11,661 matches
-
care se pot adapta, nuanța și diversifica în funcție de disciplina pentru care se întocmește portofoliul, subiectul abordat, scopul propus, etc. 3.2. Aplicații Eseul poate fi aplicat mai ales la clasele liceale. La clasa a X-a, în cadrul studierii romanului obiectiv/subiectiv, am propus următoarele teme pentru eseul nestructurat: Scrieți un eseu, pornind de la una dintre temele de mai jos: Concepția despre viață a lui Ilie Moromete, personajul principal din romanul Moromeții de Marin Preda Cine și cum scrie/povestește în romanul
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
însușirea unor noțiuni; * Orientative - schimb de opinii cu scopul cunoașterii reciproce sau a înțelegerii unei probleme; * Constructive - formarea atitudinilor; * Polemice - prezentarea punctelor de vedere și argumentarea opiniilor. În cadrul dezbaterii, elevi formulează ipoteze, expun, explică, analizează și concluzionează. Pentru că părerile sunt subiective prin natura lor, în cadrul dezbaterii punctele de vedere nu se impun. O discuție optimă este centrată pe capacitatea de a accepta părerile celorlalți, de a manifesta receptivitate față de opiniile contrare, calm și principalitate. În ultimă instanță, a discuta este o
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
ansamblu a nivelurilor de realitate? Care este rolul subiectului observator în existența unei eventuale unități a tuturor nivelurilor de realitate? Există vreun nivel de realitate privilegiat în raport cu toate celelalte niveluri? Unitatea cunoașterii, dacă există, este oare de natură obiectivă sau subiectivă? Care este rolul rațiunii în existența unei eventuale unități a cunoașterii? Care este, în domeniul reflecției și al acțiunii, forța predictivă a noului model de Realitate? În ultimă instanță, înțelegerea lumii prezente este, oare, posibilă? Realitatea presupune, potrivit abordării transdisciplinare
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
diferite de realitate. Motivația sa este, deci, identică cu a mea. Heisenberg regrupează numeroasele regiuni de realitate în trei niveluri distincte. "Este clar afirmă el că organizarea regiunilor ar trebui să se substituie diviziunii grosolane a lumii într-o realitate subiectivă și o realitate obiectivă și să se desfășoare între acești poli ai subiectului și obiectului în așa fel încît la limita sa inferioară să se afle regiunile în care putem obiectiva complet. Apoi, ar trebui să vină regiunile în care
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
biologice, ale căror amploare, suplețe, bogăție a diversității și forță sunt greu de imaginat... ". În Universul psihic, " ... vor apărea toate perechile conștiențiale: perceptive, conceptuale, noționale; conștiințele contradictorii se vor limpezi reciproc ... Iar eu voi fi, în același timp, o activitate subiectivă ambivalentă, o întreagă suită și un ansamblu de subiecte observatoare antagoniste, care ies din umbra inconștientului, pentru a palpita la baza unei fine subconștiințe în echilibru, interferînd în fiecare clipă cu conștiința conștiinței, stimulînd-o, modificînd-o"43. Cuvinte de poet, lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
fenomenului moral și care mai este cunoscută și sub denumirea de filosofie morală, iar morala, "este un fenomen real, colectiv și individual, care cuprinde atât normele (principiile) ce reglementează relațiile umane și tipurile umane de activități, cât și toate manifestările (subiective și obiective) care sunt realizate, în diverse grade și modalități, sub semnul acestor norme sau comandamente, manifestări supuse aprecierii colective și individuale"3. O altă modalitate de a distinge între etică și morală este propusă de S. Frunză, care, pornind
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dea posibilitatea prevederii, putem spune că și-a îndeplinit menirea. Această concepție l-a determinat pe gânditorul francez să se raporteze într-un mod cu totul deosebit la realitățile juridice. Pentru că nu poate fi ceva material, concret, accesibil simțurilor, dreptul subiectiv nu există. Singurul drept subiectiv pe care îl recunoaște Comte este acela de a-ți face datoria, iar fiecare individ are o datorie, adică este constrâns de mediul social să trăiască într-un anumit fel. În consecință, Comte procedează la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
că și-a îndeplinit menirea. Această concepție l-a determinat pe gânditorul francez să se raporteze într-un mod cu totul deosebit la realitățile juridice. Pentru că nu poate fi ceva material, concret, accesibil simțurilor, dreptul subiectiv nu există. Singurul drept subiectiv pe care îl recunoaște Comte este acela de a-ți face datoria, iar fiecare individ are o datorie, adică este constrâns de mediul social să trăiască într-un anumit fel. În consecință, Comte procedează la eliminarea ideii de drept din
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
că, în lume, cantitatea de bine și de rău a fost și va rămâne aceeași, din eternitate în eternitate. Această linie virtuală de interpretare, arată T. Cătineanu, îmbracă diverse variante în istoria eticii și este în majoritatea cazurilor sceptică și subiectivă sub raport teoretic și totdeauna pesimistă sub raport axiologic 26. Alți filosofi, cum ar fi R. M. Hare, au încercat să explice motivul pentru care nu-l putem deduce pe trebuie din este cu ajutorul non-cognitivismului. Hare afirmă că "actualmente este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
situații complexe. Dacă intenția, tendința de a ne conforma preceptelor interioare nu este manifestată în exterior, în relațiile cu ceilalți, atunci ea nu are nicio valoare 93. Juristul și cugetătorul italian, Giorgio del Vecchio, spre exemplu, consideră morala o etică "subiectivă", iar dreptul o etică "obiectivă". Oricărui sistem juridic îi corespunde un sistem de morală. Faptul că dreptul permite unele acte pe care morala le interzice nu constituie o veritabilă contradicție între cele două sisteme normative. Contradicție ar fi consideră G.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
-o la momentul săvârșirii faptei ilicite sau la momentul imediat anterior săvârșirii acesteia, față de faptă și urmările acesteia"3. Această definiție surprinde esența problemei, făcând referire, pe de o parte, la fundamentul de ordin volitiv al oricărei acțiuni umane, atitudinea subiectivă, iar pe de altă parte, realizând legătura acestui subiectiv al omului cu fapta și urmările acesteia, deci cu elementul obiectiv 4. Săvârșirea unei fapte ilicite presupune ca antecedent un proces psihic complex, de conștiință și de voință, ce are baze
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
imediat anterior săvârșirii acesteia, față de faptă și urmările acesteia"3. Această definiție surprinde esența problemei, făcând referire, pe de o parte, la fundamentul de ordin volitiv al oricărei acțiuni umane, atitudinea subiectivă, iar pe de altă parte, realizând legătura acestui subiectiv al omului cu fapta și urmările acesteia, deci cu elementul obiectiv 4. Săvârșirea unei fapte ilicite presupune ca antecedent un proces psihic complex, de conștiință și de voință, ce are baze neurologice și psihologice. În cadrul acestui proces psihic pot fi
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
exigențelor propriului eu și a celor obiective 5. Individul nu poate fi ținut responsabil dacă nu a cunoscut semnificația socială a faptelor sale. Prin urmare, el trebuie să-și dea seama că faptele sale sunt de natură să vatăme drepturile subiective ale celorlalți membrii ai societății, adică trebuie să aibă conștiința caracterului antisocial al conduitei sale. Factorul volitiv reprezintă o activitate psihică îndreptată spre atingerea unor scopuri, care presupune deliberarea și decizia pentru un anumit comportament de urmat 6. Această componentă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
iar cea afectiv-volitivă pentru impulsionarea planului de a se converti in re10. Esențială pentru corecta definire a acestui concept este observația că vinovăția implică libertatea voinței subiectului, caracterul deliberat al acțiunii sale, asumarea riscului acelui comportament 11. În dreptul românesc, latura subiectivă a faptei ilicite este exprimată printr-o varietate de termeni: vinovăție, vină, culpă, greșeală. Această varietate de termeni a dus la unele confuzii ce constau în principal în faptul că, în unele ramuri de drept, termenii utilizați nu au aceeași
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o varietate de termeni: vinovăție, vină, culpă, greșeală. Această varietate de termeni a dus la unele confuzii ce constau în principal în faptul că, în unele ramuri de drept, termenii utilizați nu au aceeași semnificație. Astfel, în dreptul penal această latură subiectivă este exprimată prin termenul de vinovăție 12. De asemenea, și în cadrul răspunderii disciplinare se vorbește de vinovăție, prin abatere disciplinară înțelegându-se încălcarea cu vinovăție a obligațiilor de către cel încadrat în muncă. În dreptul civil, latura subiectivă a faptei este exprimată
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în dreptul penal această latură subiectivă este exprimată prin termenul de vinovăție 12. De asemenea, și în cadrul răspunderii disciplinare se vorbește de vinovăție, prin abatere disciplinară înțelegându-se încălcarea cu vinovăție a obligațiilor de către cel încadrat în muncă. În dreptul civil, latura subiectivă a faptei este exprimată, în cele mai multe cazuri, prin termenul de culpă, iar uneori și prin cel de greșeală. Fără îndoială, deosebirile existente între formele răspunderii juridice: civilă, penală, disciplinară etc. se regăsesc, printre altele, și în conținutul laturii subiective ce
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
latura subiectivă a faptei este exprimată, în cele mai multe cazuri, prin termenul de culpă, iar uneori și prin cel de greșeală. Fără îndoială, deosebirile existente între formele răspunderii juridice: civilă, penală, disciplinară etc. se regăsesc, printre altele, și în conținutul laturii subiective ce caracterizează fapta ilicită. Unele ramuri de drept fundamentează răspunderea pe anumite forme ale vinovăției, astfel dreptul penal are în vedere, de regulă, fapta intenționată, iar alte forme de răspundere (civilă, disciplinară) își găsesc aplicarea, în marea majoritate a cazurilor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fapta intenționată, iar alte forme de răspundere (civilă, disciplinară) își găsesc aplicarea, în marea majoritate a cazurilor, în formele neintenționale ale vinovăției: neglijența sau imprudența 13. Dincolo de aceste deosebiri trebuie reținut că, ceea ce dă unitate conceptului de vinovăție este atitudinea subiectivă a autorului faptei ilicite de neluare în seamă sau de încălcare a normelor legale, atitudine negativă ce se exprimă în forme variate de la intenție până la simpla neglijență. Această unitate de conținut impune și o unitate terminologică, fapt pentru care tot
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
simplă neglijență până la intenția directă 15. Problema gradelor vinovăției s-a pus pentru prima oară în dreptul roman, făcându-se distincție între culpa lata (culpa gravă), culpa levis (culpa ușoară) și culpa levissima (culpa foarte ușoară). Culpa lata este acea atitudine subiectivă a făptuitorului de care nici cel mai mărginit om nu s-ar fi făcut vinovat. Culpa levis se apreciază în raport cu atitudinea subiectivă a unui bonus pater familias (adică omul cu capacitate medie, bunul proprietar, omul normal, prudent și disciplinat) în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
lata (culpa gravă), culpa levis (culpa ușoară) și culpa levissima (culpa foarte ușoară). Culpa lata este acea atitudine subiectivă a făptuitorului de care nici cel mai mărginit om nu s-ar fi făcut vinovat. Culpa levis se apreciază în raport cu atitudinea subiectivă a unui bonus pater familias (adică omul cu capacitate medie, bunul proprietar, omul normal, prudent și disciplinat) în sensul că acesta nu s-ar fi făcut vinovat de o asemenea culpă. Ea îmbracă forma neglijenței sau a imprudenței. Culpa levissima
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
consecințe. Sintetizând diferitele definiții date răspunderii juridice, Gh. Mihai concluzionează că acesta "desemnează realitatea obligației ce revine unui subiect de drept de a suporta consecințele faptei sale ilicite, prevăzute de legea în vigoare, prin care a adus atingere unui drept subiectiv al altuia"37. În ceea ce privește relația dintre răspunderea juridică și responsabilitatea morală, M. Eliescu evidenția faptul că răspunderea juridică se bazează pe ideea morală de culpă, dar, în vreme ce prima intervine când s-a făcut ceva rău, cea de-a doua intervine
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pe când cea morală în a trăi cinstit, honeste vivere 38. 3.3. Drumul de la vinovăție la pedeapsă Deși problema culpabilității a preocupat oamenii încă din cele mai vechi timpuri, în marile legiuiri existând unele aspecte legate de chestiunea răspunderii juridice subiective, dezvoltarea acestei noțiuni a fost încetinită de apariția responsabilității obiective. Spre exemplu, Codul lui Hammurabi face deosebire între actele intenționate și cele săvârșite fără vinovăție și introduce ideea de culpabilitate, dar în Grecia Antică, răspunderea avea la bază simpla cauzare
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dezvoltată problematica vinovăției, disociindu-se între formele intenționate și cele neintenționate, temeiul obiectiv al răspunderii rămâne predominant și este, în continuare, pedepsită "orice acțiune prin care s-a produs o vătămare oarecare a intereselor apărate"41. Necesitatea recunoașterii unui temei subiectiv al răspunderii omului pentru faptele sale, potrivit căruia autorul unei infracțiuni poate fi tras la răspundere doar dacă se dovedește că a săvârșit acea faptă cu vinovăție, a fost demonstrată abia în secolul al XIX-lea, iar trecerea de la răspunderea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pentru faptele sale, potrivit căruia autorul unei infracțiuni poate fi tras la răspundere doar dacă se dovedește că a săvârșit acea faptă cu vinovăție, a fost demonstrată abia în secolul al XIX-lea, iar trecerea de la răspunderea obiectivă la răspunderea subiectivă bazată pe vinovăție s-a făcut prin intermediul principiului nulla poena sine culpa. S-a susținut însă și opinia potrivit căreia pedeapsa este cea care a întârziat extrem de mult dezvoltarea sentimentului de culpabilitate. "Multă vreme, într-adevăr, în sufletul celui care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
prezent, atât doctrina, cât și practica juridică, au demonstrat că este posibilă și necesară distincția dintre fapta ilicită și atitudinea psihică a autorului faptei. Fapta ilicită este definită ca fiind acțiunea sau omisiunea prin care se aduce atingere unor drepturi subiective ocrotite de normele dreptului obiectiv 49. Nu orice atitudine subiectivă a autorului față de o faptă ilicită constituie vinovăție, ci doar o atitudine imputabilă acestuia. Atunci când factorii naturali, procesele și mecanismele biologice și fiziologice exclud posibilitatea subiectului de a acționa cu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]