6,687 matches
-
Problema cea mai importantă a creșterii externe este gradul de dificultate al integrării întreprinderii absorbite în întreprinderea absorbantă. Acesta constituie principalul factor de diminuare a ratei de creștere externe a întreprinderii. Dificultatea integrării este cu atât mai redusă cu cât talia întreprinderii achiziționate este mai mică în raport cu a celei achizitoare și cu atât mai crescută cu cât numărul întreprinderilor absorbite într-o perioadă dată este mai mare. Dacă o firmă mijlocie își poate dubla rapid talia prin câteva achiziții, această posibilitate
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
atât mai redusă cu cât talia întreprinderii achiziționate este mai mică în raport cu a celei achizitoare și cu atât mai crescută cu cât numărul întreprinderilor absorbite într-o perioadă dată este mai mare. Dacă o firmă mijlocie își poate dubla rapid talia prin câteva achiziții, această posibilitate nu mai este oferită marilor întreprinderi, care pot realiza aceasta fie prin absorbția unei întreprinderi de talie comparabilă (ceea ce se întâmplă numai în mod ocazional), fie prin absorbția unui număr mare de firme mici. Rata
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
numărul întreprinderilor absorbite într-o perioadă dată este mai mare. Dacă o firmă mijlocie își poate dubla rapid talia prin câteva achiziții, această posibilitate nu mai este oferită marilor întreprinderi, care pot realiza aceasta fie prin absorbția unei întreprinderi de talie comparabilă (ceea ce se întâmplă numai în mod ocazional), fie prin absorbția unui număr mare de firme mici. Rata de creștere pe calea achizițiilor va înregistra deci o scădere în timp, datorită faptului că firma va găsi tot mai greu un
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
culturi comune a ansamblului societăților din grup. III.4.2. Diversitatea grupurilor În ceea ce privește diversitatea grupurilor, ea rezultă în principal din diferențele pe care le întâlnim din punctul de vedere al: dimensiunii grupurilor; naturii activităților; legăturilor dintre societăți. A. Dimensiunea sau talia grupurilor poate fi apreciată după criterii precum totalul activelor din bilanț sau cifra de afaceri, dar și după mărimea capitalurilor proprii sau a investițiilor realizate. Putem distinge grupurile de mică dimensiune (adesea cu caracter familial), grupurile de mare dimensiune implantate
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
i în cazul în care le-ar plasa pe piața monetară) pentru a permite întreprinderii să se dezvolte. Dimpotrivă, în cazul în care venitul net actualizat este negativ, firma nu are interesul să investească; ea își va păstra la infinit talia K0 și va distribui toate profiturile sub formă de dividende. În realitate însă, întreprinderile sunt adesea lipsite de posibilitatea de a investi beneficiile în întregime, deoarece acționarii nu vor fi dispuși să renunțe complet la dividendele sub formă lichidă. Vom
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
Această oportunitate va fi însă exploatată numai de către acționarii dispuși să riște dividendele prezente în favoarea celor viitoare. Dividendul lor anual va fi redus sau chiar nul în primii ani, dar va crește foarte rapid ulterior, ca o consecință a creșterii taliei întreprinderii și a profiturilor sale; există (cel puțin teoretic) și o altă valoare optimă a ratei de creștere a firmei, mai mică decât x*, dar numai pentru valori suficient de mici ale lui xa, adică (vezi figura 4.4) pentru
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
6 și 8) sunt imposibile, deoarece ecuațiile care le definesc sunt incompatibile. Rămân așadar cinci evoluții distincte: autofinanțarea pură (evoluția 7). Întreprinderea nu se împrumută și reinvestește totalitatea beneficiilor. investiții finanțate numai din beneficii până se atinge nivelul optim al taliei firmei, reprezentată de capitalurile proprii F (evoluția 5). Întreprinderea nu împrumută și își menține investițiile până în punctul în care beneficiul marginal este egal cu rata de actualizare a acționarilor (costul capitalului). Relațiile care caracterizează această evoluție sunt. investiții la nivel
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
sunt. investiții la nivel maxim (evoluția 4). Întreprinderea se împrumută la maxim (E=hF), nu distribuie și investește toate beneficiile. Ritmul de creștere al capitalurilor proprii F' este dat de relația. investiții finanțate din împrumuturi până la atingerea nivelului optim al taliei (evoluția 2). În acest caz avem. Așadar întreprinderea investește până în momentul în care beneficiul marginal devine egal cu costul capitalului calculat ca medie ponderată între i și j. autofinanțarea cu împrumuturi limitate (evoluția 3). Întreprinderea nu distribuie și nu investește
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
capitalul social: K=K0, K'=0. evoluția 6. Întreprinderea nu recurge la măriri de capital. Ea distribuie dividende și investește fracțiunea b din marja brută pâna în momentul în care are loc egalitatea dϕ/dF=0, adică până în momentul atingerii taliei optime. Din acel moment încetează să investească și distribuie totul. Este din nou interesant de analizat modul în care se pot înlănțui diversele tipuri de evoluție. În perioda de început a istoriei întreprinderii, proprietarii (care adesea sunt și manageri) se
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
interesantă pentru aceștia, ea se va vedea nevoită să distribuie un dividend minim (evoluția 2). Dacă se procedează așa, este obligatorie reducerea ratei acumulării (b) și implicit a ratei de creștere. Evoluția 2 ar putea urma eventual după 3. Pe măsură ce talia întreprinderii crește, beneficiile vor fi de ajuns pentru a asigura finanțarea creșterii viitoare; se va putea deci renunța la mărirea capitalului social (evoluția 5). Fiind încă în creștere, întreprinderea va trebui adesea să reinvestească întreaga sa marjă pentru a-și
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
financiare. În apropierea fazei de maturitate (când I tinde spre valoarea I*), rata acumulării b scade; proprietarii încep să culeagă roadele investițiilor din trecut sub formă de dividende. Întreprinderea va continua să investească numai până în momentul în care se atinge talia optimă, marja netă devenind maximă . După acest moment ea începe să distribuie profiturile în totalitate (evoluția 6). Să presupunem acum că întreprinderea noastră utilizează și credite pentru a-și finanța dezvoltarea. În acest caz I=F+E, iar rata dobânzii
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
începe cu una din evoluțiile 6 sau 3, urmate apoi de evoluția 8 în momentul în care marja netă poate finanța singură investițiile. Ultima evoluție va fi 4 : întreprinderea distribuie dividende și investește într-un ritm decelerat până când este atinsă talia optimă I*. Din această clipă ea va înceta să investească și va distribui totul. j>i. Întreprinderea va utiliza creșterea capitalului ca resursă de finanțare. Traiectoria urmată de ea ar fi 7-8-4. Rata maximă de creștere a capitalului pentru care
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
la alți investitori decât actualii proprietari, plata unui dividend minim se poate dovedi necesară pentru a menține întreprinderea atractivă pe piața financiară. Rata de creștere în această primă etapă este în general ridicată ; în momentul în care firma atinge acea talie la care marja netă devine capabilă să finanțeze singură investițiile viitoare, se poate trece în cea de-a doua etapă, în care creșterea are loc numai prin autofinanțare (însoțită sau nu de distribuire de dividende). Rata de creștere este în
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
loc numai prin autofinanțare (însoțită sau nu de distribuire de dividende). Rata de creștere este în continuă scădere - întreprinderea se apropie de dimensiunea optimă ; ultima etapă este cea de echilibru final. Întreprinderea are de-acum înainte interesul să-și mențină talia optimă; drept urmare, profiturile obținute vor fi distribuite (aproape) în totalitate către acționari, pentru care a sosit timpul să culeagă roadele investiției și ale răbdării lor. În realitate însă, starea de ”echilibru final” care rezulta din model este una de echilibru
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
atragerii de capitaluri suplimentare de la acționari), acest model ne poate oferi o prognoză destul de precisă a evoluției activelor fixe, cu condiția ca politica de investiții a întreprinderii să rămână în linii mari neschimbată. V.3. Modele econometrice de evaluare a taliei și dinamicii întreprinderilor cotate la Bursă Acest studiu a fost realizat pe un eșantion de 14 întreprinderi românești cotate la Bursa de Valori București, întreprinderi aparținând unor domenii de activitate diverse precum exploatare petrolieră, construcții de masini, aparatură electrocasnică, industrie
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
aceste resurse pot fi atrase la costuri rezonabile, iar pe de altă parte de rapiditatea cu care, odată terminat procesul de creștere, resursele vor fi “eliberate” și puse la dispoziția unui nou program de expansiune. Iată câteva exemple: odată cu creșterea taliei firmei este necesară angajarea de personal nou (de gestiune și de execuție). Rata de creștere va fi limitată de posibilitățile de integrare cu succes a unor noi membri în personalul firmei, care depind la rândul lor de resursele de timp
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
este desigur lipsită de probleme și dificultăți. Cea mai importantă dintre ele este viteza cu care întreprinderile achiziționate pot fi integrate în întreprinderea-mamă. Această rapiditate condiționează de fapt ritmul de creștere al întreprinderii. Ea depinde de doi factori: raportul dintre talia întreprinderii achizitoare și a celor achiziționate. Cu cât acest raport este mai mare cu atât integrarea va fi mai puțin marcată de probleme. Așadar, creșterea externă este mai ușor de pus în aplicare de către marile întreprinderi, care pot achiziționa relativ
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
în concordanță cu obiectivele strategice ale firmei în cauză. În consecință, atunci când dimensiunea firmei se mărește, rata sa de creștere externă înregistrează o tendință de scădere (cu excepția situațiilor - ocazionale - în care reușește să achiziționeze cu succes o întreprindere de aceeași talie sau de talie comparabilă). Creșterea întreprinderii nu este o teoremă care trebuie demonstrată. Pentru a putea fi măsurată și modelată matematic, ea trebuie mai întâi definită cu ajutorul unor parametri sau criterii de creștere. Pentru un sistem atât de complex cum
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
obiectivele strategice ale firmei în cauză. În consecință, atunci când dimensiunea firmei se mărește, rata sa de creștere externă înregistrează o tendință de scădere (cu excepția situațiilor - ocazionale - în care reușește să achiziționeze cu succes o întreprindere de aceeași talie sau de talie comparabilă). Creșterea întreprinderii nu este o teoremă care trebuie demonstrată. Pentru a putea fi măsurată și modelată matematic, ea trebuie mai întâi definită cu ajutorul unor parametri sau criterii de creștere. Pentru un sistem atât de complex cum este întreprinderea se
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
în legătură cu modelele de clasă A: pentru a-și maximiza câștigurile globale acționarii vor trebui să renunțe o anumită vreme la o parte din remunerația cuvenită lor, răsplata venind mai târziu sub forma unor câștiguri majorate substantial (ca urmare a creșterii taliei și profiturilor firmei). 4. Este valabilă, desigur, și reciproca concluziei de la punctul anterior: cu cât partea din beneficiii rezervată pentru autofinanțare este mai redusă, cu atât acționarii vor trebui să aștepte mai mult pentru a-și atinge obiectivele, ca urmare
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
pare a fi aceea că profilul financiar al firmelor din eșantion nu mai explică în totalitate performanțele acestora: gradul de verosimilitate al modelelor este bun, dar calitatea ajustării este mai slabă. Firmele din eșantion aparțin unor domenii de activitate diferite: taliile lor depind așadar de caracteristicile domeniului de activitate și ale piețelor, care nu au fost luate în considerare explicit în modele. 2. Profitul reprezintă, pentru toate întreprinderile din eșantion, sursa de expansiune ce mai importantă. Totuși, pentru multe dintre ele
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
de tracțiune, presiune și răsucire. La începutul perioadei ( 7 8 ani), ritmul general de creștere este mai rapid decât până la această vârstă urmând ca, ulterior (8 10 ani), să asistăm la încetinirea lui marcată, mai ales în sfera somatică creșterea taliei” (Demeter, A., 1994, pag. 25). Între 8 1 2 ani, scade ritmul de osificare și de creștere față de etapa precedentă (în această etapă nu mai apar centre noi de osificare), iar între 11-12 ani este o etapă de proliferare activă
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
inițială și testarea intermediară. Analizând rezultatele înregistrate de subiecții grupului țintă al experimentului la M.A (tab. 15), prin comparație cu parametrii prezentați în „Ghidul de anatomie practică” (N. Diaconescu, N. Rottemberg, V. Niculescu, 1998, pag. 253-254), constatăm că în ceea ce privește talia, fetele de 8 ani au înălțimea >124 cm și la cele de 9 ani talia >129 , cifrele respective fiind considerate ca parametrii normali la aceste vârste. La băieți, lucrurile sunt similare: la 8 ani copiii au o talie medie de
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
A (tab. 15), prin comparație cu parametrii prezentați în „Ghidul de anatomie practică” (N. Diaconescu, N. Rottemberg, V. Niculescu, 1998, pag. 253-254), constatăm că în ceea ce privește talia, fetele de 8 ani au înălțimea >124 cm și la cele de 9 ani talia >129 , cifrele respective fiind considerate ca parametrii normali la aceste vârste. La băieți, lucrurile sunt similare: la 8 ani copiii au o talie medie de 125 cm și la 9 ani de 130 cm. Cifrele față de care comparăm parametrii grupului
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
că în ceea ce privește talia, fetele de 8 ani au înălțimea >124 cm și la cele de 9 ani talia >129 , cifrele respective fiind considerate ca parametrii normali la aceste vârste. La băieți, lucrurile sunt similare: la 8 ani copiii au o talie medie de 125 cm și la 9 ani de 130 cm. Cifrele față de care comparăm parametrii grupului țintă la acest indicator somatic reprezentând limitele normale de creștere pentru copiii de 8 și 9 ani. La 10 dintre copii (50%) înălțimea
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]