17,770 matches
-
2) Sindroame afective 3) Sindroame delirante endogene 4) Sindroame halucinatorii 5) Sindroame delirante organice 6) Sindroame confuzionale Sensul de succesiune al sindroamelor în cursul procesului de restaurare al echilibrului psihic tulburat Din schema de mai sus, se poate observa că „succesiunea” sindroamelor este condiționată de viteza de „evoluție clinică” ce respectă „ordinea” acestora în „scara de gravitate” a tulburărilor psihopatologice. Să vedem, în continuare care sunt principalele caracteristici ale acestor sindroame. 1) Sindromul neurastenic se caracterizează prin scăderea inițiativei, reducerea sferei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și să reducă la un nivel minim tensiunile psihice care amenință unitatea acestuia, mobilizându-le. A. Porot remarcă două accepțiuni pentru comportament în psihopatologie; a) un sens psihofiziologic care stă la baza concepției behavioriste considerând că orice comportament reprezintă o succesiune progresivă de reflexe condiționate; b) încercarea de a defini comportamentul ca fiind un mod de a reacționa a unui subiect în viața curentă sau în prezența unor circumstanțe particulare. Comportamentul mai poate fi înțeles ca o conduită, în sensul de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în raport cu mentalitățile moral-religioase și socio-culturale, până la acceptarea unui „model medical” (T. K. Osterreich, M. Ristich de Groote, J. Postel și Cl. Quetel, H. Tellenbach, P. Bemer și H. Luccioni, Ph. Rappard). O analiză a modelelor care reprezintă nebunia, în ordinea succesiunii istorice a acestora, este prezentată în continuare: 1) Modelul magico-religios este raportat la ideea de posesiune, de factură benefic-divină (theamania) sau malefică (demonică sau demonopatia). 2) Modelul moral-religios care este legat de ideea de păcat, nebunia fiind considerată ca o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
post-schizofrenice, defecte post-PMD, defecte post-delirante etc. 37. MODELE PSIHO-BIOGRAFICE ÎN PSIHOPATOLOGIE Aspecte generale Viața unei persoane nu are un caracter continuu și liniar. Ea este o suită de etape bine delimitate unele în raport cu altele și care se desfășoară într-o succesiune cronologică precisă între momentul nașterii și momentul morții persoanei. Trecerea de la o etapă de viață la alta se face prin momentele de „criză psiho-biologică”. Acestea sunt: criza psiho-biologică de evoluție, din adolescență și criza psiho-biologică de involuție care marchează trecerea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se face prin momentele de „criză psiho-biologică”. Acestea sunt: criza psiho-biologică de evoluție, din adolescență și criza psiho-biologică de involuție care marchează trecerea de la vârsta adultă la bătrânețe. Ca biografie, viața este considerată din punct de vedere cronologic ca o succesiune de etape și evenimente care sunt specifice persoanei respective. Dar aceste aspecte, predominant evenimențiale, nu exprimă în totalitate caracteristicile individuale și nici ceea ce este specific în viața unui individ. Acest aspect ia prea puțin în considerare aspectul psihologic al „vieții
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al maselor. Consecința acestei acțiuni de „inducție colectivă” prin propaganda mediatizată, sunt noile „imagini sociale” ale maselor care se vor structura în conformitate cu „modelele induse” și pe care le vor prelua în mod automat, ireflexiv. Un asemenea exemplu este reprezentat prin succesiunea rapidă și de o mare varietate a „modelor” pe toate planurile: limbaj, conduită, vestimentație, imagine corporală, stil de viață. În aceste circumstanțe viața socială devine un vast spectacol o combinație de imagini în care sunt angajați toți membrii societății și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rezonanță după octava fundamentalei este cvinta. Pitagoreicii nu au cunoscut direct principiul rezonanței, doar l-au intuit - totuși, au reușit să obțină seria naturală a armonicelor pe baza monocordului (vezi nota 46), făcând să vibreze porțiunea scurtă a coardei în cadrul succesiunii de raporturi astfel: O suprapunere de două sau mai multe sunete cu aceleași vibrații alcătuiește unisonul, adică raportul Prin raportul se obține octava. M. Ghyka comentează: „Mai ales pe baza corelației stabilite între acorduri și intervale muzicale, pe de o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
propus un model tetrafazic de construire a unui curriculum care comportă deosebiri semnificative față de modelul lui Bobbitt. Marsh (1992) a reușit să-l sintetizeze grafic după cum se vede în figura de mai jos13. Fiecare etapă presupune răspunsuri raționale la o succesiune de „patru întrebări raționale”: Fig. 10.2 - „Raționalul lui Tyler” Tyler a făcut precizări importante în legătură cu „cine întreabă” și „cine trebuie să răspundă” la aceste întrebări. Prima întrebare este decisivă pentru întreaga problematică teoretică și practică a curriculumului: „Ce scopuri
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care desfășoară activități în curricula elaborate pe baza principiilor stabilite de Hilda Taba) utilizează concepte-cheie precum: „obiective”, „conținuturi”, „metode”, „evaluare”; el a constatat că peste 86% dintre profesori considerau că un curriculum optim trebuie să coreleze riguros componentele curriculumului în succesiunea: conținut → obiective → metode → evaluare; peste 51% dintre profesori considerau infailibilă succesiunea: conținut → metode → obiective → evaluare; numai 13% dintre educatori apreciau ca optimă „succesiunea tyleriană”: obiective → conținuturi → metode → evaluare 17. Același autor a propus o reprezentare grafică a modelului Hildei Taba
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Hilda Taba) utilizează concepte-cheie precum: „obiective”, „conținuturi”, „metode”, „evaluare”; el a constatat că peste 86% dintre profesori considerau că un curriculum optim trebuie să coreleze riguros componentele curriculumului în succesiunea: conținut → obiective → metode → evaluare; peste 51% dintre profesori considerau infailibilă succesiunea: conținut → metode → obiective → evaluare; numai 13% dintre educatori apreciau ca optimă „succesiunea tyleriană”: obiective → conținuturi → metode → evaluare 17. Același autor a propus o reprezentare grafică a modelului Hildei Taba menită să sugereze interacțiunile și flexibilitatea acestuia. Fig. 10.3 - Modelul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că peste 86% dintre profesori considerau că un curriculum optim trebuie să coreleze riguros componentele curriculumului în succesiunea: conținut → obiective → metode → evaluare; peste 51% dintre profesori considerau infailibilă succesiunea: conținut → metode → obiective → evaluare; numai 13% dintre educatori apreciau ca optimă „succesiunea tyleriană”: obiective → conținuturi → metode → evaluare 17. Același autor a propus o reprezentare grafică a modelului Hildei Taba menită să sugereze interacțiunile și flexibilitatea acestuia. Fig. 10.3 - Modelul interacționist al Hildei Taba (Taba, 1962, apud Brady, 1995, p. 81) MeGee
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
specialiștii numesc „managementul schimbării”. Spre deosebire de managementul economic, managementul schimbării educaționale comportă un specific determinat de aspectul deontologic și umanitar al acesteia. În practica schimbărilor educaționale s-au utilizat frecvent, în secolul XX, trei tipuri de demersuri. În oricare dintre acestea succesiunea fazelor este obligatorie și se supune strict principiului suprem al optimismului pedagogic: - demersul trifazic cuprinde, în ordine, proiectarea curriculară (curriculum design), experimentarea noului curriculum (curriculum testing) și transpunerea în practică a curriculumului corectat după experimentare (curriculum implementation); - demersul tetrafazic include
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
învățământul privat. Planul de învățământ stabilește: a) finalitățile și obiectivele generale ale pregătirii; b) competențele finale și standardele pregătirii; c) structura conținuturilor pregătirii, grupate modular, sub formă de discipline, intersau transdisciplinar etc.; d) eșalonarea în timp a pregătirii, cu precizarea: - succesiunii „experiențelor de învățare” (a parcurgerii disciplinelor etc.); - numărului săptămânal și anual de ore afectate fiecărui obiect („disciplină”, „experiență de învățare” etc.); - limitelor minime și maxime ale pregătirii (numărul de ani de studiu, posibilitățile de accelerare a studiului etc.); - structurii anilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a parcurgerii disciplinelor etc.); - numărului săptămânal și anual de ore afectate fiecărui obiect („disciplină”, „experiență de învățare” etc.); - limitelor minime și maxime ale pregătirii (numărul de ani de studiu, posibilitățile de accelerare a studiului etc.); - structurii anilor școlari, indicându-se succesiunea intervalelor de timp afectate studiilor, vacanțelor, examenelor; e) sistemul de acces și sistemul de finalizare a pregătirii; f) modalitățile de evaluare a competențelor și standardelor pregătirii pe parcurs și finale. Problematica elaborării planurilor de învățământ se confundă aproape integral cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
termeni de competențe și capacități finale; b) standardele de performanță prin care pot fi atestate (evaluate) competențele și capacitățile finale; c) obiectivele specifice ale capitolelor (unităților de învățare) și modalitățile de testare a acestora; d) unitățile de conținut, descrise în succesiunea în care trebuie parcurse, însoțite, eventual, de sugestii privind organizarea experiențelor de învățare pentru atingerea obiectivelor fiecărei unități sau secvențe. Dacă planul de învățământ este un macroproiect al întregului proces de învățământ, programa e un macroproiect pedagogic al disciplinei (domeniului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dintre ele solicită investigații prealabile pentru a fundamenta intervențiile instrumentale și posibilele negocieri. Pe ansamblu, este vorba despre un proces, un „film” mai mult sau mai puțin determinist. „Problemele” și „soluțiile” de curriculum policy nu se derulează însă într-o succesiune unitară, nu urmează un curs regulat al lucrurilor, ci se „revarsă” în curente de gândiri și idei mai mult sau mai puțin independente, se „derulează” pe căi adesea hazardate și suscită diverse evenimente critice. John Kingdon a încercat să identifice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
deja. Examinarea autobiografiilor din dosarul de personal al lui I.C. permite și formularea unui răspuns la o întrebare cu valoare metodologică mai generală: viața omului este un parcurs, un drum prestabilit, are o finalitate sau e pur și simplu o succesiune de poziții spațiale și sociale pe care individul le ocupă o durată mai lungă sau mai scurtă? Pierre Bourdieu avea dreptate când afirma că „a încerca să înțelegi o viață ca o serie unică și sieși suficientă de evenimente succesive
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
imediat o masă mult mai mare de actori sociali, drept pentru care puterea politică e mult mai dispusă să facă unele concesii limitate în acest domeniu decât în cultură; iar pe de altă parte, pentru o mai bună înțelegere a succesiunii perioadelor, trebuie să adăugăm crizelor specifice câmpurilor dependența politică a Bucureștiului față de Moscova, unele schimbări fiind realizate sub imperiul presiunilor celei din urmă3. Perioadele de maximă libertate în România sunt considerate 1965-1971 pentru câmpul cultural și 1965-1974 pentru cel economic
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cel puțin pe timp îndelungat. Aș aprecia că o caracteristică esențială a socialismului real nu este atât dictatura politicului în diferite câmpuri, cât coabitarea celor două instanțe din câmpuri și pendularea/dinamica sistemului între acestea, ceea ce-l transformă între o succesiune de „strângeri ale șurubului” și „dezghețuri”. În acest sens, așa cum am mai spus, cozile reprezintă partea vizibilă a falimentului câmpului economic în urma tendinței de expropriere a specificității sale și nu apar decât în momente-limită, la extrema pendulării sistemului, care evoluează
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
județele Iași, Botoșani și Suceava. Rezultatele obținute și interpretare S-a constatat prezența simptomelor de stres posttraumatic la foștii deținuți politici într-o măsură mai mare decât la lotul de control (13%, față de 5%). Considerăm că acestea sunt generate de succesiunea evenimentelor traumatice în timp, pornind de la încarcerare și până astăzi (probabil, din cauza marginalizării și a persecuțiilor). De asemenea, observăm și o stare de anxietate mai pronunțată la subiecții din grupul foștilor deținuți politici față de grupul de control. Asocierea dintre intensitatea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
condițiile în care se desfășoară convorbirea cu copilul și părinții sau tutorii/aparținătorii acestuia; c) stabilirea obiectivelor, metodelor și mijloacelor necesare pentru examinare. 2. Anamneza: a) datele personale; b) antecedente eredocolaterale (antecedente genetice în familia de origine); c) evoluția simptomelor, succesiunea și fluctuațiile lor în timp; d) tratamente aplicate; e) antecedente personale, cu accente pe evoluția sarcinii, momentul nașterii, comportamentul și procesul de socializare a copilului în primii ani de viață; f) ancheta socială, cu principalele puncte de investigat: - informații despre
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
orientare în spațiu (sus‑jos, înainte‑înapoi, aproape‑departe, în față‑în spate, lateral, dreapta‑stânga etc.); - noțiuni de mișcare (deplasare înainte, înapoi, în sus, în jos, șerpuit, oblic, pe lângă etc.); b) orientarea‑organizarea‑structurarea temporală: - noțiuni de ordine și succesiune (ordinea efectuării unor anumite gesturi sau acțiuni, identificarea succesiunii unor acțiuni, cronologia desfășurării unor acțiuni etc.); - noțiuni de discriminare a duratei unor acțiuni; - noțiuni de ritm și succesiune în timp (repetarea intervalelor de timp între anumite repere, succesiunea neregulată a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în față‑în spate, lateral, dreapta‑stânga etc.); - noțiuni de mișcare (deplasare înainte, înapoi, în sus, în jos, șerpuit, oblic, pe lângă etc.); b) orientarea‑organizarea‑structurarea temporală: - noțiuni de ordine și succesiune (ordinea efectuării unor anumite gesturi sau acțiuni, identificarea succesiunii unor acțiuni, cronologia desfășurării unor acțiuni etc.); - noțiuni de discriminare a duratei unor acțiuni; - noțiuni de ritm și succesiune în timp (repetarea intervalelor de timp între anumite repere, succesiunea neregulată a acțiunilor în cadrul unor repere de timp, identificarea alternării regulate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
oblic, pe lângă etc.); b) orientarea‑organizarea‑structurarea temporală: - noțiuni de ordine și succesiune (ordinea efectuării unor anumite gesturi sau acțiuni, identificarea succesiunii unor acțiuni, cronologia desfășurării unor acțiuni etc.); - noțiuni de discriminare a duratei unor acțiuni; - noțiuni de ritm și succesiune în timp (repetarea intervalelor de timp între anumite repere, succesiunea neregulată a acțiunilor în cadrul unor repere de timp, identificarea alternării regulate a unor momente/perioade de timp etc.); c) relaxarea și autocontrolul mișcărilor: - relaxarea globală; - relaxarea segmentară; - controlul mișcărilor; - autocontrolul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ordine și succesiune (ordinea efectuării unor anumite gesturi sau acțiuni, identificarea succesiunii unor acțiuni, cronologia desfășurării unor acțiuni etc.); - noțiuni de discriminare a duratei unor acțiuni; - noțiuni de ritm și succesiune în timp (repetarea intervalelor de timp între anumite repere, succesiunea neregulată a acțiunilor în cadrul unor repere de timp, identificarea alternării regulate a unor momente/perioade de timp etc.); c) relaxarea și autocontrolul mișcărilor: - relaxarea globală; - relaxarea segmentară; - controlul mișcărilor; - autocontrolul postural și al mișcărilor; d) relaxarea mișcărilor/activității prin limbaj
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]