3,383 matches
-
Îmi propuse, sunt numai câțiva ani, să-i dau de soț unei nepoate din neamul ei cel tarat pe băiatul meu, pe singurul meu băiat, În care nu recunosc nici un fel de tară a familiei, nici măcar pe cea a lui taică-său, de a scrie rău despre lume. Printre mulțimea femeilor care băteau trotuarul zi și noapte pe străzile Câmpineanu, Academiei și Regală, unele erau foarte lucrative și prospere În meserie, agonisind toalete după toalete la fiecare cursă a lor - cum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
000 de talanți. Iar În Iliada (XXIII), Patrocle mărturi sea că a ucis, dintr-o sfadă la jocul cu arșici, pe fiul lui Amfidamos. CU VÂRSTA, APLECĂRILE MELE AȘA-ZIS SPORTIVE AU evoluat și ele, Îndreptându-mă, cu banii lui taică-meu, galanton la tot ce-i superfluu, spre școala de Velocipedie de pe maidanul din bulevard, pe locul cinematografelor de azi, unde am fost elevul celebrului velocipedist Dumitrescu, care Încăleca pe ulițele Bucu reștiului - depășind cu capul tram vaiele cu cai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și ascultând, la popasuri și În sfânta liniște a nopții, rumegatul boilor, În aromeala caldă a baligii abu rinde; și mai târziu, În adolescență, drum pe jos și peste munți de la București la Sibiu, de unde, după ce l-am așteptat pe taica mitropolitul cu ceva creițari, ne-am Întors, ca vai de picioa rele noastre, În zdrențe, spre casă, trimițând din bariera Griviței pe unul dintre noi să ne-aducă ghete de acasă În locul opincilor sparte. NATURA, CU FRUMUSEȚILE șI TAINELE EI
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sentiment s-a născut în inima lui, un sentiment care la început era ceva firav, ca o boare și repede a crescut în el, a prins rădăcini și l-a subjugat - frica. Frica a început cu o întrebare: dacă prinde taică-său de veste că lipsește pistolul, că el a umblat la ascunzătoarea din pivniță și a luat pistolul; taică-său nu are habar că el știe de existența armei îngropate de bunicu-său în pivniță... Dacă îl prinde? Pe urmă și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
repede a crescut în el, a prins rădăcini și l-a subjugat - frica. Frica a început cu o întrebare: dacă prinde taică-său de veste că lipsește pistolul, că el a umblat la ascunzătoarea din pivniță și a luat pistolul; taică-său nu are habar că el știe de existența armei îngropate de bunicu-său în pivniță... Dacă îl prinde? Pe urmă și-a făcut curaj singur: n-are cum să descopere taică-său absența armei, de unde și până unde să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
umblat la ascunzătoarea din pivniță și a luat pistolul; taică-său nu are habar că el știe de existența armei îngropate de bunicu-său în pivniță... Dacă îl prinde? Pe urmă și-a făcut curaj singur: n-are cum să descopere taică-său absența armei, de unde și până unde să-i treacă prin cap s-o caute... Ajuns cu raționamentul în acest punct, Gabi Papadopol a respirat ușurat. Așa e, n-are de ce să se teamă. Dar dacă îl prinde miliția? Păi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
îl îmbolnăvea, îl înnebunea pur și simplu. Într-adevăr, dorea să se implice el personal în cercetarea banditului. Avea în față dosarul său și al familiei sale: era vorba de băiatul profesorului de matematică. Voise să-l aducă și pe taică-său încoace, să intre și ăla în malaxor: ăla deja era la dracu-n praznic, o-ncasa acolo. Așa că tovarășul Cameniță trebuia să se mulțumească doar cu băiatul lui - lasă, o să vadă ăsta pe dracu înzecit, și pentru taică-său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
pe taică-său încoace, să intre și ăla în malaxor: ăla deja era la dracu-n praznic, o-ncasa acolo. Așa că tovarășul Cameniță trebuia să se mulțumească doar cu băiatul lui - lasă, o să vadă ăsta pe dracu înzecit, și pentru taică-său. Era informat că Vlad e student, scriitor în devenire și se aștepta la o confruntare de zile mari. Așa cum sunt alții dependenți de fumat, de băutură, de pescuit sau de călătorii, tovarășul Cameniță avea nevoie în continuare, ca de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
să mor. Câte zile mi-au mai rămas? Eu știu când am să mor. știu zodia mea, știu tot, și niciodată să nu îngenuncheze la păgâni, niciodată! Așa vor, așa lasă-i să fie! Ăștia nu sunt oameni! Da, păgânătate! Taică-său de-acuma nu mai este. Tare l-a mai iubit și tare l-a mai așteptat! Așa cu mâinile stătea (ridică mâinile în sus): <Vină, dragul tatii, să te văd, că eu mor și mă duc și n-am
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Eugenia, a stat toată noapte în spital. Starea sănătății ei se agrava. Măicuța mereu își chema fiul: „Măi Ilașcu, tu stai în celulă, și eu stau pe patul de moarte! în lanțuri să mi-l aducă și să-l văd! Taică-su a murit și nu l-a mai văzut. Doresc să-l văd și eu înainte de moarte. Nu vor cei de la Chișinău, alde Lucinschi, Calmoi, și apoi nici Moscova nu se îndură, nu vrea. Nici vene nu mai am. Toată
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
cartierul avea curent electric în casă, dar maică-sa clătina din cap când venea vorba despre asta și spunea, ca și cum chiar și lumina chioară a lămpii cu gaz era o chestiune de destin: „Curentul, băiatul mamei, nu-i pentru noi“. Taică-su o ținea și el la fel, indiferent că-i cerea bomboane sau bani ca să meargă în tabără: „Nu-i de nasul nostru“. Marinel se născuse într-o familie în care sărăcia era și o răzbunare. „Crapii e pentru ăia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
acelea pentru care nu avuseseră nici timp și nici bani la tinerețe. Când venea acasă la părinții lui din Rucăr, Nini se lungea întâi în pat cu mâinile sub cap, privirea în tavan și nu scotea o vorbă ore întregi. Taică-su și maică-sa numărau dolarii și se minunau ce bine se câștigă în Italia cu contrabasul, iar după ceasurile de meditație, Nini se închidea în baie și se freca pe tot corpul cu buretele, până ce devenea cafeniu ca și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ar face orice partener de afaceri serios, care are asul în mânecă -, dar cum crezi tu că merg lucrurile la Athos? Ca la noi, în cartier, la Biserica Toți Sfinții? Ne spovedim, vericule, la repezeală și după aia ne taie taica părintele chitanță.“ După o clipă de gândire, Costică întreabă încet: „În ce limbă ne spovedim?“ „În românește, în lipovenește, în englezește - spune Mitică -, în ce limbă vrei. Poți să te spovedești și-n islandeză, că tot aia e. Al Bătrân
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
al unui partid naționalist și care a făcut tot timpul caz de condiția sa de român verde, a descoperit că, de fapt, e islandez. Asta i-a spus-o maică-sa adoptivă pe patul de moarte. În timpul războiului, ea și taică-su au ascuns un pilot de-al aliaților. Acesta a lăsat-o cu burta la gură pe funcționara de la consulatul Islandei, care îi aducea medicamente și mâncare, și, cum aviatorul nu le-a spus niciodată deslușit de ce neam e, putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
pe ultimul plan. Ce noutăți la noi? Ce mai e pe la noi acasă? Din păcate, la noi sunt numai „vechituri“. Ion fuge dis-de-dimineață la nu știu ce muncă grea și are o mutră din cele mai acre, așa că te duce gândul că taică-său, farmacistul, era pe punctul de a pregăti o mixtură foarte corosivă și amară atunci când, fără să știe cum, l-a adus pe lume pe Ion... 14 august 1954 Dragul meu Petrușenca! Ce mult îmi lipsești la căderea nopții! Aș
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
nașterea dintâi, privește cu ochi calzi boțul de om cu nasul roșior și mișcând din mânuțe prin somn. Lângă valiza verde șade un borcan cu zambile și, de atunci, în fiecare primăvară îi va repeta: „Când te-ai născut tu, taică-tău mi-a adus zambile la spital. Te-a luat în brațe, nici nu știai că exiști, căci dormeai tun și te-am adus acasă la Moșica, noaptea, după ce am traversat calea ferată în cartierul CFR“. Și pe urmă, când
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
multă carte.“ Și pe urmă se animau cu „A zis mama ca mi-o da/ văleleu, văleleu/ zestre când m-oi mărita/ văleleu văleleu...“ Ce mai chițcăială! Rodicuța s-ar fi măritat și mâine, mamă-sa o bătea la cap, taică-său îi aducea toți ofițerii neînsurați din cazarmă, ca să-i prezinte. Gabriel nu era iubirea vieții sale, o lega doar fluturatul acela al mâinii ca o zbatere de aripi și căutătura lui, câteodată pierdută, alteori aprigă, timp de aproape doi
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cât sunt de diformă în uniforma aia care stătea pe mine ca pe gard. În afara școlii, vreo câțiva ani, de pe la 15 până pe la 17 ani, am purtat cu fală și mândrie boarfe date cadou de niște amici de-ai lui taică-meu din Germania. După aceea însă s-au terminat, nu mai știu de ce. Așa că trebuia să inventey. Am încă poze de pe vremea aia, pe care mi-e jenă să le arăt - uneori, nici mie nu-mi vine să mă uit
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
și baie cu cadă din Flamura Roșie, mama să primească și un bilet gratuit într-o stațiune balneară reputată în toată lumea pentru apele sale tămăduitoare. Delirul cu mersul la tratament la Băile Felix a durat mai mult de un an. Taică-meu și soră-mea nu aveau de ales decât să-i intre în joc mamei, inventând la rândul lor discuții la telefon cu președintele iubit despre detaliile acestei deplasări dificile. Se prefăceau că vorbesc cu el în fața mamei, era destul de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
lăsat descurajată numai cu atât. Încăpățânată și afurisită la gură dacă nu i se intra în voie, nu era deloc ușor să o duci cu vorba sau să o minți. Numai minciunile cele mai stufoase îi sunau a adevăr. Cum taică-meu era un mincinos nu din fașă, ci chiar din burta maică-sii, îi turna mamei cele mai neauzite povești, numai să mai tragă de timp până la intrarea în posesie a apartamentului și până la plecarea la băi, care se amânau
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
să mai tragă de timp până la intrarea în posesie a apartamentului și până la plecarea la băi, care se amânau, de altfel, de la o săptămână la alta. Mult timp, vina pentru aceste tergiversări a purtat-o Romică, un șofer inventat de taică-meu, însărcinat de președinte să o ducă pe mama la băi cu mașina mică. Ar fi fost imposibil să se plece cu trenul: nici o persoană cu handicap fizic nu poseda scaun cu rotile în România. Și, chiar dacă ar fi avut
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
să o vopsească sau să-i facă permanent cam o dată la două luni. Și moftul cu Băile Felix i se trăgea tot din vanitatea cu care își îngrijea aspectul fizic. Ai mei aveau de fapt o obsesie pentru locul ăsta, taică-meu îmi povestise de o sută de ori cum plănuiseră ei înainte de nașterea mea să fiu băiat, să am șurubel și să mă cheme Felix. În orice caz, în creierul mamei, sufocat de un cheag de sânge coagulat, numai această
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
-mi înțelege scrisul, ridica din sprâncene și-mi punea deoparte mesajul, cu mult tact și calm. Începusem și eu să mă întreb dacă Romică avea să o ducă la Felix sau nu, deși înțelesesem din discuțiile dintre soră-mea cu taică-meu că sus-numitul era o prezență fantomatică. După ce a pierdut o primăvară și-o vară așteptându-l pe Romică, reținut de diferite probleme dintre cele mai serioase - părinți bolnavi, copii sinucigași, nevastă isterică și geloasă -, mama s-a hotărât brusc
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
a-și confirma starea de sănătate și aptitudinea de a putea planta în pântece viitorul țării. Prezumția de vinovăție, de preacurvie prezida aceste controale, transformând relația medic-pacient într-una de victimă-călău. Numărul fetelor „deflorate“ - cuvânt suav, care, în gura lui taică-meu, un afemeiat cronic, suna îngrozitor de libidinos - oferea partidului un rezultat estimativ al intensității activității sexuale ilicite, în afara familiei. Religia și partidul erau aici pe aceeași frecvență: femeia nu trebuia să se împreuneze decât pentru a procrea. Restul era perversiune
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
chicoteam toate în costum, cu cravata roșie în vânt. Fusta Cristinei era așa de scurtă, încât i se zărea cusătura de la hamleții albi cu găurele, Lia avea niște pantofi roz de lac, cadou de la studenții greci de la medicină unde preda taică-său, Maria țopăia în sus și în jos fredonând un refren din Modern Talking. Un individ care venea cu viteză din sens opus, excitat probabil de buchetul acela de fete în uniformă, m-a apucat la nimereală de sân și
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]