4,124 matches
-
care este bărbatul japonez clasic. Însă japonezii, ei, stau și mai rău. Dacă un mădular de Gulliver poate, la o adică, dobândi virtuți eliberatoare, groaza de a fi înghițit într-o peșteră fără sfârșit, așa cum este imaginat vaginul alb, sau strivit sub sâni imenși, spre deosebire de contururile abia ivite, de veșnice adolescente, ale japonezelor, este paralizantă. Nu este de mirare că Pamela Anderson nu are prea mulți fani în Japonia. Uimirea scriitorului Donald Richie, care, cu vreo patruzeci de ani în urmă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
existență a făcut ca traseul studiilor sale să fie sinuos, întârziindu-i afirmarea intelectuală. Tatăl a murit la doar 34 de ani într-un accident de mașină. Ironia cruntă a destinului a făcut ca și fiul - peste ani - să fie strivit sub roțile unui automobil bezmetic. S-au stins din viață în acest mod violent și nedrept - dintr-o listă mult mai lungă - Mihail Sebastian, Valentin Silvestru, Ion Iancu Lefter. Numărul victimelor bolizilor pe patru roți este nesfârșit și cuprinde nu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
în România. Banii câștigați mi-au prins foarte bine, dar nu pot să nu mă gândesc uneori la Gunther, prietenul meu mort cu care am bătut străzile Berlinului. Gunther, pisica germană, mi-a schimbat viața. Ion-Valentin Ceaușescu Drumul Lemnul îmi strivește tâmpla. Maroniu, tare, lăcuit. Nu sunt sigură de ultima parte, dar așa mi s-ar părea normal având în vedere că e o masă dintr un bar. Mesele de lemn din baruri sunt lăcuite, așa stau lucrurile. Nu m-am
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
vreme. Privirile i-au înțepenit pe picioarele contrastând cu restul trupului, mici și incredibil de umflate, nu învelite în suluri de grăsime, ci pur și simplu umflate, diforme, cu pielea întinsă gata să plesnească, aproape plesnind pe alocuri, degetele mici strivindu-se între ele, talpa semănând cu o tălpică groasă de sanie, călcâiul înghițit de glezna cilindrică se continua cu gamba la fel de deformată. N-a știut dacă trebuia sau nu să vadă toate astea și n-a spus nimic. Au schimbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
iar Jim putea vedea șirul de marinari stînd la prova, așteptînd să-și ocupe locurile În cuterul vaporului. Un tanc japonez Înainta de-a lungul Bundului, șenilele lui scoțînd scîntei pe liniile de tramvai. Ocoli brusc un tramvai abandonat și strivi o ricșă de un stîlp de telegraf. Desprinzîndu-se dintre rămășițe, o roată deformată se rostogoli pe drum. Se rostogolea alături de ofițerul japonez care comanda trupele de asalt, cu sabia ridicată, de parcă ar fi vrut să lovească roata din fața lui. Două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
că războiul Începuse În sfărșit. Munți de necunoscut despărțeau totul, fiecare chip care Îl privea arăta ciudat. Își amintea de petrecerea doctorului Lockwood de la Hungjao și de acrobații chinezi care se transformau În păsări. Dar bombardarea vasului Petrel, tancul care strivise Packard-ul, uriașele tunuri de pe Idzumo - toate aparțineau unui domeniu al irealului. Aproape că se aștepta ca Yang să apară În salon și să-i spună că făceau parte dintr-un film tehnicolor care se realiza la studiourile din Shanghai. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
tutunul din sticlă, băieții de la Capitol!!! strigăm toți pe geam spre hotelul care se vede și mai ales balconul unde ăștia au pus flori, ce chestie, și nu mai strică vinul... Miau ne dă cu forța să bem și ne strivește buzele, nu pune mâna! nu pune mâna! ochii se măresc, nu mai poate, lasă-l, vinul se scurge pe barbă și se stropește pe sacul de dormit întins pe jos, cu asta ai șters tu gândacii când ai inundat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
schelet pe care să atârne rochiile aurii”. Aidoma manechinului de răchită cu frumusețea lui descărnată, eliberată de lestul materiei. Ca și cum pentru Genet - ca, de altfel, și pentru Craig - nevolnicul trup de carne al actorului ar fi fără doar și poate strivit sub povara solemnității cerute de teatru. Într-o scrisoare către Pauvert 1, devenită prefața piesei Cameristele, Genet își punea problema actorilor, în care vedea niște ființe mult prea marcate de natura lor umană, prea disponibile și prea distrate pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
dintre locuitorii orașului. Mai era, desigur, și marea, inexplicabila, revoltătoarea simpatie de care se bucurau ofițerii armatei ruse și generalul Kutuzov în rândurile populației. Dar cel mai mult și mai mult îl exasperau nesuferitele bacșișuri - consulul reușea să pronunțe bacsisi strivind cu ciudă cuvântul între dinți - pe care era silit, da, silit să le împartă în dreapta și în stânga ori de câte ori ieșea de la Curtea domnească. O curte, de altfel, doar cu numele, căci, de mai mulți ani, acolo domneau doar generalii ruși. Boierii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și zi-mi „bonjur”, mi se adresă domnișoara, îndreptându-mi cu degete tremurătoare cravata în neorânduială. - Duminică dimineața să nu vii niciodată, că sunt la biserică, adăugă ea. Vorbea, încheindu-și unul după altul, butonii rochiței, ca și cum și-ar fi strivit păduchii ce-i mișunau pe suflet. Surâsul ei profesional, absurd și rece, reapăruse de astă dată, proaspăt zugrăvit cu roș și negru, să-mi ucidă gândurile și să-mi spargă fraza sentimentală, ticluită de piticul caraghios, din mine, convalescent în urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
torturat și ucis. Valva lui Ignatius se închise din nou și el se întoarse pe partea stângă ca s-o deschidă prin presiune. — O, Fortuna, zeiță oarbă și nepăsătoare, sunt legat de roata ta, se lamenta Ignatius râgâind. Nu mă strivi sub spițele ei. Înalță-mă în sus, divinitate. — Ce tot bolborosești acolo, băiete? întrebă mama lui prin ușa închisă. — Mă rugam, răspunse supărat Ignatius. — Agentul Mancuso vine azi să mă-ntrebe de accident. Mai bine te-ai ruga la Sfânta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cazi lată la pământ, fato. N-am chef să-i prezint bătrânului ăluia drăguț o bețivancă. — Îmi torn doar puțin, dragă. Am nervi astă-seară. Doamna Reilly își turnă în pahar o cantitate bună de whisky și se așeză pe sofa, strivind una din pungile cu cartofi crocanți. — O, Cerule, ce-am mai făcut acum? — Ai făcut praf cartofii, spuse Santa puțin cam supărată. — Vai! Au rămas numa’ niște firmituri, spuse doamna Reilly, trăgând punga de sub ea. Privi celofanul turtit. Spune, Santa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
să-l șicaneze. „Isus va veni în fruntea noastră“, proroci maiestuos Ignatius - Sfântul James. Dar Myrna, râzând batjocoritor, îl împinse cu placarda între șinele metroului care tocmai venea în viteză. Se trezise exact când metroul era pe punctul să-l strivească. Visele cu M. Minkoff deveniseră mai rele decât vechile și înfiorătoarele coșmaruri cu autobuzul turistic, cele în care Ignatius, stând impunător pe platforma de sus a câte unui autobuz blestemat, trecea peste poduri cu șine sau gonea pe pistele unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
trei fete scoaseră un chiot răgușit ca din Bronx. Acesta este Ignatius Reilly, nou-venit între noi. — Dă laba aici, grasule, spuse fata care turtise cutia de bere. Apucă mâna lui Ignatius și începu să o strângă de parcă intenționa să o strivească și pe ea. — O, Doamne! țipă Ignatius. — Ea e Frieda, explică Dorian. Și ele sunt Betty și Liz. — Ce mai faceți? spuse Ignatius, strecurându-și mâinile în buzunar ca să prevină vreo altă strângere de mână. Sunt sigur că veți fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pentru filmul Deliverance. Logan se uita morocănos pe geam, la oamenii care Își târau picioarele de colo-colo. Nevastă. Nevastă cu copii. Individ În scurtă de molton cu o pălărie stupidă. Gunoierul cu lopata lui și cu căruciorul plin cu animale strivite de mașini, din cauza căruia se iscaseră atâtea polemici În consiliu. Copil cu sacoșă de plastic. Nevastă cu copil În cărucior. Bărbat În kilt scurt... — Ce dracu’ o fi fost În capul lui azi-dimineață? Întrebă Logan, În timp ce Watson băgă mașina În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
teafăr pe copilul dispărut, și să se Întoarcă victorioși la sediul poliției. În loc de asta, se Întorceau cu mâna goală, iar Logan avea să pară un idiot. Aruncă peste cartofi o sticlă de Shiraz, Înjurând când Își dădu seama că tocmai strivise jumătate din ei. Cu un aer nevinovat, se furișă Înapoi pe culoarul cu gustări și schimbă punga de firimituri cu sare și oțet cu una nouă. Își imagină cum trăia Darren Caldwell În casa aceea micuță, fără să aibă voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
la recepție, cu un telefon la ureche și o expresie Încântată pe față. — Nu, domnul, nu... mda. Sigur că sunteți supărat... V-a stropit pe pantaloni... Da, da, notez tot... Nu nota: făcuse un sesen cu un bărbat În costum strivit de un zâmbăreț, În mașina poliției. Șoferul era aidoma cu Gary cel Mare, iar cel strivit semăna izbitor cu avocatul preferat al tuturor. Un rânjet se ivi pe fața lui Logan. Așezându-se pe marginea biroului, se băgă și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
În direcția lui Logan. — O țigară? Logan refuză și ea-i zâmbi din nou. — Nu? Mda, ai dreptate: e-un obicei al naibii de scârbos. Scoase o țigaretă din pachet și o aprinse de la cea pe care Încă o fuma, Înainte să strivească mucul pe pervaz. — Ce pot face pentru tine, domnule Erou al Poliției? Îl Întrebă, lăsându-se pe spate, cu capul Învăluit În fum proaspăt de țigară. — „Plutitorul“ dumneavoastră: Domnul Fără Rotule. Steel ridică o sprânceană. — Ascult. Cred că e George
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
roșie, Turf ’n Track... — Simon și Colin McLeod. Doi băieți adorabili. — Nu la fel de adoraili cum e clientela lor. Am ajuns să-l cunoaștem pe unul dintre clienții obișnuiți: Dougie MacDuff. — Rahat! Îți bați joc de mine. Steel scoase un pachet strivit de țigări. Arătau de parcă se așezase pe ele. — Doug cel Murdar, Dougie Cățelul... Scoase o țigară ușor turtită din pachet. — Cum i se mai zicea? — Doug Disperatul? — Așa. Doug Disperatul. După ce l-a sufocat pe tipul ăla cu un exemplar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Ai o treabă de făcut. Logan Își deschise și-și Închise gura. Nu știa că se vede cu altcineva. Nu așa de curând. Nu câtă vreme el era tot singur. Inspectorul Își vârî la loc mâinile În buzunare, apucând pachetul strivit de țigări. — Tre’ să plec. Mor dup-o țigară. A, și dacă-l vezi pe inspectorul Insch, zi-i că mi-a plăcut poza lui din ziar de dimineață. Îi făcu iar cu ochiul. — Foarte sexy. Inspectorul Insch nu arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
de furie și Înjura. Nu-i stătea În fire să fie așa, spunea ea. De obicei era un domn. După aceea Înapoi la sediul poliției. — Cristoase, ce zi distractivă. Insch avea o voce secătuită În vreme ce abia se târa Înspre lifturi. Strivi butonul cu un deget gras. În mod surprinzător, ușile alunecară imediat În lateral. — Uite ce e, zise el când intră, lăsându-i pe Logan și pe agenta Watson pe hol. Ce-ar fi să vă duceți voi doi să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ajunse la serviciu. La șapte fix, chiar dacă era o dimineață de sâmbătă. Inspectorul era deja acolo, așezat la biroul său, arătând doar puțin mai rozaliu decât de obicei. Lorna Henderson murise În urma unei traume produse prin lovire. Coastele rupte Îi striviseră plămânul stâng, impactul de la tâmpla stângă Îi zdrobise craniul, iar cel de la partea din spate terminase treaba. Fractura de la picior era deschisă, chiar deasupra genunchiului. O fetiță de patru ani, omorâtă În bătaie. Hoitarul chiar sărise calul. Crezi că scoatem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Hoitarul și Cleaver care a fost eliberat, e clar c-apare cel puțin un post de inspector! Logan nu avea ce să-i răspundă la asta, dar inspectorului Steel Îi căzu fața. — Îmi pare rău, Lazăre. Aruncă țigara și-o strivi de podeaua de lemn. A fost o zi de rahat. Nu-i vina ta că i-au dat drumul lui Cleaver. Dacă e să dăm pe cineva vina, e clar că e vorba de nenorocitul ăla de Sid Șuierătorul. — Beau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
negru. Adusese cu el teancul de declarații și le răsfoia, căutând-o pe cea care se potrivea cu adresa. Etajul unu În dreapta, numărul șaptesprezece... Un oarecare domn Cameron Anderson. Care venea din Edinburgh și făcea roboți industriali. Agenta Watson Își strivi din nou degetul de butonul soneriei, continuând cu cealaltă mână să lovească ușa. Dacă nu deschizi ușa, să mă ia naiba de n-o dărâm! În ciuda zgomotului din hol, nici măcar o singură față nu trăgea cu ochiul din celelalte apartamente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Martin păși În spatele ei, și duse În jos fierul Într-un arc nimicitor. Se lovi de partea din spate a craniului ei, iar femeia căzu ca un sac plin de cartofi. Watson simți cum i se umflă gâtul. Tremurând, Își strivi din nou degetul mare de tastele telefonului. Mâna tremurătoare a doamnei Strichen căzu În spatele canapelei. Fiul ei ținea fierul de călcat la Înălțimea pieptului, iar cu cealaltă mână Întindea cablul electric. Ceva În genul unui zâmbet răsuci colțurile gurii sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]