7,943 matches
-
evitați adoptarea unei atitudini defensive atunci când răspundeți. În general, evităm cuvintele cum ar fi subiectiv sau obiectiv, superficial sau profund. Î. Nu cumva aceasta este o cercetare superficială?tc "Î. Nu cumva aceasta este o cercetare superficială?" R. Dacă prin superficială vă referiți la faptul că nu am măsurat reacțiile oamenilor, atunci aveți dreptate, nu le-am măsurat. Nu aceasta a fost intenția noastră. Scopul avut în vedere a fost acela de a afla care este gama de sentimente și păreri
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
oamenilor, atunci aveți dreptate, nu le-am măsurat. Nu aceasta a fost intenția noastră. Scopul avut în vedere a fost acela de a afla care este gama de sentimente și păreri legate de această temă. Asta am făcut. Dacă prin superficială vă referiți la faptul că nu s-a desfășurat în mod riguros, după anumite standarde, atunci nu, nu este superficială. (Continuați cu explicația detaliată a procesului.) Prin acest studiu, s-a căutat să se obțină percepțiile pe care le au
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
acela de a afla care este gama de sentimente și păreri legate de această temă. Asta am făcut. Dacă prin superficială vă referiți la faptul că nu s-a desfășurat în mod riguros, după anumite standarde, atunci nu, nu este superficială. (Continuați cu explicația detaliată a procesului.) Prin acest studiu, s-a căutat să se obțină percepțiile pe care le au oameniicuprivire la un subiect complex. Nu există nici un instrument disponibil pentru măsurarea multiplelor perspective asupra acestui concept dinamic și complex
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
dobândirea controlului. Intenția noastră în acest studiu a fost aceea de a observa, de a asculta, de a înregistra și de a raporta aceste puncte de vedere către publicul țintă. Deținerea controlului nu ar fi fost adecvată”. Contexttc "Context" Cuvintele superficial și profund sunt imprecise și înșelătoare. Profund are tendința de a se referi la numere, mai ales la cele obținute cu ajutorul instrumentelor standard pentru realizarea testelor, a măsurătorilor, a sondajelor sau a proiectelor experimentale. Pe de altă parte, superficial se
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Cuvintele superficial și profund sunt imprecise și înșelătoare. Profund are tendința de a se referi la numere, mai ales la cele obținute cu ajutorul instrumentelor standard pentru realizarea testelor, a măsurătorilor, a sondajelor sau a proiectelor experimentale. Pe de altă parte, superficial se referă, de obicei, la obținerea datelor pe baza descrierilor, a observațiilor sau a interviurilor. Specialiștii au început să evite acești termeni din ce în ce mai mult. Limbajul informal care utilizează termenii „cercetare superficială” și „cercetare profundă” are o implicație peiorativă, este simplist
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
sondajelor sau a proiectelor experimentale. Pe de altă parte, superficial se referă, de obicei, la obținerea datelor pe baza descrierilor, a observațiilor sau a interviurilor. Specialiștii au început să evite acești termeni din ce în ce mai mult. Limbajul informal care utilizează termenii „cercetare superficială” și „cercetare profundă” are o implicație peiorativă, este simplist și uneori enervant. Aceste cuvinte implică o relație între un superior și un subordonat. Î. Cum determinăm validitatea?tc "Î. Cum determinăm validitatea?" R. Ne uităm la procedeele folosite pentru a
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
fiți în stare să preparați așa ceva; - mențiune importantă: timpul de fierbere e același indiferent de numărul ouălor; exemplu practic: șase ouă tari se fierb tot în zece minute, și nu într-o oră, cum ați putea deduce la o analiză superficială*. * O asemenea eroare am făcut eu când am fiert pentru prima oară în viață patru ouă simultan. Trăiam pe atunci cu numărul trei și, sub presiunea mirosurilor barbare venite din baraca de lângă casă, renunțasem la mâncarea furnizată de restaurante și
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
reveni și noi în capitolul 4 al lucrării noastre. Pentru o viziune simplificată asupra acestuia, să considerăm exemplul din figura 1.1. Bilanțul contabil ne evidențiază capitalurile deținute în mod efectiv de proprietari - capitalurile proprii pot fi considerate un estimator (superficial, este adevărat) al valorii de piață a companiei. Totodată, avem și o imagine a activelor utilizate de companie, precum și a structurii acestora pe grupele de active pe termen lung (imobilizate, fixe) și pe termen scurt (circulante). În plus, se poate
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
corectă? În fapt, se pornește de la premisa că nu trebuie să te preocupe această problemă cât timp vor fi alții care să o facă. Limitele neimplicării pot fi verificate, totuși, într-o manieră deseori dureroasă, la o analiză chiar și superficială a istoriei umanității. O aplicație de dată recentă - limitându-ne la universul financiar - ar fi criza financiară declanșată în 2008 în SUA. footnote>. În condițiile în care aceste ipoteze sunt satisfăcute, cursul bursier devine o variabilă extrem de utilă în asistarea
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
timpul disponibil pentru efectuarea lucrării. Practic, se poate considera că se încearcă obținerea unui punct de optim între o analiză caracterizată printr-un nivel ridicat de completitudine, dar și printr-un volum de timp foarte ridicat, și o analiză mai superficială, dar furnizată decidentului în timp scurt. De multe ori, în practică, o analiză mai superficială, dar furnizată în timp real, poate fi preferabilă uneia extrem de profunde, dar furnizate decidentului prea târziu<footnote Înșiși autorii acestei lucrări au participat la elaborarea
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
de optim între o analiză caracterizată printr-un nivel ridicat de completitudine, dar și printr-un volum de timp foarte ridicat, și o analiză mai superficială, dar furnizată decidentului în timp scurt. De multe ori, în practică, o analiză mai superficială, dar furnizată în timp real, poate fi preferabilă uneia extrem de profunde, dar furnizate decidentului prea târziu<footnote Înșiși autorii acestei lucrări au participat la elaborarea unei lucrări destinate managerilor de companii, în care scopul declarat a fost de a furniza
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
distinct. În fine, un ultim sfat: pentru a evita o pierdere excesivă a timpului dumneavoastră, vă recomandăm înscrierea informațiilor oferite de bilanț într-o foaie de lucru în EXCEL sau într-o altă aplicație informatică. Chiar și o privire relativ superficială asupra acestui document ne poate releva informații utile în analiză. De exemplu, se poate constata că societatea comercială nu deține în patrimoniu terenurile și clădirile în care își poate desfășura activitatea. De asemenea, se poate constata că majoritatea activelor sunt
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
în lume care să facă o virtute din faptul de a nu munci. În România, tipul omului inteligent și unanim simpatizat este chiulangiul sistematic, pentru care viața este un prilej de capriciu subiectiv, de exercițiu minor al disprețului, de negativitate superficială. N-am întâlnit om care să aibă o mai slabă aderență la valori ca românul. De când există România, nici un intelectual n-a murit pe o idee, vreau să spun nici unul nu s-a substituit vreunei idei. ș...ț Intelectualul obsedat
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cu teribilul curaj de a nu face nimic, de a nu angaja în vreun fel viitorul, de a trăi exclusiv în prezent, în afara pasiunilor, devoțiunilor, fervorii. Inteligența lui, răsfrântă în luciditate, pare un exercițiu minor al disprețului, expresia unei negativități superficiale. Negativitatea, pe care atât o dezavua, capătă, însă, valoarea pozitivă a întemeierii. Iată: când Noica îi cere să scrie “în românește o carte în care să se vadă latura pozitivă” a naturii lui, Cioran comentează: „S-ar putea să am
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
acest caz, nu este nihilismul numai un joc de societate, care să excite gustul rafinat și decadent al francezilor? În ce mă privește, astfel de acuzații (fie ele oricât de implicit formulate) sunt consecința și mărturia unei cunoașteri fragmentare și superficiale a lui Cioran. Măcinat de contradicții, însuși trăiește cu obsesia și spaima ipocriziei lumii și deopotrivă a propriei ipocrizii, despre care scrie cu o furie rebelă, cu neliniște, uneori cu umor. Ipocrizia lui e, oricum, semnul unei crize, trăite cu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
lupta mea contra lor e fără speranță. Originile mă trag înapoi, urmând desigur să mă înghită” (I, 120). În fine, să vedem alte contradicții: „un sihastru în plin Paris” (I, 20), un frivol, condamnat la gravitate (cf. I, 77), „un superficial din fire” care nu cunoaște în profunzime decât „neajunsul de a te naște” (II, 296), un laș cu accese furibunde de violență, un bufon care suferă de absența absolutului, un erou în negativitate, care supraviețuiește datorită urii de sine, disprețului
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fiindcă s-a încrezut prea tare în fervorile sale, iar când acestea l-au părăsit, nu i-a mai rămas decât să se agațe de o doctrină care le denunță, le contestă valoarea și le reduce la schimbări de umoare, superficiale și lipsite de dimensiune metafizică: capricii sau denaturări ale psihicului. Scepticismul este o autopedepsire: căci scepticul nu poate efectiv să-și ierte că s-a oprit la mijlocul drumului. Și se răzbună pe tot ce a urmărit, incriminează idealul pe care
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a dovedit falsă. Căci dacă aș fi reușit să mă abțin, să tac, m-aș fi simțit mai bine decât m-am simțit explodând” (III, 287). Nu-i vorbă, în continuare Cioran teoretizează pe marginea utilității ascezei, concluzionând: „Un om superficial e cineva care și-a dat frâu liber pornirilor. Nu devenim mai profunzi decât contracarându-le. De aici utilitatea ascezei” (idem). Tot într-un magazin cu alimente de regim, Cioran e revoltat de înfățișarea patroanei: „De luni de zile de când
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mortificarea, într-un cuvânt, înțelepciunea, par surogate care îi alterează ființa, dar cu care se identifică într-atât, încât Cioran pare să se regăsească întreg aici. Mai mult, toți cei care se realizează în istorie, admirați adesea, i se par superficiali. În apetența sa către mortificare, datorată poate tocmai neputinței de a acționa, Cioran își dorește refugiul din fața oricărei angajări: „De ani de zile, singurul meu scop se reduce la acesta: să nu mă mai agit. Ă Să trăiesc fără agitație
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ar putea spune exact același lucru, deși ura e mai degrabă dispreț. În schimb, la fel de bine am putea spune că Cioran e sedus de anonimat, chiar dacă anonimatul îi produce neliniști. Orgoliul umilește, anonimatul sperie. „Mi-am dorit întotdeauna în chip superficial succesul și în chip profund eșecul” (II, 283) e o afirmație care trebuie citită și prin prisma orgoliului care însoțește orice eșec. Dar până unde merge acest orgoliu, născut poate din neputință, al eșecului? Trăind criza propriei identități, Cioran se
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și fericirea sunt incompatibile, cum se face că atâția oameni aleargă după glorie? Din aceleași motive pentru care primul om a ales arborele cunoașterii, amăgirea, sclipiciul cunoașterii în locul adevăratei vieți. Falsa nemurire în locul celei adevărate, aparența în locul ființei. Omul e superficial și mizerabil, el vrea să lase urme vizibile și nu izbutește decât vânzolindu-se în fața semenilor săi, în loc să aspire la Dumnezeu și, asemenea Lui, să se îngroape în sine, să refuze să se manifeste, să se cufunde în fericirea de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mult, care fac posibilă existența, «viața»” (III, 79). Altundeva, după o discuție cu instalatorul care n-a încetat să se laude, Cioran notează: „Orgoliul e comparabil cu focul, cu sângele, cu respirația: el face mașina să funcționeze. / Nu e deci superficial, frivol, efemer: e substanță. Unde orgoliu nu e, nimic nu e” (III, 118). Sau: „Am greșit sabotându-mi pasiunile; nimic nu se poate crea fără ele. Ceea ce se numește «viață» sunt pasiunile și nimic altceva” (II, 360). Același lucru despre
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Ființa, mai bine tortura de sine decât extazul. Orice s-ar spune, boala devine prilejul unei justificări, pe care Cioran o folosește cu insistență. „Doar bolile ne dau oarece «profunzime». Un ins sănătos, geniu să aibă și tot e, fatalmente, superficial” (I, 142), spune Cioran într-un loc. Altundeva: „Tot ce ne stânjenește ne îngăduie să ne definim. Fără beteșuguri, nu există conștiință de sine” (I, 145). Sau: „Beteșugurile îmi aduc mereu aminte de mine însumi. Grație lor, mă regăsesc în
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de atitudini nu întârzie să apară. Răsturnându-le rostul, carențele acestea ale strămoșilor pot fi nu doar motiv de disperare, ci și de satisfacție orgolioasă. Cioran, o știm, nu-i suportă pe cei care se realizează, pe fericiți, considerându-i superficiali, ignoranți, ignobili. Iată-l spunând: „Toate aceste națiuni occidentale Ă niște cadavre opulente” (I, 79). Sau, mai explicit: „Toate aceste popoare fericite, ghiftuite: francezi, englezi... O, eu nu sunt de aici, am în spate veacuri de nefericire. M-am născut
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
care am scormonit-o, căci este și a mea. Ne îndoim de rolul, de valoarea, de misiunea noastră; în forul nostru lăuntric, nu credem în ele. Suntem unul din popoarele cele mai lucide care au existat vreodată. Suntem frivoli, bârfitori, superficiali, dar în același timp amari și, sub aparența de fanfaroni, nihiliști până la disperare” (I, 140-141). Ce portret mai bun al lui Cioran decât acesta? Sub masca fanfaronadei, nihilismul, sub acela al frivolității, luciditatea, sub chipul superficialității, disperarea. Așa încât, toate defectele
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]