8,384 matches
-
caută umbra, București, 1965; Brățara de cretă, București, 1966; Un dac la Roma, București, 1967; Doi domni fără umbrele, București, 1971; Turistul singuratic, București, 1974; Urcușul, București, 1975; Cel mai isteț, cel mai viteaz, București, 1978; Cuibul, București, 1979; Parodii teatrale, București, 1980; Prietenii, București, 1980; Paradis de ocazie, București, 1981; Cocorii sufletului nostru, București, 1982; Jolly Joker, București, 1983; Un prieten devotat, București, 1985; Sorin și Irina, București, 1985; Domide contra Napoleon, București, 1986; Arta dialogului, București, 1987; Milionarul sărac
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
jurist, funcționar superior la IOVR. Urmează la Iași Școala „Gh. Asachi” (1933-1937), Liceul Național (1937-1945) și Facultatea de Medicină (1945-1950), pe care o va absolvi însă la București (1951). Până în anii ’70 P. a deținut mai multe funcții în domeniul teatral: profesor la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, director în cadrul Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, director al Teatrului „Ion Creangă”, secretar literar la Teatrul „Constantin I. Nottara”. În paralel, este, pentru o perioadă, redactor
POPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288970_a_290299]
-
la Iași Școala „Gh. Asachi” (1933-1937), Liceul Național (1937-1945) și Facultatea de Medicină (1945-1950), pe care o va absolvi însă la București (1951). Până în anii ’70 P. a deținut mai multe funcții în domeniul teatral: profesor la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, director în cadrul Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, director al Teatrului „Ion Creangă”, secretar literar la Teatrul „Constantin I. Nottara”. În paralel, este, pentru o perioadă, redactor-șef al publicației „ Săptămâna culturală a
POPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288970_a_290299]
-
1983, 42; Nicolae Manolescu, Două cărți despre Marin Preda, RL, 1984, 23; Ion Bogdan Lefter, Imagini de adâncime, AFT, 1986, 12; Eugen Simion, Sistematica personajului literar, RL, 1988, 48; Nicolae Manolescu, A treia dimensiune, RL, 1989, 19; Ioan Holban, Relația teatrală, CRC, 1989, 23; Țeposu, Istoria, 167-168; Papahagi, Fragmente, 252-256; Cornea, Semnele, 169-175; Virgil Podoabă, Fenomenologia personajului literar, VTRA, 1996, 11; Cornel Moraru, Personajul trialogic, VTRA, 1996, 11; Adrian Cristea, Personajul ca lume, „Paralela 45”, 1997, 1; Gheorghe Grigurcu, Aventura personajului
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
Caragiale”) i se reprezintă în septembrie 1922 la Teatrul Național din București, apoi la Teatrul Național din Iași. În 1923 este ales secretar al comitetului de conducere al Societății Autorilor Dramatici Români. În 1925 începe o prodigioasă carieră în domeniul teatral: director de scenă la Teatrul Popular, inițiator al unui teatru pentru copii, director de scenă la Teatrul Național din Craiova (1926), director al Teatrului Național din Cernăuți (1927-1929), regizor la Teatrul Maria Ventura (1929-1933), director al Teatrului „Muncă și Voie
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
din București, director al Oficiului Național Cinematografic (1943). În 1936, împreună cu Dimitrie Gusti, ia parte la organizarea Muzeului Satului din București, iar în 1937 e comisar al Pavilionului României la Expoziția Internațională de la Paris. Colaborează cu articole, cronici și comentarii teatrale, cu versuri și fragmente din scrierile dramatice sau cu desene și caricaturi la numeroase ziare și reviste, între care „Acțiunea”, „Boabe de grâu”, „Curentul”, „Curentul magazin”, „Gazeta”, „Gândirea”, „Hiena”, „Lumea”, „Neamul românesc”, „Politica vremii”, „Reporter”, „Spectatorul” ș.a. În principalele creații
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
promovarea tinerilor scriitori și susținerea unui curent cultural local. Rubricile obișnuite sunt „Cronica artistică”, „Cronica dramatică”, „Note, însemnări”. Colaborează cu versuri George Lesnea, Valeriu Olăniuc, Emil Botez, C. Nica ș.a. Proză semnează Gh. Matei. Revista mai cuprinde articole pe teme teatrale, plastice, istorice și culturale. Alți colaboratori: Villy Ottescu, G. Mărgărit, Lucian Predescu. A.P.
PRADA GANDULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288995_a_290324]
-
și publicistică, începută cu versuri la „Viața socială” (1910) și continuată cu alte numeroase colaborări la „Noua revistă română”, „Flacăra” (la care a fost și redactor în 1921-1922), „Gloria României”, „Rampa”, „Parlamentul românesc”, „Politica socială”, unde publică proză, articole literare, teatrale, politice. Pe această linie se înscrie și înființarea unor periodice - „Latinul” (1914), „Ghilotina” (1915), „Arena” (Iași, 1918, în asociere), „Ideea liberă” (1937), în care sunt promovate idei și atitudini de extrema dreaptă - sau direcția revistei „Muncitorul național român” (1941). Opiniile
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
psihologia societății. Și factura sintactică a stilului are o tehnică mai modernă. Fraza e mai degajată din angrenajul coordonărilor și al incidentelor. Țâșnește câteodată viu și energic în dialoguri scurte. E caracteristică în această privință scena dinamică, povestită cu efecte teatrale a mazilirii lui Antonie-vodă din Popești. N. CARTOJAN SCRIERI: Istoriile domnilor Țărâi Rumânești scrise de Constantin Căpitanul (publ. N. Bălcescu), „Magazin istoric pentru Dacia”, 1845, 83-114, 147-186, 211-250, 279-326, 343-379, 1846, 3-35; Cronica Țării Rumânești, „Magazin istoric pentru Dacia”, 1847
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
războiului. Încorporat în 1939, va fi trimis pe front în 1941, fiind demobilizat în 1945, cu gradul de locotenent de infanterie. Târziu, în 1960, va reuși să-și ia licența la Facultatea de Cinematografie, secția teatrologie, a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București. Se înscrie la doctorat, dar teza, Dialectica eroului tragic, nu va fi finalizată. Între 1945 și 1949 profesează ca ziarist și șef de birou în Ministerul Comunicațiilor, din 1950 e inspector de cadre la
POTOPIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288989_a_290318]
-
ș.a. Conținând studii și articole traduse din presa sovietică, referitoare la teatru și film, publicația oferă un material prețios celui interesat să studieze influența sovietică asupra teatrului și filmului românesc din epocă și prezintă interes cu privire la câteva probleme de tehnică teatrală și cinematografică. Astfel, se discută dramaturgia lui Tolstoi și Brecht sau a unor scriitori mai puțin importanți. Pe toată durata apariției revista include în sumar numai două articole semnate de autori români: D.I. Suchianu face „cronica filmului sovietic”, iar Radu
PROBLEME DE TEATRU SI CINEMATOGRAFIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289028_a_290357]
-
din primul număr al anului 1933. Acesta cuprinde un facsimil Mihai Eminescu, o scrisoare inedită a poetului către Samson Bodnărescu și o epistolă inedită a Veronicăi Micle către Eugenia Frangolea. Tot aici apare un articol semnat de Ana Xenofon, Istoria teatrală, alături de texte precum cel aparținând lui Petre V. Haneș, Reeditarea literaturii clasice românești, și de lista comunicărilor făcute la Societatea Prietenii istoriei literare. De Eminescu se mai ocupă Barbu Lăzăreanu (Dicționarul de rime), iar despre Eufrosin Poteca, I. Heliade-Rădulescu, Timotei
PRIETENII ISTORIEI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289023_a_290352]
-
semnatar de articole politice, înviorate de accente satirice (Leneșa, Arendașul prudent ș.a.), și traducător din Ed. Laboulaye. Cu articole de polemică politică sau de critică este prezent și Pantazi Ghica, acesta tipărind aici și o scrisoare în care critică scrierile teatrale ale lui B. P. Hasdeu. Cezar Bolliac dă fragmente din studiile sale de arheologie, Gr. H. Grandea își republică articole literare (Geneza poeziei, Starea literaturii noastre. Câțiva poeți noi), iar I. Heliade-Rădulescu trimite redacției, în 1868, o scrisoare în care
PRESSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289014_a_290343]
-
redactor și secretar general de redacție la „Secolul 20” (1963-1968), consilier general, inspector general la Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă (1968-1970), inspector principal la Centrul Național al Cinematografiei (1970-1971), conferențiar, profesor, șef de catedră la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, titular al cursului de istoria și teoria filmului (1971-1997). Debutează în 1961, la revista „Teatrul”, cu piesa În noaptea asta nu doarme nimeni, iar editorial cu volumul Experiență și speranță. Ecran românesc (1968). Colaborează la „Steaua
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
și speranță. Ecran românesc, București, 1968; O voce din off. Teme cinematografice, București, 1973; Voci și vocații cinematografice. Național și universal în arta filmului, București, 1975; Profesiune: filmul. Incursiune în timpul și spațiul cinematografului românesc, București, 1978; Reconstruiri. Scrieri de critică teatrală, București, 1981; Aurul filmului. Opere evocând trecutul, București, 1984; Aurul filmului. Opere evocând prezentul, București, 1987. Ediții: Pavel Dan, Scrieri alese, pref. edit., București, 1956. Traduceri: Carlo Goldoni, Gâlcevile din Chioggia, București, 1957, Războiul, București, 1957; Liliana Bernasconi, Baia măgărușului
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
Iași la discutarea afacerilor de politică externă, făcută cu un aplomb de cronicar avizat, dar și cu o umbră de scepticism și ironie, el atacă cele mai variate domenii ale gazetăriei - rubrica „Palatului de justiție”, rubrica „pieței”, faptul divers, cronica teatrală, știrile politice sau culturale ș.a. Totodată, este principalul susținător al paginii literare, pentru care traduce din Charles Baudelaire și Jean Richepin, compune versuri, influențate de Baudelaire sau de Eminescu, și proză, relevându-se ca nuvelist, fin observator al unor medii
PROPAGANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289040_a_290369]
-
Lorde a adaptat Năpasta lui I.L. Caragiale, pledează, într-o scrisoare deschisă adresată lui I.G. Duca, ministrul Instrucțiunii Publice și al Cultelor, pentru transformarea bojdeucii lui Ion Creangă într-un „mic muzeu”, susține, în Teatrul la sate, organizarea de reprezentații teatrale în mediul rural și condamnă pătrunderea în Europa a tangoului, dans care „prinde, ca meserie, la femeia cabareturilor”, dar „pare josnic pentru doamna sau domnișoara din societate”. Revista mai publică procesul- verbal din ziua de 28 aprilie 1908, întocmit de
PROZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289054_a_290383]
-
20 februarie și 22 iulie 1906. Sunt incluse în sumar poezii de N. Țincu, opiniile lui E. Lovinescu despre proza lui Mihail Sadoveanu, comentariile lui Petre Locusteanu referitoare la orientarea literară girata de N. Iorga. Petre Locusteanu susține și „Cronică teatrală”, alternativ cu Emil D. Fagure. De menționat o proza lui Al. Gh. Doinaru, Ocnașul, precum și o conferință a lui Eugen Ghica-Budești, Naționalism în arta. Se traduce din literatura lui Conan Doyle și se publică în foileton românele Taraș Bulba de
PROTESTAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289045_a_290374]
-
nefinalizat. Practică avocatura și intră în ziaristică, mai întâi ca redactor la „L’Indépendance roumaine”, apoi la „Viitorul”. Scoate la București „Revista critică” (1918-1919), la care va fi și director. Jurnalistica lui P., cu vederi originale, noi - a scris cronici teatrale, literare, artistice, dar și articole politice - și fecunda activitate de autor dramatic, jucat și pe scenele particulare, fac să fie numit în 1927 inspector general al teatrelor. După un an era inspector în Ministerul Artelor. Este ales secretar general al
PRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289030_a_290359]
-
Al. G. Florescu), Frați de cruce (jucată în 1929), Printre artiști (1929), Menaj de artiști (1930), Adevăratul Cristodulo (1933), E așa de drăguț! (1933), Licuricii (1933, în colaborare), Când vița tânără înflorește... (reprezentată în 1935). Cronicarul, bine informat în legătură cu actualitatea teatrală europeană, susține repertoriul dramatic autohton, dar nu respinge deschiderea către autorii străini. El cere cu insistență respectarea spiritului propriu fiecărui text dramatic, face observații judicioase referitoare la regie sau la jocul actorilor și recunoaște ce este viabil în noile orientări
PRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289030_a_290359]
-
în război”, LUT, 1921, 9; I. M. S. [Ion Marin Sadoveanu], „Teatrul românesc în război”, RVVR, 1922, 6; Rebreanu, Opere, XIV, 155-156; Romicus [Romulus Seișanu], „Concert simfonic”, U, 1924, 248; George Târnoveanu, Iubire, „Îndreptarea”, 1925, 55; A. de Herz, Cronica teatrală, DMN, 1925, 6 575; H. Blazian, „Frați de cruce”, DEP, 1929, 625; Romicus [Romulus Seișanu], „Menaj de artiști”, U, 1930, 14; H. Blazian, „Menaj de artiști”, DEP, 1930, 683; Lovinescu, Scrieri, VI, 352-353; Dr. Pr.[Dragoș Protopopescu], „Adevăratul Cristodulo”, „Calendarul
PRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289030_a_290359]
-
PUIU, Ion (1.XI.1945, Cornești, j. Ungheni), dramaturg. A studiat la Institutul de Artă Teatrală „A.V. Lunacearski” din Moscova și a urmat Facultatea de Scenografie la Teatrul Academic „Mossoviet”. A fost actor și scenograf la Teatrul Național „Mihai Eminescu”, la Teatrul „Luceafărul” din Chișinău, precum și la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți. Piesele Odochia
PUIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289061_a_290390]
-
Râșcanu, Tudor Teodorescu-Braniște. În paginile revistei se găsesc și câteva articole comemorative (despre Nicolae Bălcescu, Nicolae Cartojan și Romain Rolland), semnate de Ion Antonie și Constant Răutu, precum și scrieri memorialistice (Anton Bibescu, Amintiri despre Mihail Sebastian). P. mai cuprinde anchete teatrale, o cronică a revistelor în cadrul unei rubrici intitulate „Cărți și reviste”, alături de cronica teatrală, cinematografică, plastică, muzicală, cât și un număr mare de știri politice, artistice, culturale, sportive, informații medicale, reflecții, anecdote, epigrame. Alți colaboratori: Ionel Sârbu, Nicolae Bocșa, Teofil
PROVINCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289053_a_290382]
-
Bălcescu, Nicolae Cartojan și Romain Rolland), semnate de Ion Antonie și Constant Răutu, precum și scrieri memorialistice (Anton Bibescu, Amintiri despre Mihail Sebastian). P. mai cuprinde anchete teatrale, o cronică a revistelor în cadrul unei rubrici intitulate „Cărți și reviste”, alături de cronica teatrală, cinematografică, plastică, muzicală, cât și un număr mare de știri politice, artistice, culturale, sportive, informații medicale, reflecții, anecdote, epigrame. Alți colaboratori: Ionel Sârbu, Nicolae Bocșa, Teofil Lianu, Vasile Dobrian, Mircea Popovici, Pimen Constantinescu, Ion Apostol Popescu, Mihai Spiridonică, Victor Jurcă
PROVINCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289053_a_290382]
-
Învață la București, la Colegiul Național „Sf. Sava” (1944-1948) și la Școala Medie Tehnică de Comerț Exterior (1948-1952). Între 1953 și 1955 este deținut politic, pentru „uneltire împotriva orânduirii de stat”. După ce iese din închisoare, urmează cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” (1960-1964). Face un stagiu la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, iar din 1965 este actor la Teatrul „Constantin I. Nottara” din București. Debutează în 1964, cu poezie, la revista „Ateneu”, colaborând apoi la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Viața
RADOF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289092_a_290421]