9,389 matches
-
la Uniunea Europeană a fost o opțiune exprimată de cea mai mare parte dintre români. Un spațiu național evoluează ca un loc unde circulă valori, idei, mituri, credințe, teorii, mentalități, simboluri, dar toate aceste elemente, aflate în interdependență, cunosc decalaje sau subordonare față de nucleul iradiant al culturii naționale. Deliberările din spațiu național se produc în raport cu o realitate socială sau națională, de fapt cu problemele concrete ale societății. O cultură națională dă expresie unor cerințe, aspirații, trebuințe și opțiuni generale, unor idei forță
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
atribuie banilor o însemnătate mai mare decât rudelor (5), însă aceiași interlocutori nu concep apoi ca banii să primeze asupra legăturilor genealogice (43). Ceilalți trei itemi (11, 12, 20) dau, în general, măsura „individualității” locale, ca opțiune ce contrastează cu subordonarea față de rețelele rubedeniilor locale. Dacă opinia după care invidia este mai frecventă decât întrajutorarea rudelor nu are totuși o susținere numeroasă (11), foarte mulți dintre cei intervievați (inclusiv cei sub 40 de ani) consideră că nu atât „vița” sau renumele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
stat, îngreuna buna repartizare a cadrelor de partid, de stat și economice". În noua configurație administrativă, locul județului îl lua regiunea, iar locul plășiiraionul; locul comunelor urbane îl luau orașele ca „centre politico-administrative importante", orașele fiind împărțite în orașe de subordonare raională, orașe de subordonare regională - care erau și capitale ale regiunilor, și orașe de subordonare republicană - care depindeau direct de organele centrale ale puterii de stat, în Moldova doar Galații și Iașii, ca și în 1925, având un astfel de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a cadrelor de partid, de stat și economice". În noua configurație administrativă, locul județului îl lua regiunea, iar locul plășiiraionul; locul comunelor urbane îl luau orașele ca „centre politico-administrative importante", orașele fiind împărțite în orașe de subordonare raională, orașe de subordonare regională - care erau și capitale ale regiunilor, și orașe de subordonare republicană - care depindeau direct de organele centrale ale puterii de stat, în Moldova doar Galații și Iașii, ca și în 1925, având un astfel de regim; locul sectoarelor municipale
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
administrativă, locul județului îl lua regiunea, iar locul plășiiraionul; locul comunelor urbane îl luau orașele ca „centre politico-administrative importante", orașele fiind împărțite în orașe de subordonare raională, orașe de subordonare regională - care erau și capitale ale regiunilor, și orașe de subordonare republicană - care depindeau direct de organele centrale ale puterii de stat, în Moldova doar Galații și Iașii, ca și în 1925, având un astfel de regim; locul sectoarelor municipale îl luau raioanele orășenești - în orașele care aveau peste 100.000
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
000 locuitori; locul comunelor rurale îl luau comunele pur și simplu, formații care aveau în medie 3.000 de locuitori, erau formate din sate relativ apropiate unele de altele. Cu alte cuvinte, raionul era format din comune și orașe de subordonare raională, regiunea din raioane și orașe de subordonare regională, iar republica, țara, RPR, din regiuni și orașe de subordonare republicană. În felul acesta, de la cele 58 de județe, pe care le avusese întreaga țară până în 1950, s-a ajuns la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pur și simplu, formații care aveau în medie 3.000 de locuitori, erau formate din sate relativ apropiate unele de altele. Cu alte cuvinte, raionul era format din comune și orașe de subordonare raională, regiunea din raioane și orașe de subordonare regională, iar republica, țara, RPR, din regiuni și orașe de subordonare republicană. În felul acesta, de la cele 58 de județe, pe care le avusese întreaga țară până în 1950, s-a ajuns la 28 regiuni, de la 424 plăși la 177 de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
locuitori, erau formate din sate relativ apropiate unele de altele. Cu alte cuvinte, raionul era format din comune și orașe de subordonare raională, regiunea din raioane și orașe de subordonare regională, iar republica, țara, RPR, din regiuni și orașe de subordonare republicană. În felul acesta, de la cele 58 de județe, pe care le avusese întreaga țară până în 1950, s-a ajuns la 28 regiuni, de la 424 plăși la 177 de raioane, de la 7000 de comune rurale și urbane la 4052 de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
trei ani, numărul orașelor va crește de la 183 la 236, la bază stând doar criteriul populației pe care îl numărau acestea. Dispariția raioanelor în 1968 face să-și piardă motivația și modul de clasificare a orașelordupă cele trei nivele de subordonare - reveninduse la clasificarea din 1925 - orașe și municipii. Astfel, 47 de orașe, dintre care 10 în Moldova, sunt declarate municipii. În mai 1968 apărea hotărârea nr. 1.130 a Consiliului de Miniștri a R.S.R. pentru delimitarea administrativ-teritorială a municipiilor, orașelor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ani ai sfârșitului de secol XIX și început de secol XX, fiind însă combătută de Biserica Ortodoxă Română 269, dar înțeleasă în schimb de o parte a clasei politice a vremii 270. Organizarea instituțională a Bisericii Catolice din România și subordonarea jurisdicțională a celor două eparhii direct Sfântului Scaun (prin Congregația De Propaganda Fide), au făcut ca Roma să devină centrul unic al întregii administrații teritoriale bisericești românești 271; s-au înlăturat astfel pretențiile ce puteau fi emise de Biserica catolică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
celelalte mișcări de rezistență existente în România. Această opoziție a fost înfrântă într-un mod foarte brutal, însă nu în totalitate 295. Comportamentul mult mai agresiv al comuniștilor față de Biserica Catolică se explică prin structura centralizată a acesteia, puternica ei subordonare față de Vatican și solidaritatea dintre diferitele comunități din întreaga lume296. Papa Pius XII vedea în comunism "răul absolut, astfel că ciocnirile dintre cele două instituții au fost constante și violente"297. Deși au existat numeroase tentative inițiate de comuniști, nu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și Iași din punctul de vedere al caracteristicelor tehnice În rândurile următoare prezentăm comparativ caracteristicile principalelor publicații catolice din România referitoare la "probleme tehnice" precum: tirajul, profitabilitatea, publicul căruia i s-au adresat, receptarea acestora în rândul cititorilor, concurența sau subordonarea acestora (dacă au fost coordonate de cineva, persoană sau autoritate). Publicațiile cele mai răspândite și longevive au fost: Lumina creștinului, Viața, Aurora franciscană, Farul nou, Revista catolică, Buletin parohial, Curierul parohiei catolice din Galați, Bukarester katholisches sonntagsblatt și Calendarul Presa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
înțeleasă în contextul realităților interne și internaționale ale perioadei, a semnării Concordatului cu Vaticanul, dar și al revizionismului maghiar opus conturării și formării unei ierarhii și Biserici catolice românești, autentice și independente în relația cu Sfântul Scaun, fără legături de subordonare față de structurile catolice maghiare. 918 Societatea "Sfânta Unire" din Baj și "Presa Bună" din Iași. 919 AERC Iași, dosar 2/ 1925-1938, f. 195. 920 Ibidem, f. 196. 921 Ibidem. 922 Ibidem. 923 Ibidem. 924 Ibidem. 925 Ibidem. 926 Ibidem, f.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
comunităților evreiești, emițând un decret prin care interzicea circumcizia, citirea cărților sfinte evreiești, precum și sărbătorirea sabbath-ului; practic se interzicea exercitarea cultului iudaic și se dorea împlântarea unui nou pilon român în lumea iudaica, prin introducerea creștinismului în Palestina urmărindu-se subordonarea spiritualității evreiești cu cea creștină; cucerirea Ierusalimului de către români și încercarea de a imprimă un profund caracter non-evreiesc noului oraș (Elia Capitolina) va declanșa în plan cultural implicații puternice, iudaismul cunoscând în acestă perioadă un proces de accentuare a trăsăturilor
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
societate au început să se extindă de la cultul personalității lui Stalin la adresa sistemului socialist de tip sovietic. Pe de altă parte, punerea în cauză a lui Stalin însemna pentru celelalte partide comuniste și deschiderea posibilității de a contesta relația de subordonare față de PCUS. Interesant este faptul că, lăsând la o parte partidele mulțumite să aplice întocmai orice indicație venind de la Kremlin, partidele care au deviat spre stânga sau spre dreapta PCUS aveau, în ultimă instanță, același obiectiv: desprinderea de hegemonia sovietică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
trupele române. Tactica pe care au aplicat-o pentru a fi feriți de neplăceri a fost foarte simplă și eficientă: evitarea concentrării unui număr crescut de mari unități românești într-o porțiune distinctă a frontului, pentru acesta recurgându-se, pe lângă subordonarea comandamentelor, la dispersarea la distanțe mari a celor două armate române - 1 și a 4-a - care luptau în vest. Mareșalul Rodion Malinovski, comandantul Frontului 2 ucrainean, căruia îi erau subordonate cele două armate române, nu-și ascundea neîncrederea în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care aceștia le controlau. Mișcarea Legionară urmărea refacerea structurilor sale în teritoriu și să dea dovezi de fidelitate față de Reich, sperând în revenirea la putere în România. Desigur, cei doi parteneri nu erau egali, legionarii fiind în evidentă poziție de subordonare, după ce căutaseră cu disperare ani la rând să recâștige bunăvoința germanilor. Totuși, începând din toamna 1944 și până în primăvara 1945 ei au fost principalul sprijin al Germaniei în România. Cât privește cercurile politice românești tradiționale, acestea sperau mai degrabă - și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu este politicoasă, dar care se referă adesea nu la conținutul textului istoric, ci la formele lui exterioare. Principala caracteristică a unei asemenea critici este faptul că ea nu apare între egali pe orizontală, ci pe verticală între poziții de subordonare instituțională, de unde și cruzimea și chiar obrăznicia unor astfel de remarce care, deși sunt o formă de critică, țin de un alt registru, și anume acela al umilirii, jignirii și compromiterii celui aflat într-o poziție inferioară. Nu mai este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
acestora sub tutela Rusiei, ar 185Memoriile refugiului beneficia în continuare de o largă autonomie. În vederea aplicării principiului de autocârmuire este numit un guvernator civil în Basarabia, în persoana unui fost logofăt al Moldovei și anume Scarlat Sturza, aflat sub directă subordonare a guvernatorului militar rus. Guvernatorul Scarlat Sturza era un octogenar bolnav, incapabil să dețină un control eficient asupra societății aflată atunci într-un moment foarte greu. De aceea, după un timp relativ scurt, viața socială a provinciei a început să
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
geografiilor imaginate (imaginare). Termenul "imaginate" nu înseamnă aici "false" sau "inventate", ci "percepute" și se referă la percepția spațiului prin anumite imagini, texte și discursuri. În tradiția lui Foucault, geografiile imaginate sunt instrumente ale puterii, ale posibilității de control și subordonare a anumitor zone geografice. Puterea este deținută de cei care au dreptul de a obiectiza spațiile și comunitățile umane pe care și le imaginează. Sociologii îi recunosc contribuția la construirea unei "cartografii a identităților" și dezvăluirea formării unui imaginar geografic
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
ajută în mod decisiv omul în a-și construi propria lume pe acest pământ și de a-și urma destinul de ființă cu liber arbitru, oferit tot de Dumnezeu. Există aici o damnare pe care Isus o recunoaște, prin dubla subordonare a omului față de Dumnezeu și față de Cezar. Este o recunoaștere a dublei naturi, divină și pământeană a ființei omenești. Isus înțelege că omul este sfâșiat de dragostea față de Dumnezeu și împărăția cerurilor și dragostea față de sine și cele care sunt
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
al planetei în propria-i religie. Consecința acestei permisiuni pe care ne-a acordă Mântuitorul a fost aceea că lumea creștină a dezvoltat o construcție socială și economică fără precedent ca nivel și viteză de dezvoltare. Recunoscându-ne posibilitatea de subordonare față de Cezar ni se recunoaște practic calitatea de oameni supuși greșelii și doritori de viață proprie, în dimensiunea noastră egoistă. Din acest motiv creștinismul nu atrofiază și nu distruge dimensiunea pământească a ființei umane 187. Este aici, în recunoașterea dimensiunii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
înapoiați și dacă pui un telefon mobil în mâna unei maimuțe, aceasta nu va știi la ce folosește. Lawrence Kohlberg consideră că dezvoltarea morală se produce în mai multe etape 44: prima presupune tentația indivizilor de a evita pedeapsa și subordonarea față de autoritate; a doua presupune un calcul al indivizilor pentru ,,a-și îndeplini nevoile personale, și, ocazional, pe ale altora"; a treia etapă ,,presupune un comportament ce îi mulțumește și îi ajută pe ceilalți, conformându-se stereotipurilor sociale"; a patra
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Iași, 2011, p. 211. 230 Spre deosebire, femeia hindusă, de exemplu, se raportează toată viața la un bărbat: ,, Poziția femeii în această societate (hindusă n.n.) plină de clasificări este subordonată și în același timp esențială. Dovada cea mai grăitoare a subordonării constă în aceea că tânăra soție își părăsește casa părintească, adesea plângând, pentru a merge să locuiască împreună cu bărbatul ei sub supravegherea unei soacre care nu-i va ierta nici cele mai mărunte greșeli. În general femeia hindusă se definește
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a libertăților europene. Cuvântul libertate este cuvântul cheie". Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. II, p. 17. 249 Ludwig Von Mises arată: ,,Există două tipuri diferite de cooperare socială: cooperarea prin contract și coordonare și cooperarea prin comandă și subordonare sau hegemonie. (...) Distincția dintre cele două tipuri de cooperare socială se regăsește în toate teoriile societății. (...) Civilizația occidentală, ca și civilizațiile celor mai avansate popoare răsăritene sunt realizări ale oamenilor care au cooperat conform modului de cooperare contractuală.(...) Ordinea contractuală
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]