3,525 matches
-
lui, atitudinea critică trebuie să vizeze invariabil opera, iar nu viața privată a autorului ei. În prima parte a activității, este preocupat de sociologia literară, de biografism și istorism, pentru ca ulterior să cultive un impresionism superficial, derivat mai degrabă din temperament decât din convingere. Traseul critic de parcurs este, aproape întotdeauna, același: notarea impresiilor de lectură în vederea identificării trăsăturilor definitorii ale scriitorului comentat și emiterea unei judecăți de valoare, subminată deseori de subiectivism. Judecățile de valoare, oricât de personale în esență
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
placheta Adânc împietrit, din 1932. C. este un poet, chiar dacă unul în proces de autodefinire, cu trăiri entuziaste, cu angoase și incertitudini pe care le analizează detașat, consecință probabilă a structurii sale de om de știință. Din orice vers răzbate temperamentul violent al unui om mândru, bătăios, adesea cu o atitudine sfidătoare, de respingere a divinului. Chiar din titlu se dezvăluie tensiunea unui suflet ce pendulează între „împietrirea” în fața vieții și deschiderea către sensibilitate. Aceasta va fi, de fapt, drama lui
CIOCALTEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286243_a_287572]
-
în felul lui G. Rodenbach, ca o cetate moartă unde străjuiesc doar lebedele. Sunt cultivate, de asemenea, imagini nocturne, lunare, reci, se invocă sunete înfiorate, de flaut sau viori, căderea apei în bazine, muzicalitatea versului devenind, câteodată, plină. Lipsit de temperamentul unui simbolist autentic, C. participă discret numai la familiarizarea cu o recuzită poetică nouă. SCRIERI: Din anii tineri, Craiova, 1895; Ploaie și soare, Craiova, 1904. Repere bibliografice: C. Dobrogeanu-Gherea, Studii critice, I, București, 1957, 388; Dafin, Iașul, I, 82-84; Dicț
CISMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286278_a_287607]
-
Luceafărul eminescian. C. a tradus integral poezia lui Horațiu, a publicat în reviste tălmăciri din Carducci, Foscolo, Panzini, Gozzi, Metastasio, Cazotte, Guicciardini, Sterne ș.a., iar în volum, Un om sfârșit de Giovanni Papini. Valoarea permanentă, la care țintește și ajunge temperamentul lui critic, este monumentalul, totdeauna evident prin materia multă, și aprins până la urmă, atât de amănuntul scăpărător, cât și de însuși stilul cantității. În limitele monumentalului, afirmațiile critice, intuițiile, impresiile, asociații, disociații, referința erudită, paradoxul, raționamentele, sofismele și mai cu
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
traume interioare. Nu face niciodată caz de ele, le acoperă și încearcă să le depășească printr-o filosofie de viață scoasă din cărțile moraliștilor și, evident, din propriile reflecții. Nu vrea sau nu poate, cu toate acestea, să-și disciplineze temperamentul. Stilul lui critic se caracterizează prin vehemența ideilor și, fapt important, printr-o puternică imaginație a ideilor, un romanesc excepțional al ideilor... Combate în articole excesele eului, impudica egolatrie, vanitățile omului de litere etc... dar pare a fi el însuși
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
frigurile egocentrismului, nu vrea să vorbească despre sine, dar discursul său critic și moral este totdeauna la persoana întâi, pe scurt, G. Călinescu are o filosofie de viață și își construiește un sistem de idei pentru a birui improvizația, excesele temperamentului, dar, în interiorul sistemului și al filosofiei de viață, eliberează imaginația și pasiunile, adică toate forțele naturii originare. Acestea vin de multe ori în contradicție cu cealaltă natură, construită de autor, natura de sus, pusă sub semnul omului universal și al
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
atât de prețuită de narator. Înțelepciunea ei nu se hrănește însă din erudiție, care poate tempera, cel mult, sângele clocotitor al tinereții. Și Vidra știe carte, dar asta nu o face un personaj pozitiv, căci ea nu își poate corecta temperamentul și pornirile instinctuale. Brehnacea a ajuns la adevărata "știință", care înseamnă, de fapt, înțelepciunea de a cântări lucrurile cu bun-simț și de a găsi mereu soluția echilibrată. Singurul său egal, în această privință, este Lupul. De aceea, ea este unicul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a descrie portretul 200 psihologic al persoanei cu diabet. De când s-a stabilit că nu există "personalitatea diabeticului", cercetările au abandonat în mare parte studierea legăturii dintre personalitate și adaptarea la diabet. Cu toate că există studii care au examinat personalitatea sau temperamentul ca și predictor al aderenței la tratament, acestea au furnizat date inconsistente (6,7,8). Cauza acestei confuzii este faptul că doar relativ recent psihologii au căzut la un consens în ceea ce privește principalele trăsături de personalitate, respectiv "cei 5 factori" (The
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
o luptă pentru viață, o chemare a figurii de atașament pentru a înlătura pericolul trăit de copil. Cu alte cuvinte, scopul violenței va fi ridicarea piedicilor din calea manifestării unei iubiri vitale. Manifestarea în comportament a agresivității ține atât de temperament, ca un dat înnăscut, cât și de experiențele din timpul vieții, de ceea ce s-a învățat. Trebuie să diferențiem între agresivitate, ca energie comportamentală, și violența, înțeleasă ca o caracteristică a unor comportamente țintind amenințarea sau distrugerea, provocând durere și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se opunea abolirii pedepsei cu moartea. Cunoscutul psiholog britanic, H. Eysenck (Eysenck, Wilson, 1975) a susținut faptul că personalitatea umană se poate descrie la intersecția axelor având la cei doi poli: extraversiune-introversiune și instabilitate stabilitate psihică. Aceste axe definesc și temperamentul. El susținea că prezența unei încărcături a factorilor de extraversie și nevrozism pare a predispune mai mult spre crima. Autor a numeroase chestionare de investigare a personalității, el depășește explicațiile biologice ale funcționării umane făcând trimitere la procesul de socializare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ca fiind un mecanism acceptabil de protejare a copilului, părintelui, cuplului, familiei, comunității, abandonul se va petrece mult mai frecvent Reziliența copilului separat de părinți este atât un amalgam de caracteristici moștenite genetic (un bun echilibru nervos manifestat într-un temperament facil, o inteligență bună, apariția fizică a copilului care-i atrage pe adulți etc.), cât și rezultatul fructificării unor oportunități oferite copilului de către mediul în care crește (bune resurse materiale, anturaj „sănătos”, persoane disponibile afectiv pentru copil etc.). Pe de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ei de coping sau pot fi negative, aruncând persoana în patologie. Printre factorii care conduc spre transformări bruște pozitive fac parte: sprijinul social, inteligența, coping-ul eficient, gradul de hotărâre al persoanei și flexibilitatea atitudinilor. Opusul acestor factori: izolarea socială, un temperament dificil, strategii sărace de cooperare, lipsa resurselor sociale vor duce spre schimbări negative. ̨ n aceste modele, momentul, severitatea evenimentului, complexitatea și durata crizei sunt indicatori importanți în orientarea transformărilor individului. Eforturile de căutare a sensului, adesea generând procese intruzive
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cognitive, subliniată de psihologie, și cu impactul sprijinului social de care beneficiază persoana, în formularea reacției la stres. 3.4. Caracteristici și factori componenți ai rezilienței individului, familiei și comunității Reziliența este alcătuită dintr-un „ansamblu de caracteristici mergând de la temperament și resursele de care dispune individul, până la calitatea sprijinului familial și social””, afirmă Michaud, (2001, p. 63), făcând legătura între individ, familie și comunitate. Ideea că fiecare individ rezilient e rezilient în felul propriu este privită de Șerban Ionescu (2008
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un lot de copii crescuți în condiții de sărăcie și adversități. Factorii protectivi descoperiți, promotori ai rezilienței copiilor, au fost: cel puțin o relație emoțională strânsă cu un model sau un atașament sănătos, securizant, față de cel care îl îngrijește; un temperament facil, o natură bună, caldă, care să-l facă plăcut celorlalți; prieteni la școală și participări la grupuri de interese generaționale și tabere; un limbaj și o capacitate de reflecție superioare comparativ cu generația din care face parte. întreaga literatură
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rezilienței copilului pe două categorii: factorii ce țin de copil (resursele personale) și factorii care țin de mediu (resursele sociale). în amplul inventar pe care îl face, lista factorilor apare astfel: Resurse personale Resurse sociale Factori ce țin de copil Temperament pozitiv (flexibil, activ, franc) care atrage atenția binevoitoare și sprijinul celor din jur Primul născut Fetiță (în copilărie) Factori de reziliență ai copilului Sentimentul că stăpânește lucrurile Sentimentul că e eficient, se descurcă O bună conștiință de sine și o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai mare și nici măcar genul copilului nu apare ca o valoare semnificativă a rezilienței. Ceea ce se asociază semnificativ cu reziliența, în aceste cazuri, de-a lungul întregii vieți, sunt bunele relațiile sociale. Determinante nu mai sunt caracteristicile individului (inteligență, gen, temperament facil) și nici cele de mediu (coeziunea socială sau criminalitatea sporită), ci interacțiunea dintre acestea. Rutter (2007) remarcă faptul că influențele extrafamiliale pot modera, diminua, efectele relațiilor intrafamiliale și că mecanismele de coping se dovedesc a fi factori importanți în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cortizon, hormon influențat de stresul la care este expusă persoana. Există autori care subliniază faptul că unele caracteristici temperamentale, precum și calitatea atașamentului copilului, pot juca un rol de mediatori asupra adaptării sociale și hormonale a copilului. Un copil cu un temperament facil, activ, calin își va găsi mai ușor la nevoie un sprijin din afară, comparativ cu copilul dificil care generează probleme de ajustare emoțională. Bouvier (2001) numește temperamentul facil factor de protecție, iar temperamentul dificil, factor de risc în situații
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mediatori asupra adaptării sociale și hormonale a copilului. Un copil cu un temperament facil, activ, calin își va găsi mai ușor la nevoie un sprijin din afară, comparativ cu copilul dificil care generează probleme de ajustare emoțională. Bouvier (2001) numește temperamentul facil factor de protecție, iar temperamentul dificil, factor de risc în situații de stres și în raport cu sprijinul din afară disponibil pentru copil. Discutând problema imunității în raport cu trauma, „efectele biologice ale relațiilor și atașamentului ratate”, Rubin și Noonan (2010, p. 492
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a copilului. Un copil cu un temperament facil, activ, calin își va găsi mai ușor la nevoie un sprijin din afară, comparativ cu copilul dificil care generează probleme de ajustare emoțională. Bouvier (2001) numește temperamentul facil factor de protecție, iar temperamentul dificil, factor de risc în situații de stres și în raport cu sprijinul din afară disponibil pentru copil. Discutând problema imunității în raport cu trauma, „efectele biologice ale relațiilor și atașamentului ratate”, Rubin și Noonan (2010, p. 492) afirmă: „Legătura dintre stresul traumatic și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
umane (personal) care să-i îngrijească preferențial; o bună atenție, care determină depistarea riscului sau a acelor aspecte ale adversității care pot fi controlate de individ; în general, bune procese cognitive, forță fizică, o imunitate și o sănătate bună, un temperament facil; un atașament securizant care să permită dezvoltarea unui model internalizat de funcționare a lumii, încrezător în sine și în ceilalți, cu bune abilități de relaționare cu ceilalți. în același timp, factorii protectivi ai individului pot să țină de interacțiunea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu o caracteristică individuală sau de mediu care garantează absența factorilor de risc; 2. factorii de protecție văzuți ca variabile care atenuează efectele factorilor de risc. Garmezy (1971) vorbește despre factori protectivi care țin de: caracteristicile individuale, cum ar fi temperamentul facil, sănătatea sistemului nervos central, stima de sine și reacții pozitive în relațiile sociale cu ceilalți; mediul familial cu posibilitatea de a avea o relație stabilă, armonioasă, de încredere, cu cel puțin o persoană dintre membrii familiei; mediul extrafamilial, care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în copilăria mică, ei conduceau inevitabil la probleme de comportament la vârsta adolescenței, chiar dacă în copilăria medie nu apăruseră probleme prea mari (deși copilăria medie e mai aproape în timp de copilăria mică). Un important factor de vulnerabilitate îl constituie temperamentul copilului. Un temperament dificil expune mai mult copilul la manifestări violente din partea celor care îl îngrijesc. Orice stadiu de dezvoltare prin care trece individul reprezintă o condiție genetică a acestuia, care interacționează cu factorii externi, ce pot fi adecvați sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ei conduceau inevitabil la probleme de comportament la vârsta adolescenței, chiar dacă în copilăria medie nu apăruseră probleme prea mari (deși copilăria medie e mai aproape în timp de copilăria mică). Un important factor de vulnerabilitate îl constituie temperamentul copilului. Un temperament dificil expune mai mult copilul la manifestări violente din partea celor care îl îngrijesc. Orice stadiu de dezvoltare prin care trece individul reprezintă o condiție genetică a acestuia, care interacționează cu factorii externi, ce pot fi adecvați sau de risc. în raport cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
înainte, asupra altor autori, fără să implice insolitarea lui. Bolintineanu și-a trăit ultimii ani în mizerie 137, Andrei Mureșanu era coleric și avea frunte boltită: "Geniul lui Andrei Mureșanu se arată de timpuriu în fruntea lui cea naltă și temperamentul lui sangvinic coleric" notează Iacob Mureșanu în necrologul din 1863138. Iar asupra figurii lui Cârlova, poetul mort înainte de vreme, chiar Mihai Zamfir avea să revină la mai bine de douăzeci de ani de la studiul despre "tânărul geniu" pentru a recunoaște
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
neamului, - au fost trăsăturile caracteristice ale colegului cu care mulți ani am trăit împreună, pe care l-am iubit și l- am stimat toți. Papadopol-Calimach și-a început activiatea publică lucrând alături de marii bărbați ai Moldovei care au făcut Unirea. Temperamentul său așezat și blând l-a depărtat însă curând de zbuciumările vieții politice. Ocupațiunea sa plăcută erau studiile istorice. În cercetările sale el a îmbrățișat toată istoria românilor, de la epoca ante-romană și până în zilele noastre. Astfel, el a studiat botanica
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]