urască pe acești oameni. Ei, poporul istoric, au dat mâna și s-au unit cu poporul istoric al Țării Românești. Când au unit coroana neamului Mușatin și pe-acea a străvechilor Basarabi pe-o singură frunte, când poporul lui Bogdan Voievod Dragoș s-au unit cu poporul lui Tugomir Basarab, amândouă ramuri odinioară puternice a unei mari nații a evului mediu, nici unii nici alții n-au gândit că vor ajunge a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
codici întregi traduși din franțuzește. Odinioară o dreaptă cumpănire între mijloace și trebuințe, azi deprinderea de mii de trebuințe străine, în desproporție cu puterea de producere a țării. Odinioară populația creștea și se înavuțea; azi se înavuțesc străinii, iar populația străveche se stinge pe zi ce merge. Din oasele ei măcinate de greutățile impuse de acești feneanți răsar și se hrănesc Caradalele, Costineștii, Pherikyzii și cum i-o fi mai chemând. "Milowie" ar trebui să-i cheme pe toți. [29 septembrie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
contra celeilalte, un popor contra celuilalt? Cât venin, câtă ură n-a băgat între clasele poporului nostru un singur grec, d. C. A. Rosetti? Tot astfel [î]i descrie Matei Basarab și Radu Vodă (Leon) la noi. Unde aflau relații străvechi, bazate pe absoluta bună credință reciprocă, își băgau coada de capră ca dracu. Relațiile între Domn și boieri, între boieri și popor, totul se 'nvenina din momentul în care ei s-amestecau în ele, ca virusul. Dar, ni s-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
calitățile și defectele trec asupra urmașilor în mod fatal și [atît ] de complet pe cât se {EminescuOpXII 499} poate, și principiul adaptabilității, prin care individul cată a-și câștiga calitățile ce i le impune mediul nou. Rasa aceasta însă e veche, străveche, și nu se mai poate adapta. Ea nu poate decât discompune și nimic alt. De aceea nici aristocrație, nici armată, nici biserică, nici drept consuetudinar, nimic nu i-au putut rezista; au căzut ca apa tare pe metalul vârtos al
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
reprezintă doar partea vizibilă, practică, concretă, În care componente ale mediului fizic Înconjurător sunt preluate ca alimente (oxigen, apă, proteine, lipide, hidrocarbonate, vitamine și săruri minerale), ingerate ca atare sau supuse În prealabil unui proces de prelucrare. Încă din timpuri străvechi modul de prelucrare a alimentelor a condus treptat la apariția unui tip de gust și rafinament cu totul special, ce va facilita apariția și dezvoltarea artei culinare, cu consacrarea gastronomiei ca știință caracteristică civilizației umane. Dincolo de ceea ce omul face efectiv
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Wright, care și-a petrecut ultimii ani în Franța: adresându-se plenului primei conferințe a scriitorilor și artiștilor africani, organizată la Paris în anul 1956, afro-americanul consideră colonialismul ca fiind "eliberator, deoarece a sfărâmat vechi tradiții și a distrus zei străvechi, eliberându-i pe africani de putregaiul trecutului lor, de trecutul lor irațional" (în Gates, Jr.: 141). Y YADDO Situat în Saratoga Springs, statul New York, într-un cadru pitoresc și liniștit, Yaddo este cea mai prestigioasă colonie de creație din SUA
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]