4,883 matches
-
baroni continuă să frecventeze cu asiduitate curtea regelui, o nouă categorie de agenți competenți și zeloși în serviciul puterii regale populează organismele centrale și umple birourile acelor baillis și seneșali. Pe aceste baze, regele poate începe să se comporte ca suveran în regatul său. Astfel, Ludovic cel Sfînt a putut să impună cursul monedei regale în întreg regatul și să caute să limiteze războaiele dintre baroni. Dar măsura cea mai eficace pentru dezvoltarea puterii regale a fost generalizarea, prin același Ludovic
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
XIV-lea se naște "creștin și francez", după spusele lui La Bruyère. Desigur, succesul calvinismului în secolul al XVI-lea și regimul de toleranță instituit prin edictul din Nantes (1598) vor rupe pentru un timp unitatea religioasă a francezilor în spatele suveranului lor; dar, din 1685, Ludovic al XIV-lea va restabili această unitate, cel puțin oficial, revocînd edictul din Nantes, în aplauzele tuturor supușilor, aproape. Acest catolicism unanim împărtășit își are rădăcinile, se știe, într-un foarte îndepărtat trecut. Totodată, la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
bareze drumul, Francisc I se declară candidat la Imperiu, dar cuceriți de aurul bancherului Fugger, aflat în serviciul regelui Spaniei, cei șapte electori îl aleg împărat pe acesta din urmă sub numele de Carol Quintul. Rivalitatea personală a celor doi suverani, dar și mai mult, ambițiile lor rivale (Italia, moștenire burgundă), și grava amenințare cu încercuirea cu care puterea lui Carol Quintul apasă asupra Franței explică îndîrjirea luptei care începe între Casa de Austria și Casa de Franța. Mai mult, pacea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
întărire a autorității monarhice. Concepția însăși despre puterea regală tinde să evolueze. Noțiunea medievală a regelui ca prim suzeran, vîrf al piramidei feudale, deținînd prin încoronare un caracter religios, se completează cu trăsături împrumutate din dreptul roman: regele este singurul suveran în regatul său și nu are de dat socoteală supușilor săi. El îi poate consulta în cadrul stărilor generale, dar nu este obligat nici să le convoace, nici să le urmeze opinia. Totuși, această noțiune de putere absolută are limite de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
independența puterii regale. Există de asemenea limite de fapt pentru absolutism: imensitatea relativă a regatului, legată de încetineala comunicațiilor, vigoarea particularităților locale și a limbilor regionale, numărul mic al reprezentanților puterii centrale. Consiliul regelui, ai cărui membri sînt aleși de către suveran, este împărțit în Consiliu privat (sau al părților), pentru treburile obișnuite de administrație și justiție și în Consiliu restrîns (sau secret, sau al afacerilor) compus numai din cîțiva membri și însărcinat cu problemele cele mai importante. Cancelarul, ministru al justiției
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
religie, aceea a prințului. Acest principiu (cujus regio, ejus religio) a triumfat în Germania în 1555 și a condus la coexistența în cadrul Imperiului a statelor catolice și a statelor protestante. Orice minoritate, care practică o religie diferită de cea a suveranului, este o amenințare pentru unitatea statului și trebuie să fie eliminată. Dacă minoritatea se consideră destul de puternică și sigură de ea pentru a deveni într-o zi majoritate, ea va rezista așteptînd să-l elimine pe adversar. Aceasta explică durata
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
puțin gestul lui Henric al IV-lea punea capăt unei perioade de aproape 40 de ani de război civil și avea să permită protestanților francezi să-și exercite în pace religia. Restaurarea autorității regale. Regele, care are calitățile unui mare suveran curaj fizic, spirit autoritar și bonomie, simțul demnității regale -, poate în aceste condiții să se dedice restaurării puterii monarhice și ridicării financiare și economice a regatului. El știe să se înconjoare de servitori fideli, precum protestantul Maximilien de Béthune, pe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
drepturile și îndatoririle pe care ea le implică, Ludovic al XIV-lea se consideră într-adevăr "locotenentul lui Dumnezeu pe pămînt": el ia ca emblemă soarele, Nec pluribus impar ca deviză și face din curte cadrul unui veritabil cult închinat suveranului de o nobilime domesticită și redusă astfel la neputință. Deși conduce și decide singur, el nu se poate evident lipsi de colaboratori. Are grijă să îi aleagă nu din familia regală, înaltul cler și marea nobilime, decît cu rare excepții
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
scrie o asemenea frază sau cînd dă chiar numele regelui secolului în care el a trăit, tot atît de incontestabil este faptul că lunga domnie a Regelui-Soare corespunde uneia dintre perioadele cele mai glorioase ale istoriei Franței și că persoana suveranului nu este străină de aceasta. Înțelegînd să sprijine literatura, artele, științele, pentru glorificarea domniei lui, dînd dovadă, pe deasupra, de un gust sigur și luminat, Ludovic al XIV-lea încurajează, acordă găzduire, dă de lucru scriitorilor, artiștilor, savanților. Ajutat de Colbert
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Vau, apoi Jules Hardouin-Mansart și Robert de Cotte, pictorul Charles Le Brun, grădinarul André Le Nôtre. În 1682, curtea se instalează definitiv în acest cadru incomparabil. Maiestate, simetrie, măsură, acestea sînt caracteristicile unui ansamblu în care totul contribuie la gloria suveranului. Clădiri și grădini se ordonează în jurul unei mari axe care pleacă de la statuia regelui din curtea de acces, trece prin camera sa din centrul palatului și se prelungește cu Covorul verde și Marele Canal. Imensa fațadă a castelului, pe partea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
scurtă guvernare Richelieu, ultraregaliștii vin la putere cu contele de Villèle, pe care contele de Artois, fratele lui Ludovic al XVIII-lea, Carol al X-lea, îl păstrează în fruntea guvernului, atunci cînd urcă pe tron în septembrie 1824. Noul suveran este cîștigat de cauza ultraregalistă. Legea votului dublu, care face ca un sfert din electori cei care plătesc impozitul cel mai mare să voteze de două ori, asigură alegerea unei majorități ultra. O lege a presei lovește ideile liberale: ea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
legal de coalizare pentru a-și apăra salariul, el poate vedea refuzîndu-i-se orice muncă, orice salariu, orice existență prin coaliția marilor companii miniere. Și, în timp ce muncitorii nu mai au de plătit, în ordinea politică, o listă civilă de cîteva milioane suveranilor pe care i-ați detronat, ei sînt obligați să scoată din munca lor o listă civilă de cîteva miliarde pentru a remunera oligarhiile leneșe care sînt suverane pe munca națională. (Aplauze repetate pe mai multe bănci, pe extremitatea stîngă și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
capitatio) și bunurile (jugatio). Acest sistem foarte complex necesita operații regulate prin recensămînt și cadastru; începînd din 312, statul a decis să facă aceste operații o dată la 15 ani. Perioadă desemnată sub numele de "indicție". Capitular. Text legislativ emis de suveran și împărțit în articole sau capitula. Acest termen este folosit mai ales în epoca carolingiană. Carte de muncă. Instituită prin legea din 22 germinal anul XI (12 aprilie 1803), dar deja folosită sub Vechiul Regim, această carte era o fasciculă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
creat din Curia regis în Evul Mediu și format din persoane care îl ajută pe rege să guverneze. Regele cheamă aici pe cine dorește. Conte, comitat. Cuvîntul "conte", care vine din latinescul comes, companion, desemnează mai întîi un companion al suveranului. Sub Merovingieni și Carolingieni, contele devine reprezentantul suveranului într-o circumscripție teritorială care se va numi mai tîrziu comitat. Începînd din secolul al IX-lea, conții încearcă să facă această funcție ereditară și devin prinți teritoriali. Contravalație. Ansamblu de șanțuri
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
format din persoane care îl ajută pe rege să guverneze. Regele cheamă aici pe cine dorește. Conte, comitat. Cuvîntul "conte", care vine din latinescul comes, companion, desemnează mai întîi un companion al suveranului. Sub Merovingieni și Carolingieni, contele devine reprezentantul suveranului într-o circumscripție teritorială care se va numi mai tîrziu comitat. Începînd din secolul al IX-lea, conții încearcă să facă această funcție ereditară și devin prinți teritoriali. Contravalație. Ansamblu de șanțuri și turnuri cu un val de pămînt ce
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
periodice, regulate și protejate de autoritatea publică. Existau iarmarocuri (tîrguri) regionale și altele mai importante pentru comerțul internațional: tîrgurile din Champagne din sec. al XIII-lea, tîrgurile de la Lyon și de la Geneva, de la sfîrșitul Evului Mediu. Imunitate. Privilegiu acordat de suveran unor mari domenii, adesea ecleziastice, care le sustrage controlului său și al reprezentanților săi și care conferă beneficiarului, numit "imunist", dreptul la exercitarea drepturilor publice impozite, justiție, formarea de trupe. Inflație. Creștere a valorilor nominale (prețurile bunurilor și serviciilor, veniturile
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
să fie pretutindeni vizibilă, declarată, afirmată ca o calitate indispensabilă pentru un membru al societății, pentru bunul cetățean. Laicitatea a eliberat, aș îndrăzni să spun, divinul de prestigiul social. în imaginarul tîrziu modern, chipul lui precumpănitor nu este cel al suveranului ceresc, adesea prea îndeaproape cuplat cu suveranități terestre, cu puterea temporală. Aspectul de atotputere a divinului nu ni se mai impune, nu se mai arată ca primă trăsătură care ne-ar face să ne raportăm la El ca la un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
memorie colectivă, repere morale, conștiință civică, legătură socială pe scurt, în măsura în care ajută la buna funcționare a colectivității în secol. Creștinismul însuși, dat fiind că și-a pierdut hegemonia în societățile moderne, e deseori tentat să-și pledeze cauza în fața noilor suverani, să considere istoria și socialul ca instanțe față de care să se justifice, ca paradigmă în care să se conceapă pe sine. S-a vorbit despre seducția exercitată asupra creștinismului de istoriolatria lui Hegel care l-a spus istoriei nu numai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și a societăților, ci longitudinal, pe verticala care unește ființa umană cu Polul, în transparența unei înălțimi și a unei adîncimi în care individualitatea spirituală experimentează realitatea contrapărții sale celeste, își descoperă dimensiunea seniorială, a doua sa persoană, acel Tu suveran. Corbin insistă așadar pe faptul că experiența unitivă presupune separarea de dimensiunea socială a persoanei, activarea exclusivă a dimensiunii ei transcendente. Totuși, nici el nu e adeptul unei discipline spirituale restrînse la domeniul privat sau la cercuri exclusiviste. Nici el
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
in perspective, New York, Greenwood Press, 1987. Moyser, George, Wagstaffe Margaret (coord.), Research methods for Elite Study, Boston, Allen and Unwin, 1987. Muchembled, Robert, Culture populaire et culture des élites dans la France moderne (XVe-XVIIIe siècle), Paris, Flammarion, 1991. Nastasă Lucian, Suveranii Universităților românești. Mecanisme de selecție și promovare a elitei intelectuale, Cluj, Editura Limes, 2007. Ory, Pascal (dir.), Dernières questions aux intellectuels, Paris, Olivier Orban, 1990. Ory, Pascal, Sirinelli, Jean-François, Les intellectuels en France, de l'affaire Dreyfus à nos jours
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se înțelege bine dacă ne gândim la patriotismul despre care vorbește Weber, la rolul unor instituții (cum este monarhia) sau la sintagma regim sultanist, adoptată de Linz și Stepan [1996]. Este vorba, deci, de regimuri bazate pe puterea personală a suveranului care-și ține "legați" colaboratorii printr-un sistem de control bazat pe frică și pe recompense; sunt regimuri legibus soluti, în care deciziile arbitrare ale suveranului nu sunt limitate de norme și nu sunt justificate pe bază ideologică. Deci, există
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Linz și Stepan [1996]. Este vorba, deci, de regimuri bazate pe puterea personală a suveranului care-și ține "legați" colaboratorii printr-un sistem de control bazat pe frică și pe recompense; sunt regimuri legibus soluti, în care deciziile arbitrare ale suveranului nu sunt limitate de norme și nu sunt justificate pe bază ideologică. Deci, există o utilizare a puterii pentru scopuri private. În aceste regimuri, armata și poliția joacă un rol central, în timp ce, evident, lipsește orice ideologie și orice structură de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ea să plastic?, ea domin? oră?ul a c?rui emblem? este. Desigur, aceste construc?îi mari s�nt impulsionate de personalit??i puternice; dar conducerea lucr?rîi tinde s? se diversifice �n secolul al XII-lea. �n afar? de suveran ?i de �nal?îi demnitari civili ?i religio?i, �ncep s?-?i asume său s? participe la conducerea lucr?rîi cet??i-state � Floren?a, Orvieto, Siena � comune, grupuri profesionale. �ntr-adev?r, �ntr-o societate care devine mai citadin?, burghezia se
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
c?tre mae?trii italieni precum Vignole, Scamozzi, sau chiar Bernini; Academia Fran?ei de la Romă, instituit? �n 1666, faciliteaz? contactele. Sistemul academic este unul dintre simptomele centra-liz?rîi. El garanteaz? construirea spa?iului estetic al puterii conceput �ntru gloria suveranului, chiar ?i �n afară scenografiei versailleze, mai ales preconiz�nd deschiderea unor pie?e cu statuia monumental? a regelui, la Paris (Place des Victoires, �n 1685, ?i Vend�me, �n 1698) ?i �n provincie, la Grenoble, Lille, Aix, Toulouse, Rennes
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
devenit unul din principalele obiective ale intervenției statale, unul din marile obiecte pe care statul însuși trebuie să-l asume"15. Două aspecte ar trebui menționate. Primul aspect este legat de faptul că acea prelevare a vieții nude, pe care suveranul o putea opera, în anumite circumstanțe, asupra formelor de viață, "este astăzi realizată în mod masiv și cotidian de către reprezentările pseudoștiințifice ale corpului, ale bolii și ale sănătății, precum și prin "medicalizarea" unor sfere tot mai extinse ale vieții și imaginației
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]